Caracteristici ale asistenței sociale rurale in contextul actual al Romaniei - situația județului Cluj

CONCURSUL BURSE DE PERFORMANȚA

Universtitatea ”Babeș Bolyai”

Facultatea de Sociologie și Asistența Sociala Cluj-Napoca

PROIECT DE CERCETARE

1. Tema și contextul proiectului de cercetare

1.1. Tema proiectului de cercetare

Proiectul de cercetare de fața are ca tema ”caracteristicile ale asistentei sociale rurale din judetul Cluj in contextul actual al Romaniei”.

1.2. Contextul actual al proiectului de cercetare

Proiectul de cercetare propus se fundamenteaza intr-o perioada de puternica controversa in aria asistentei sociale si bunastarii sociale generale. Astfel, pe fondul obiectivelor de dezvoltare ale mileniului III (ODM) care vizeaza coagularea eforturilor pentru eradicarea saraciei si imbunatațirea conditiilor de viata pana in 2015, asistenta sociala rurala romaneasca este un domeniu neclar si neglijat din perspectiva cunoasterii stiintifice si cercetarilor de specialitate.

In Romania principalele cercetari vieaza mediul urban in ceea ce privește asistența sociala, iar mediul rural ramane un areal geografic și comunitar puțin cunoscut din aceasta perspectiva cu toate ca numarul problemelor sociale in mediul rural romanesc, intensitatea si complexitatea lor sunt in continua crestere in contextul urbanizarii si metropolizarii continue. Populația din mediul rural se confrunta cu probleme grave care rareori ajung sa fie cunoscute la adevarata amploare. Voi incepe cu problema somajului, astfel majoritatea serviciilor publice si a celorlalte surse de angajare functioneaza deficitar sau nu functioneaza delor in zonele neurbanizate. Cea mai mare parte a tinerilor pleaca in mediul urban pentu a-si gasi de lucru deoarece chiar si pentru cei educati singurele locuri de muca sunt cele din scoli, eventuale licee, biserici si agentii de asistenta in servicii.

O alta problema de mare gravitate si specifica mediului rural vine din domeniul serviciilor de sanatate, ceea ce inseamna ca, pur si simplu, nu exista suficienti medici, asistente, farmaci si paturi de spital pe cap de locuitor comparativ cu marile orase unde exista un numar mai mare de pacienti pentru a sustine financiar cabinetele. Lipsa mijloacelor de transport, mai ales a mijloacelor de transport in comun reprezinta un impediment major in accesarea unor locuri de munca in alte zone, in acoperirea nevoilor medicale si a altor nevoi de acest gen, astfel singurul mijloc de transport sigur si practic sunt autoturismele proprietate personala care lipsesc cu precadere in randul celor care se confrunta cu astfel de probleme deoarece trenurile si autobuzele nu prea ajung prin cele mai mici localitati.

Facilitatile de recreere si programe care stimuleaza contactele sociale lipsesc, iar viata in mediul rural devine tot mai seaca, iar reteua sociala a locuitorilor se micsoreaza odata cu timpul.

Viata de familie din mediul rural a fost un element de baza, dar bazele acesteia incep sa se deterioreze deoarece multi tineri se indreapta spre marile orase, parasindu-si familia, fapt care atrage dupa sine de multe ori plecarea rudelor dupa copii și pierderea sentimentului de aparteneța (Alexiu, M., T., Anastasoaie, T., A, 2001).

Prin urmare in aceasta perioada a tehnologiilor progresiste, a anergiilor atomice lumea se afla intr-o situatie de criza sistemica, de schimb al valorilor, de transformare a stereotipurilor aparand nevoia largirii posibilitatilor administrative publice locale si a realizarii unei protectii sociale reale (coord. Zamfir, E., Badescu, I., Zamfir , C., 2000), iar intrebarea ”Care este stadiul actual de dezvoltarea al asistența sociala in mediul rural?” avand in vedere amploarea și profunzimea problemelor este una de actualitate.

2. Stadiul actual al cunoașteii științifice in ceea ce privește asistența sociala rurala

2.1. Definirea si delimitarea conceptelor esentiale ale lucrarii

Orice cercetare care are pretentia de a se numi stiintifica este necesar sa fie riguroasa, organizata si sa foloseasca termeni clari/operationali de aceea consider oportun ca in aceasta propunere de cercetare sa definesc conceptele de baza si sa delimitez aria de interes. Astfel debutez cu definiția asistenței sociale data de Federatia Internationala a Asistentilor Sociali (International Federation of Social Workers- ISFW) consform careia asistenta sociala este o profesie care promoveaza schimbarea sociala, rezolvarea problemelor in relatiile interpersonale si in acelasi timp eliberarea, incurajarea, respectiv imputernicirea populatiei inspre cresterea bunastarii lor. Mai specific, asistența sociala este ”un ansamblu de instituții, programe, masuri, activitați profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor și comunitaților cu probleme speciale, aflate temporar in dificultate, care ( . ) nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace și eforturi proprii, un mod normal, decent de viața (Zamfir, C., 1995).

Daca asistența sociala ca profesie a fost definita este necesara inaintarea in procesul de delimitare conceptuala prin prezentarea componentei sistemului de protectie sociala deoarece permite intelegerea principalelor conceptelor ale proiectului.

Schema 1. Componenta sistemului de protectie sociala (Badiu, A., 2008)

1. Sistemul asigurarilor de pensii

Sistemul 2. Sistemul asigurarilor de sanatate

SISTEMUL de 3. Sistemul asigurarilor de somaj

DE asigurari sociale 4. Sistemul asigurarilor de accidente

PROTECTIE

SOCIALA Sistemul

de 1. Prestatii sociale

asistenta 2. Servicii sociale

sociala

Astfel se poate observa cu ușurința din schema anterioara faptul ca sistemul de asistența sociala include: prestațiile sociale, serviciile de asistența sociala și mergand chiar mai departe instituțiile de asistența sociala de a nivel național, județean, local (publice sau private), reglementarile juridice referitoare la asistența sociala, respectiv sistemul de prioritați al politicilor de asistența sociala (Zamfir, C., 2004).

Prestațiile sociale conform Legii nr. 47/2006 privind sistemul național de asistența sociala sunt ” masuri de redistribuție financiara destinate persoanelor sau familiilor care intrunesc condițiile de eligibilitate stabilite de lege” (L. 47/2006, art.5, lit.c). Prestațiile sociale sunt de mai multe feluri, dupa scop și categoria de beneficiari. Potrivit legii 47/2006 privind sistemul național de asistența sociala acestea pot fi : alocațiile familiale, ajutoarele sociale, indemnizațiile și facilitațile. Dupa modul de eligibilitate, adresabilitate exista doua mari categorii de prestații sociale: universalist-categoriale și de tip selectiv, dupa (ne)repetabilitatea lor pot fi prestații sociale unice, prestații sociale lunare și prestații sociale lunar-sezoniere (Badiu, A, 2008).

Referat: Sociologia deviantei - asistenta Sociala Document online: Comunitatile urbane sarace

Principalele prestații sociale finanțate de la bugetul de stat respectand in mare parte prima clasisficare sunt: alocațiile familiale (sprijin financiar la constituirea familiei, alocația pentru nou-nascuți, trusou pentru nou-nascuți, alocațiile de stat pentru copii, indemnizația/stimulentul pentru creșterea copilului pana la 2/3 ani, alocația familiala complementara, alocația de susținere pentru familia monoparentala, alocația lunara de plasament), ajutoarele sociale (ajutorul pentru incalzirea locuinței, ajutoarele banești pentru montarea centralelor termice și a arzatoarelor automatizate, ajutorul financiar, ajutorul de urgența), prestații sociale pentru persoane cu handicap (alocația de stat pentru copii, alocația lunara de plasament, indemnizația lunara indiferent de venituri, bugetul complementar indiferent de venituri, indemnizatiile/ajutoarele pentru creșterea copilului, indemnizația lunara de hrana pentru bolnavii de HIV/SIDA ), facilitați (fiscale, transport, sanatate, educație, cultura, sport, turism, asistența juridica).

Pentru a defini serviciile sociale ne vom referi la art. 5 lit. D. din legea 47/2006; potrivit acestei legi ”serviciile sociale reprezinta ansamblul complex de masuri și acțiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitaților in vederea prevenirii și depașirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependența pentru creșterea calitații vieții și promovarea coeziunii sociale” Dupa o clasificare simpla serviciile sociale sunt imparțite in: servicii sociale cu caracter primar, servicii sociale specializate și servicii de ingrijire social medicala (Badiu, A., 2008).

Serviciile sociale cu caracter primar sunt cele care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situații de dificultate sau vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziunea sociala (OG. Nr.68/2003 actualizata). Iar serviciile sociale specializate sunt cele care au ca scop menținere, refacerea sau dezvoltarea capacitaților individuale pentru depașirea unei situații de nevoie sociala (OG. Nr. 68/2003 modificata și completata prin OG nr. 86/2004).

2.2. Cunoașterea științifica in domeniul asistentei sociale rurale in plan național

Din punct de vedere stiintific la nivel national in ceea ce priveste asistenta sociala din mediul rural nu exista date empirice clare, fiind un domeniu profund neglijat si nediscutat din acest punct de vedere.

Insa totusi conceptul de asistenta sociala rurala a aparut in peisajul intereselor politice din Romania in jurul anului 2001 pe fondul organizarii noului sistem national de asistenta sociala datorita faptului ca serviciile de asistenta sociala reprezentau componenta cea mai slab dezvoltata a sistemului cu exceptia serviciilor din caminele pentru copii si varstnici, iar probleme grave precum violenta domestica, dependenta de alcool, droguri si persoane fara adapost ramaneau nerezolvate. La acea vreme asistenta sociala a persoanelor aflate in dificultate era caracterizata de un mix confuz de centralizare/descentralizare si un grad ridicat de fragmentare (Postelnicu, R. P., 2002-Revista de Asistenta Sociala).

In 2001 s-au pus bazele noului sistem national de asistenta sociala, iar prevederea legislativa de baza din acea perioada a fost legea 705/ 2001 privind sistemul national de asistenta sociala. S-a urmarit descentralizarea in ceea ce priveste asistenta sociala si astfel resaponsabilitatea primara a asistentei sociale sa revina autoritatilor publice locale care sa aiba libertate de decizie deoarece nevoile concrete ale familiei si comunitatii sunt cel mai bine cunoscute la nivel local (Dumitru, E., 2003-Revista de Asistenta Sociala ).

Legea 705/2001 a fost inbogatita și adaptata situttiei actuale prin legea 47/2006. Legea 47/2006 prevede prin art. 33 alin 1 faptul ca consiliile locale ale municipiilor, oraselor si comunelor infiinteaza, in subordinea lor, serviciul public de asistenta sociala.

Chiar daca in 2001 se preconiza ca pana in 2004 noul sistem national de asistenta sociala va fi in stare de functionare normala, azi, dupa 10 ani suntem departe de ceea ce inseamna un sistem de sistenta sociala centrat pe beneficiar (Zanca, R., 2006).

Asistenta sociala s-a extins, cu precadere, in marile orase, iar in mediul rural violenta domestica abuzurile minorilor, abandonul copiilor si in special a varstnicilor raman probleme adesea neobservate, neprevenite si netratate.

Chiar daca suntem in proces de descentralizare a sistemului de asistenta sociala, conform prevederilor legislative, se observa concentrarea acesteia la nivel judetean, departe de beneficiari si de problemele reale ale comunitatii locale si mia ales a celor din mediul rural.

La nivelul comunelor si a satelor unde problemele sunt grave, iar potentialii beneficiari ai asistentei sociale sunt necunoscuti serviciile de asistenta sociala lipsesc cu desavarsire. Directiile de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sunt la nivel judetean, sunt institutii de dimensiuni mari care functioneaza greoi, care adesea reactioneaza doar la urgente deoarece la Directie ajung de regula cazurile grave (abandon, abuz) din localitatile de pe raza judetului (Buzducea, D., 2009).

Evidentele care exista sunt cele de la nivelul directiilor si agentiilor judetene cu atributii in domeniu, insa acestea nu sunt centralizate, organizate, analizate si publicate pentru a conferi o imagine clara, reala si cu potential de a aduce directii de practica viitoare.

Datele cele mai actuale la nivel national in ceea ce priveste situatia personalului din asistenta sociala si implicit asistenta sociala rurala sunt din perioada anului 2002. In acea perioada in mediul rural din cele 1353 de comune care aveau personal angajat numai cu atributii de asistenta sociala (50,57% din totalul de 2 686 de comune), 124 de comune (4,61%) aveau asistenti sociali cu studii superioare de specialitate (Arpinte, D., 2002). Dupa aproximativ 10 ani situatia personalului se presupune ca a evoluat, dar nimeni nu cunoaste exact care este aceasta si in ce consta clar asistenta sociala rurala.

Pe langa sectorul guvernamental este util de prezentat atunci cand vorbim despre serviciile sociale si sectorul neguvernamental. In principal ONG-urile furnizeaza o gama larga de de servicii in domeniul social, acestea identifica nevoile comunitatii care de obicei nu sunt pe agenda institutiilor publice si contribuie la satisfacerea lor. Dar, cu toate acestea, analizand putin situatia in ceea ce priveste ONG-urile din mediul rural se poate observa ca in Romania ONG-urile sunt forme de organizare predominant urbane. Astfel in conditiile in care in tara in 2008 existau 21319 ONG-uri conform datelor oferite de Ministerul Finantelor Publicee din 2009 iar 1 543 cu domeniu de activitate in social din total lor 87% erau inregistrate si functionau in mediul urban conform datelor Institutului National de statistica, 2007 (Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, 2010).

2.3. Cunoașterea științifica in plan internațional

La nivel international cele mai multe texte pe asistenta sociala rurala sunt scrise pe un anumit fundal national. Asistenta sociala rurala este binecunoscuta in Statele Unite, Australia, dar in Europa si implicit Marea Britanie este putin obisnuit ca practica sa fie descrisa pe un mediu specific (areal rural) (Pugh, R., 2010).

Comparand mediul rural cu mediul urban reiese foarte clar ca mediul rural este mai puțin reprezentat decat cel urban in ceea ce priveste cunoasterea stiintifica, cercetarile si activitatea efectiva de asistenta sociala. De exemplu, in Marea Britanie, o tara bine pusa la punct in ceea ce priveste asistenta sociala, inca nu s-a stabilit o traditie a scrierilor in acest domeniu (Pugh, R., 2009); in California rezidentii zonelor rurale primesc mult mai putina ingrijire pentru sanatatea mintala decat cei din urban (Riebschleger, J., 2007).

Puținele cercetari din diferite zone ale lumii au scos in evidenta faptul ca asistentii sociali din mediile rurale sunt determinati sa recunoasca ca pregatirea lor este inadecvata provocarilor cu care se confrunta, nevoile locuitorilor din mediul rural tind sa fie nerecunoscute sau subintelese, populatia rurala este tipic subservita din perspectiva bunastarii (Pugh, R., 2010).

In plan international este promovata in majoritatea scrierilor faptul ca in practica asistentei

sociale din comunitaaile mici si in special din mediul rural este necesara o orientare generalista (Brown, 1933, Levin 1974, Halton, 1978). Aceasta orientare apare pe fondul faptului ca asistentii sociali din mediul rural sunt in general angajati in sectorul public si li se cere sa se ocupe de o gama foarte larga de probleme. Asistentul social generalist are trasaturi de creativitate, flexibilitate, cunostiinte despre cum sa acceseze servicii de ajutor formal si informal, sa modifice serviciile pentru a raspunde de o maniera cat mai buna nevoilor comunitatii. La nivel international atunci cand se vorbeste despre asistenta sociala rurala se vorbeste despre rolul asistentului social de a ajuta , dar si de acela de a intelege cum interactioneaza sistemul, iar asistentul social creeaza relatii dincolo de sistem pentru ca populatia sa-si aiba nevoile acoperite. Astfel interventia promovata in asistenta sociala rurala este aceea bazata pe sisteme multiple (individ, familie, organizatii, comunitate)si mai ales pe servicii caredepasesc aria tratamentului actionand asupra radacinii problemei sau asupra mugurului acestuia daca este vorba de servicii de preventie (Rogr, A., Lohmann, N., 2010).

3. Etapele cercetarii și ale proiectului de cercetare

Ca orice proiect de cercetare și acesta are mai multe etape/secvențe. Astfel prima etapa este reprezentata de prelucrarea si analiza experientei practice din domeniul de cercetare a propunatorului proiectului in vederea configurarii unei directii de cercetare. Dupa ce directia de cercetare a fost stabilita se inainteaza in demersul de cercetare prin documentarea stiintifica a temei de cercetat din literatura de specialitate. Documentrea stiintifica permite identificarea cercetarilor semnificative din domeniu, analiza rezultatelor acestei cercetari, ofera o viziune de ansamblu exacerband in acelasi timp nevoia unor astfel de cercetari in scopul imbogatirii stiintifice si utilizarii practice a datelor.

Dupa ce tema a fost fundamentata teoretic se va merge mai departe inspre construirea instrumentelor de cercetare prin identificarea indicatorilor si dimensiunilor care fac posibila raspunderea la intrebarile de cercetare. Daca instrumentele de cercetare au fost construite acestea trebuie testate si ulterior ajustate. Aceasta etapa permite adecvarea instrumentelor de cercetare in vederea atingerii scopului si obiectivelor de cercetare.

Dupa ce voi fi sigura de adecvarea instrumentelor de cercetare care vor fi folosite pentru a raspunde obiectivelor cercetarii se va trece la colectarea efectiva a datelor. Colectarea datelor presupune in cazul proiectului de fata extragerea informatiilor de interes din documentele institutiilor si organizatiilor publice cooptate pentru actuala cercetare (Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale Cluj-Napoca) si in baza datelor furnizate de Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale se vor aplica instrumentele de cercetare (chestionare) persoanelor responsabile de prestatiile si serviciile sociale de la nivelul satelor si comunelor judetului Cluj.

Datele odata culese vor fi organizate in baze de date si vor fi supuse unui proces de analiza si interpretare care va da sens cercetarii si va aduce plusul de cunoastere scontat. Odata analizate si interpretate acestea vor lua forma unui raport de cercetare care va consta in prezentarea rezultatelor de o maniera clara, inteligibila si in raport cu obictivele cercetarii.

4. Design-ul metodologic al proiectului de cercetare

4.1. Scopul cercetarii

Scopul cercetarii consta in identificarea profilului actual si a tenditelor de evolutie a asistentei sociale din mediul rural in judetul Cluj.

4.2. Ipotezele/presupozițiile de cercetare

Asistența sociala din mediul rural este subdezvoltata in raport cu tendințele reformei sistemului național de asistența sociala inceputa de mai bine de 10 ani;

Asistența sociala rurala este reprezentata preopnderent de prestații sociale (sprijin finaciar) in detrimentul serviciilor sociale.

Serviciile sociale din mediul rural sunt aproape inexistente, iar raspunsul la nevoile comunitaților este deseori inadecvat.

Personalul din mediul rural care presteaza munca de asistența sociala este subcalificat și subspecializat in raport cu nevoile populației pe care trebuie sa o deserveasca.

4.3. Obiectivele operaționale ale cercetarii

Determinarea tipurilor dominante de prestatii sociale oferite in mediul rural din judetul Cluj

Identificarea tipurilor de servicii sociale publice si private existente in mediul rural din judetul Cluj si dimensiunea acestora

Determinarea calificarii profesionale a personalului de conducere si executie, care indeplineste atributii in domeniul asistentei sociale rurale (atat in sectorul public cat si in cel neguvernamental)

Analiza raportului dintre nevoia de servicii sociale in mediul rural din judetul Cluj si oferta actuala

Analiza punctelor forte si a punctelor slabe ale sistemului de asistenta sociala din mediul rural din judetul Cluj,

Determinarea factorilor care impiedica functionarea adecvata si dezvoltarea  serviciilor de asistenta sociala in satele si comunele judetului Cluj (politici, legislativi, economici, administrativi,

organizatorici, sociali, tehnologici)

4.4. Universul cercetarii și lotul de subiecți investigați

Cercetarea de fața a fost propusa in urma inaintarii unei cereri de acces la bazele de date ale Agenției Județene pentru Prestații Sociale Cluj-Napoca cu scopul de a vedea daca din punct de vedere pragmatic cercetarea este realizabila. Astfel cererea a fost aprobata de conducerea acestei organizații, iar ulterior am fost pusa in legatura cu o persoana responsabila de bazele de date care privesc serviciile și prestațiile sociale din mediul rural. Astfel in urma semnarii unui acord de confidențialitate și a unui acord intre facultate și instituția mai sus voi avea la dispoziție: rapoartele anuale cu privire la prestațiile și serviciile sociale din mediul rural al județului Cluj, primariile cu compartimente acreditate de asistența sociala din mediul rural al județului Cluj, rapoarte cu privire la personalul cu activitate de asistența sociala in mediul rural a acestui județ (cate persoane, ce calificare au etc.), plus alte date pe care le poseda și pot fi de folos cercetarii de fața.

Dupa ce datele obținute din documentele și rapoartele Agenției Județene pentru Prestații Sociale Cluj-Napoca vor fi organizate și analizate, toate persoanele cu activitate de asistența sociala vor fi implicate in cercetare folosind metoda anchetei sociologice. Astfel lotul cercetarii va fi format toate persoanele cu atribuții de asitența sociala deoarece numarul lor este relațiv mic tinand cont de faptul ca la nivelul județului Cluj in mediul rural exista aproximativ 80 de primarii și in fiecare primarie aproximativ un angajat.

4.5. Metode, instrumente și tehnici de ceretare

Metodele care vor fi implicate in cercetarea de fața sunt analiza documentelor (documentele care vizeaza asistența sociala rurala din cadrul Agenției Județene pentru Prestații Sociale Cluj-Napoca) și ancheta sociologica.

Instrumentele folosite sunt: fișa de analiza a documentelor și chestionarul. Chestionarul va fi construit in urma analizarii instrumentelor folosite in plan național și internațional pe problematica vizata in așa fel incat obiectivele de cercetare sa fe atinse.

Principalele tehnici vor fi: tehnica chestionarului autocompletat . . .???

5. Rezultate estimate

Prin cenrcearea de fața se urmarește conturarea unei harți a problemelor sociale existente la nivelul comunitaților rurale din județui Cluj și a raspunsurilor la aceste nevoi.

Astfel se vor afla, pe de o parte date concrete despre prestațiile sociale din mediul rural al județului Cluj, in sensul identificarii tipurilor de prestații, a numarului beneficiarilor de prestații sociale pe tipuri de prestații sociale. Vom vedea cum sunt evaluate nevoile beneficiarilor de prestații sociale, fapt care va permite compararea cu ceea ce prevede legislația din domeniu. Pe de alta parte, vom ști care sunt serviciile oferite persoanelor din mediul rural, cine ofera aceste servicii, in ce constau ele, cum sunt oferite și care sunt rezultatele lor, pornind de la premisa ca serviciile sociale in mediul rural sunt aproape inexistente conform declarațiilor angajaților de la nivelul Agenției Județene pentru Prestații Sociale Cluj-Napoca care se numește așa și datorita faptului ca la nivel județean și implicit național prestațiile sociale sunt relativ singurul sprijin venit pentru beneficiarii asistenței sociale din mediul rural.

Deoarece se știe ca majoritatea ONG-urilor iși desfașoara activitatea in mediul urban vom vedea totuși care sunt cele care funcționeaza in mediu rural și cum conpenseaza, raspund nevoilor locuitorilor satelor și comunelor.

Incepand din 2001 a fost prevayut in legislație ca personalul in domeniul asisteței sociale sa aiba studii de specialitate, dar totuși acest prces de schimbare a fost unul anevoios, astfel vom afla și vom prezenta care este situația in ceea ce privește personalul cu atribuții de asistența sociala in mediul rural al județului Cluj. Se va cunoaște daca asistenții sociali sau contabilul și secretara realizeaza activitați de asistența sociala și cum raspund aceștia nevoilor comunitaților.

Rezultatele vor putea spune clar ce exista in maniera de asistența sociala in mediul rural al județului Cluj, iar print/o analiza mai acurata se vor putea identifica modalitați de ajustare și performare in ceea ce privește asistența sociala rurala.

6. Aplicații și direcții de valorificare a rezultatelor cercetarii

Importanta si actualitatea cercetarii de fata se consolideaza cu precadere in jurul directiilor de valorificare a rezultatelor ei. Astfel aceasta cercetare nu numai ca imbogateste cunoasterea stiintifica la nivel teoretic in ceea ce priveste asistenta sociala rurala din Romania prin identificarea si evaluarea starii actuale de dezvoltatre in ceea ce priveste serviciile si prestatiile sociale oferite in mediul rural, dar rezultatele ei pot chiar pune bazele unor planuri de dezvoltare comunitara la nivel local. Astfel vor fi cunoscute nevoile locale si modul se satisfactie a acestora din perspectiva asistentei sociale fapt care permite deschiderea unor drumuri de dezvoltare si imbunatatire a sistemului de asistența sociala.

Mergand mai departe cercetarea de fata nu se limiteaza la beneficiile care pot fi adus edoar la nivel local deaorece poate reprezenta punctul de pornire pentru dezvoltarea unei strategii nationale in ceea ce priveste asistenta sociala rurala. Astfel acelasi gen de cercetare se poate replica si in alte judete, oferind o imagine nationala a asistentei sociale rurale care va ajuta la fundamentarea unor politici sociale pe baza de evidente si in concordanta cu situatia reala a asistentei sociale rurale.

7. Literatura de referința

• Zamfir, C. (2004) Analiza critica a tranziției. Ce va fi ”dupa”?, Iași, Polirom;
• Margineanu, I (2005) Condițiile de viața din mediul rural, București, ed. ”Centrul de Informare și Documentare Economica;
• Institutul de cercetare a calitații vieții (2011) Dupa 20 de ani: Opțiuni pentru Romania
• Alexiu, T.,M., Atanasoaie, T., (2001) Dezvoltarea comunitara, Timișoara, ed. Wad press;
• Badiu, A., (2008) Sistemul național de asistența sociala, Sibiu, ed. Agnos;
• Buzducea D., (2009) Sistemen moderne de asisteța sociala: tendințe globale și practici locale, Iasi, ed. Polirom.
• Zanca, R. (2004) Asistenta familiei si copilului: metode si tehnici de interventie, Brasov, ed. (s.n.).
• Rogr, A., Lohman and Nancy Lohmann (2005) Rural social work practice, Ed. Colunbia University Press;
• Pugh, Richard and Cheers Brian (2010) Rural Social Work. An International Perspective, The Policy Press, University of Bristol, UK;
• Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (2010) Romania 2010. Sectorul Neguvernamental-profil, tendinte, provocari, Bucuresti, ed. Litera;
• Contributia, UE la obiectivele de dezvoltare ale mileniului (2010), preluat de pe adresa: www.fdsc.ro
• International Federation of Social Workers pe adresa: www. ifsw.org consultata in data de 03.11.2011
• Pugh, R. (2009) Social Work and Rural Mental Health in UK, Rural Soczetz, Vol. 19, Nr. 4.
• Riebschleger, J. (2007) Social Worker s Suggestions for Effective Rural Practice, Families in Society, The Journal of Contemporarz Social Services, vol. 88, nr. 2.
• Elena Dumitru (2003) Serviciile Sociale-componenta a sistemului de bunastare sociala, Revista de Asistenta Sociala, Nr. 1- 2003, Bucuresti;
• Postelnicu, R., P. (2002) Organizarea serviciilor publice de asistenta sociala la nivel teritorial, Revista de asistenta sociala, Nr. 2-2002, Bucuresti;
• Arpinte, D. (2002) Situatia personalului din sistemul public de asistenta sociala, Revista de Asistenta Sociala, Nr. 2-2002, Bucuresti;