Proiect marketing - produs

Capitolul I

1.1 Prezentarea societatii

Societatea comerciala SANIS SA este o societate pe actiuni cu capital privat. Ea are sediul in Suceava, Calea Unirii nr.22. Tel.0330401526.                                                                         

Numarul de inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului este J33/23/1990.

Codul fiscal RO 733927 .

Capitalul social al societatii este 61 517 032 lei.

Societatea comerciala provine dintr-o intreprindere chimica infiintata in 20.10.1978. In anul 1990 in temeiul Legilor nr.15/1990 si nr.31/1990, aceasta intreprindere s-a transformat in sociatatea pe actiuni denumita SC SANIS SA.

In octombrie 1990, printr-o Hotarare de Guvern productia intreprinderii a fost sistata din ratiuni ecologice si economico-financiare si s-a dispus schimbarea profilului de activitate prin realizarea de noi capacitati de productie necesare economiei nationale si pietei interne de bunuri. Totodata, s-a dispus demontarea, conservarea si valorificarea utilajelor aferente instalatiilor oprite. Instalatiile oprite au fost dezafectate si valorificate in tara si la export. Halele de productie au fost trecute in conservare si ulterior o parte dintre ele au fost reconditionate si reamenajate.

Cativa ani mai tarziu, in 1996, societatea a achizitionat o "fabrica la cheie"constand in tehnologia, utilajele si echipamentele pentru producerea seringilor si acelor de unica utilizare. Instalatia a fost amplasata intr-o hala disponibila, reamenajata, care ocupa o suprafata de aproximativ 8 000 mp.

In acel moment in Romania nu existau alti producatori pentru acest produs, dispozitivele medicale din care fac parte si seringile de unica utilizare fiind un domeniu nou, inovator.

Noua fabrica a fost pusa in functiune in iulie 1998, autorizata in decembrie 1999 si produsele omologate in mai 2000. In prezent societatea detine marca CE pentru produsele sale si are certificarea TUV pentru implementarea sistemului de management al calitatii, conform EN ISO 9001: 2000. De asemenea societatea a implementat si sistemul de calitate conform ISO 13485, specific dispozitivelor de uz medical.

In urma procesului de privatizare sociatatea a devenit societate cu capital majoritar privat.

Structura actuala actionariatului se prezinta astfel:

Capital privat        - 98,7395 %

SIF MOLDOVA                            - 0,5711 %

ALTI ACTIONARI                       - 0,6894 %

1.2 Dotarea societatii

Chiar de la infiintare societatea a fost conceputa ca unitate de producere a seringilor si acelor de unica utilizare si ca urmare a fost dotata cu tehnologie specifica si utilaje si echipamente specializate.

Dotarea tehnologica actuala consta din:

masini de injectare a partilor componente din polipropilena (repere);

masini de asamblat seringile;

masini de asamblat acele;

masini de verificat acele;

masini de ambalat seringile in blistere;

masini de ambalat acele in blistere;

sterilizator avand o capacitate de 24 mc;

laborator chimic;

laborator pentru verificari fizico - mecanice;

laborator microbiologic pentru testarea sterilitatii produselor;

sistem de climatizare si purificare a aerului pentru asigurarea conditiilor de "camera curata" in halale de productie (clasa de curatenie 100 000);

sistem de producere si distributie a aerului comprimat, a apei temperate de 14 si 20 C

Toate masinile au regim automat de functionare, fiind computerizate. Numai faza de alimentare cu seringi si ace a masinilor de ambalare in blistere este manuala.

1.3 Produsul

Seringile sunt dispozitive medicale folosite pentru administrarea parenterala a substantelor medicamentoase lichide. Ele fac parte din categoria instrumentelor medicale cu utilizare manuala. Manevrarea lor se poate face cu usurinta, fara a presupune cunostinte sau o indemanare deosebita din partea utilizatorului.

Utilizarea seringilor sterile de unica utilizare inlatura complet riscul de contaminare cu agentii patogeni transmisibili pe cale sanguina care sunt responsabili pentru generarea unor maladii deosebit de grave dintre care se pot aminti hepatitele virale si SIDA.

Administrarea solutiilor medicamentoase cu ajutorul seringilor se poate face: subcutanat, intramuscular, intravenos, intraarterial, intraarticular, intrarahidian, intracardiac (foarte rar)

Ansamblul seringa-ac realizeaza penetrarea cu usurinta a tesuturilor si introducerea in acestea a lichidului medicamentos continut in cilindrul seringii.

Seringile se livreaza cu ac montat sau fara ac. Acele pot fi livrate separat de seringi.

Seringile produse de SANIS SA sunt seringi hipodermice de unica utilizare din trei componente:

cilindru

piston

garnitura de etansare din cauciuc fara latex

Cilindrul reprezinta corpul propriu-zis al seringii. La unul dintre capete, la varf, el are un capac care il inchide partial. In acest capac este fixat un varf tronconic, denumit con exterior, in care se fixeaza acul. La capatul opus cilindrul este prevazut, de o parte si cealalta a sa, cu doua aripioare denumite flansa cilindrului. Flansa are rolul de a sprijini seringa cu degetele in momentul efectuarii injectiei si de a impiedica rostogolirea ei daca este asezata pe o suprafata plana. Tot pe la acest capat al cilindrului se introduce pistonul.

Cilindrul seringii trebuie sa fie transparent pentru a permite sa se vada bulele de aer, nivelul solutiei de injectat si sa se citeasca fara dificultate dozajul.

Pe cilindrul seringii se imprima scara gradata in pozitie longitudinala fata de axa cilindrului. Se foloseste o cernela speciala care nu patrunde in interiorul materialului plastic, este durabila si vizibila pe tot parcursul duratei de intrebuintare. Scara are intervale de gradare.

Gradatiile sunt clare, lizibile si de o latime uniforma. Liniile care indica mililitrii sunt de doua ori mai lungi decat cele pentru subunitati.

Gradatiile se numeroteaza dar cifrele nu ating liniile in dreptul carora se afla. Atunci cand seringa este tinuta in pozitie verticala cu varful in sus si scara in fata, cifrele scarii apar in partea dreapta a scarii.

Obligatoriu langa scara se imprima mentiunea ca seringa este de unica utilizare ("single use only") si producatorul

Conul din varful seringii este strabatut de un canal de minim 1,2 mm prin care solutia medicamentoasa din seringa trece in ac.

La seringile de unica utilizare cu capacitate nominala de 1ml, 2ml, 5ml, 10ml conul este amplasat central, adica coaxial cu cilindrul. La seringile mai mari conul este plasat excentric.

Pistonul seringii este alcatuit din tija pistonului care la capatul ce ramane in afara cilindrului are fixat butonul de apasare iar la capatul care patrunde in cilindru este capul pentru garnitura de etansare.

Pistonul trebuie sa alunece uniform si usor in interiorul cilindrului. Cilindrul seringii este prevazut cu un prag care nu permite pistonului sa iasa accidental din cilindru.

Garnitura de etansare este din cauciuc si se monteaza pe capul pistonului. Ea se fixeaza bine astfel incat sa nu se separe de piston in timpul folosirii seringii. Garnitura trebuie sa alunece usor in cilindru si sa asigure o etansare perfecta pentru ca solutia de injectat sa nu patrunda in spatele garniturii.

Ace de unica utilizare

Acele de unica utilizare pentru seringile de uz medical sunt alcatuite din urmatoarele componente:

suportul de ac (sau ambutul)

tubul de ac (sau canula)

protectorul de ac (sau teaca de protectie)

Suportul de ac este astfel conceput incat la un capat el este un racord conic prin intermediul caruia acul se fixeaza de conul cilindrului iar la celalalt capat este prevazut cu un canal in care se fixeaza canula. Pe exteriorul acestui capat suportul de ac are niste nervuri, la distante egale, care permit fixarea sa in protectorul de ac.

Materialul din care este facut suportul de ac se coloreaza in culori diferite conform unui cod de culoare functie de tipul de ac.

Tubul de ac este fabricat din otel inoxidabil special cu proprietati corespunzatoare in ceea ce priveste rezistenta mecanica si cea la coroziune.

Suprafata sa exterioara trebuie sa fie perfect neteda, fara defecte si lipsita de impuritati metalice sau substante folosite in prelucrare.

Tubul de ac trebuie sa fie drept, varful sau corect ascutit, fara bavuri, indoiri sau rizuri astfel incat sa asigure o penetrare fara durere.

Protectorul de ac are forma unui capacel cilindric. Pe suprafata exterioara are niste nervuri longitudinale care imbunatatesc aderenta mainii la extragerea lui de pe suportul de ac. El este transparent.

In lume se fabrica o gama foarte larga de ace de unica utilizare, variind grosimea si lungimea acului. Grosimea acului variaza de la 0,4 mm la 1,8 mm iar lungimea de la 19 mm la 70 mm.

Actualmente, societatea SANIS SA produce seringi (cu si fara ac) si ace de unica utilizare in urmatoarea gama sortimentala:

Seringa de 1 ml

Seringa de 1 ml pentru insulina de 50 si 100 unitati

Seringa de 2 ml

Seringa de 5 ml

Seringa de 10 ml

Seringa de 20 ml

Acele utilizate sunt de 20G, 21G, 22G, 25G, 26G, de diferite lungimi, functie de cerintele clientilor.

In cursul anului 2008 societatea a realizat urmatoarea productie de seringi si ace de unica utilizare:

1.4 Procesul tehnologic de obtinere a seringilor si acelor de unica utilizare

Orice tehnologie de fabricatie are in vedere materiile prime si materialele, utilajele si dispozitivele, precum si operatiile tehnologice care se executa pentru transformarea materiilor prime in produs finit.

Procesul tehnologic de fabricatie a seringilor si acelor sterile de unica utilizare se desfasoara in mai multe faze de lucru.

Injectia este prima faza a procesului tehnologic de obtinere a seringilor de unica utilizare. Granulele de polipropilena sunt introduse in masina de injectie cu ajutorul unui dispozitiv automat de aspiratie si supuse unui tratament de incalzire in trepte succesive de la 180 C la 250 C, suferind initial un proces de inmuiere si apoi de topire.

Prin intermediul unei duze de injectie topitura de polipropilena este injectata sub presiune in matrita. In interiorul matritei exista un numar definit de incinte care au forma reperului care trebuie fabricat. Topitura umple aceste incinte si ia forma reperului. Apoi temperatura polipropilenei topite aflata in matrita, este scazuta brusc la 40 C cu ajutorul sistemului se racire cu apa a matritei. Se produce atunci o intarire a reperului format.

Dupa racire matrita se deschide si cu ajutorul extractorului hidraulic reperele realizate sunt scoase din masina. Apoi matrita se inchide iar si ciclul de injectie se reia. Pentru fiecare reper exista o matrita speciala.

Masinile de injectie sunt dotate cu un microprocesor, in memoria caruia sunt implementate toate datele privind procesul de injectie si care poate controla si corecta parametrii dupa care functioneaza masina de injectie. Microprocesorul are capacitatea de a sesiza orice anomalie in functionarea masinii, avertizeaza sonor si vizual sau poate chiar sa opreasca masina.

Asamblarea este cea de-a doua faza a procesului tehnologic. Reperele obtinute in departamentul de injectie trec la faza de asamblare.

Asamblarea seringilor se face automat, pe masini speciale. Acestea sunt diferentiate pentru fiecare tip de seringa. Masina de asamblat seringi este alimentata cu cilindrii, pistoane, garnituri de cauciuc si ace gata asamblate. Alimentarea masinii se face prin intermediul unor alimentatoare vibratoare si ghidaje, distribuite de-a lungul masinii, care aduc partile componente ale seringii in pozitiile optime pentru a fi supuse operatiunilor de asamblare.

Inafara de asamblarea propriu-zisa in aceasta faza se realizeaza si imprimarea scarii gradate pe cilindru si lubrifierea interiorului cilindrului cu ulei siliconic.

Toate operatiunile de impingere a partilor coponente ale seringii se realizeaza cu pistoane hidraulice. Seringile necorespunzatoare calitativ sunt scoase automat de pe masina prin partea de jos a acesteia.

In zonele de lucru sunt montate fotocelule care detecteaza prezenta partilor componente ale seringii comandand executarea urmatoarei operatii sau activand mecanismul de scoatere de pe masina a rebuturilor.

Masina este proiectata sa functioneze in deplina siguranta, fiind complet inchisa cu usite din sticla. Deschiderea usitelor in timpul functionarii duce la oprirea masinii.

Asamblarea partilor componente ale acelor se realizeaza pe masini automate speciale care au acelasi principiu de functionare ca si cele pentru seringi.

Ambalarea seringilor si acelor in blistere (blisterarea) este faza urmatoare a procesului tehnologic.

Dupa ce au fost asamblate seringile si acele se ambaleaza in ambalaje individuale numite "blistere'. Operatia se face pe masina de blisterat. Pentru a crea blisterul se foloseste un film plastic termoformabil si termosudabil si hartie de uz medical. Prin constructia sa aceasta masina are capacitatea de a crea prin termoformare alveole din film, in care se amplaseaza manual seringile sau acele si de a termosuda hartia medicala peste film. Pe aceasi masina, cu ajutorul unei imprimante, se face si inscriptionarea pe hartia blisterelor a tuturor datelor care identifica produsul. Masina de blisterat este prevazuta cu un microprocesor in memoria caruia sunt introdusi parametrii de lucru ai operatiei de blisterare. Microprocesorul permite atat vizualizarea cat si reglarea parametrilor si avertizeaza prin alarme sonore orice perturbare in functionarea masinii

Blisterele sunt verificate din punct de vedere calitativ in proportie de 100% si apoi ambalate manual in cutii de carton mici si acestea in cutii de carton mari. In cutii sunt numai seringi de un singur tip.

Cutiile se eticheteaza mentionandu-se tipul seringii si al acului, producatorul, cantitatea continuta, lotul de produse, data expirarii valabilitatii produsului.

Sterilizarea este ultima faza a procesului tehnologic. Prin sterilizare se inrtelege procesul prin care se realizeaza distrugerea sau eliminarea microorganismelor. Seringile nu pot fi folosite decat daca sunt sterile caci in caz contrar ar produce imbolnavirea organismului uman sau animal.

Operatia de sterilizare se face cu un amestec gazos de 10% oxid de etilena (ETO) si 90% bioxid de carbon care are proprietati de sterilizare. Hartia medicala folosita la blister trebuie sa fie permeabila la trecerea gazului pentru ca acesta sa patrunda in blister si sa ajunga pana la seringa.

Sterilizarea se face in autoclava de sterilizare la o temperatura de 55 C si o presiune de 2,5 bar. Un ciclu de sterilizare dureaza 8-14 ore si se compune din mai multe faze, care decurg de la incarcarea sarjei si inchiderea etansa a sterilizatorului:

conditionarea incarcaturii de sterilizat;

introducerea agentului de sterilizare pana la atingerea presiunii de 2,5 bar;

sterilizarea efectiva prin mentinerea sarjei timp de 6-8 ore la 2,5 bar si 50-55 C;

evacuarea amestecului gazos;

spalarea succesiva cu aer de 3-5 ori a continutului autoclavei de sterilizare pentru reducerea concentratiei de oxid de etilena;

Dupa 48 ore cutiile sunt depozitate pentru 21 de zile intr-o incapere speciala numita "carantina". Abia dupa aceasta perioada produsele sunt depozitate in magazia de produs finit si livrate clientilor.

Scopul oricarui proces tehnologic este de a obtine un produs care sa indeplineasca cu succes functiunea pentru care a fost creat si sa satisfaca cerintele utilizatorului. Lucrul acesta este posibil numai daca produsul are o calitate corespunzatoare. De aceea este necesar ca pe tot parcursul desfasurarii procesului tehnologic sa se faca un control sistematic al calitatii produsului si sa se ia masurile necesare pentru inlaturarea eventualelor deficiente.

In cazul procesului tehnologic de fabricare a seringilor si acelor de unica utilizare controlul calitatii incepe cu verificarea materiilor prime folosite. Intr-un laborator specializat se face testarea proprietatile fizice si chimice ale materiilor prime si verificarea dimensiunilor unde este cazul.

Pe tot parcursul etapelor procesului tehnologic se face controlul pe flux si un control final la trecerea semifabricatului la faza urmatoare a procesului tehnologic. Se urmareste obtinerea unui produs care sa corespunda tuturor standardelor in vigoare.

Referat: Rolul strategiei si stilului managerial fata de cultura organizatiei si comportamentul organizational Referat: Scenariul unui proiect tehnic

In final, dupa operatia de sterilizare, se verifica sterilitatea produsului in laboratorul microbiologic.

1.5 Personalul societatii si structura organizatorica

Numarul de angajati ai societatii in momentul actual este de 84. Este un personal calificat cu experienta in domeniul in care lucreaza. Aproximativ 28% din personal sunt specialisti cu studii superioare.

Echipa manageriala, director general, director economic si director comercial, este alcatuita din persoane cu experienta bogata atat ca specialisti in domeniul specializarii lor profesionale dar si ca conducatori.

Din punct de vedere al organizarii, societatea are in primul rand departamentul de productie dar si departamentele auxiliare care concura la desfasurarea procesului de productie: financiar-contabil, resurse umane, aprovizionare, desfacere, controlul calitatii, asigurarea calitatii, tehnic- investitie, intretinere.

1.6 Aprovizionarea cu materii prime

Pentru asigurarea materiilor prime si a materialelor necesare productiei, departamentul responsabil cu achizitiile procedeaza la selectarea furnizorilor pe baza unor aspecte urmarite:

usurinta identificarii specificatiilor tehnice ale produsului;

evaluarea costului produsului aprovizionat in concordanta cu performanta/ calitatea lui si conditiile de livrare;

exigentele firmei pentru verificarea produselor aprovizionate;

politica de inlocuire a produselor neconforme achizitionate;

conditiile de pastrare/depozitare a produsului;

nivelul de dezvoltare a furnizorului;

diminuarea gradului de aparitie a riscurilor asociate produsului.

In urma procesului de selectie furnizorii sunt inregistrati ca "furnizori acceptati".

Lista materiilor prime si a furnizorilor acceptati

1.7 Analiza pietei

Piata seringilor de unica utilizare din Romania este reprezentata de doar doi producatori autohtoni: Famos SA Suceava si Sanevit Arad

Principalele produse concurente provin de la producatori din afara Romaniei. Aceste produse sunt importate si distribuite in tara de firme de distributie. Principalii jucatori de pe piata romaneasca a produselor de uz medical sunt:

Medicarom Group SRL

Phoenix Med

Medist

Novaintermed SRL

Grupul de firme Medicarom este unul dintre cele mai importante de pe piata romaneasca si este format din firme specializate in soft medical, reactivi si aparatura medicala.

Pe plan mondial exista cativa producatori mari de dispozitive de uz medical care domina piata mondiala. Dintre acestia se pot mentiona: B. Braun, Becton Dickinson, Ethycon, Tyco.

Asa cum se poate observa din tabelul de mai jos cea mai mare cota de piata o are firma B. Braun.

Cotatia pe piata a producatorilor externi

Piata interna Piata europeana

Piata africana

In ultimii ani piata interna si internationala a fost invadata de produse medicale chinezesti. Desi din punctul de vedere al calitatii seringile chinezesti sunt inferioare pentru ca sunt alcatuite din numai doua componente (fara garnitura de caucuic), ele au prins un anumit segment de piata datorita pretului lor mai mic.

SC SANIS SA isi comercializeaza in prezent produsele pe piata romaneasca, in cea mai mare proportie catre clienti din categoria unitatilor spitalicesti dar si catre alte unitati medicale precum cabinete medicale, farmacii, firme de distributie.

Clienti din piata interna

Distributia catre unitatile spitalicesti se face in general prin licitatii electronice iar pentru clientii mai mici pe baza comenzilor directe.

In cursul anului 2008 SANIS SA a exportat produsele sale in doua tari africane.

Societatea dispune de un departament specializat pentru activitatea de vinzare, marketing si promovare a produselor sale.

Desfasurarea activitatilor promotionale cat si modalitatile de punere in practica a acestora, atat in ceea ce priveste produsele sale cat si renumele firmei, sunt influentate de nivelul de canale de comunicatie disponibile. Pe langa mijloacele media traditionale, in strategia de marketing a societatii au fost incluse si contacte interpersonale cu angajati din domeniul sanitar si din sistemul de distributie, acestia reprezentand consumatorii. Societatea are si un site care ofera informatii actualizate despre societate si produsele sale.

Pentru promovarea sa pe pietele externe societatea a participat in ultimii doi ani la targul anual de la Dusseldorf, destinat produselor de uz medical, materiilor prime, materialelor si utilajelor care concura la fabricarea acestora.

Proiectul de investitie

In scopul diversificarii productiei si redresarii sale economico-financiara, societatea isi propune realizarea in anul 2008 a unei noi investitii.

Acest proiect prevede crearea a doua linii de productie pentru fabricarea materialelor de sutura chirurgicala.

Realizarea proiectului presupune achizitionarea utilajelor si echipamentelor tehnologice.

Tipul utilajelor si costul lor este prezentat in tabelul de mai jos:

Valoarea totala a investitiei este de 1 029 400 Euro si va fi compusa din urmatoarele elemente:.

1.     Costul utilajelor si echipamentelor tehnologice si montajul acestora - 877 000 Euro.                 

2.     Cheltuieli cu amenajarea spatiului de productie pentru noua investitie. Aceasta presupune inlaturarea masinilor de asamblat si verificat ace de pe amplasamentul unde vor fi montate cele doua linii pentru producerea materialelor de sutura chirurgicala si ambalarea lor in cutii de lemn, in scopul conservarii lor. Aceste cheltuieli sunt estimate la 5 400 Euro.

3.     Amenajarea magaziei de la cota 8. Aceasta presupune lucrari de compartimentare si finisari de pereti si pardoseli in suprafata de 650mp. Costul acestor lucrari va fi = 650 mp x 220 Euro/mp = 143 000 Euro.

4.     Cheltuieli cu pregatirea profesionala a personalului. In prima faza se vor pregati 25 de angajati intr-o perioada de 2 saptamani. Cheltuielile cu pregatirea personalului s-au estimat considerand un salar tarifar de 925 lei/ luna si dari salariale totale in procent de 28,526 %.

Fondul lunar de salarii va fi : 925 lei/luna x 1,28526 x 25 oameni = 29 722 lei.

Cheltuiala este : 29 722 lei : 21,5 zile x 10zile = 13 824 lei adica 3950 Euro, aproximativ 4 000 Euro.

Valoarea de finantare este mai mare, ea cuprinzand si un capital circulant pentru aprovizionarea cu materii prime pentru primele 3 luni dupa punerea in functiune.

Costul acestora este de 516 865 Euro (Tabel 8 ) la care se adauga 10% cheltuieli de aprovizionare. Cifra va deveni 568 551 Euro.

Ca urmare valoarea de finantare este: 1 029 400 + 568 551 1 598 000 Euro.

Produsul

Produsele denumite generic "materiale de sutura chirurgicala"sunt utilizate, dupa cum arata si denumirea lor, in interventiile chirurgicale pentru suturarea tesuturilor incizate.

Ele sunt alcatuite din fire de sutura si ace chirurgicale speciale. Exista insa si fire de sutura fara ac ("fire libere"), folosite spre exemplu pentru legarea vaselor de sange la interventii cardiovasculare.

Firele de sutura sunt naturale, precum catgutul produs din intestine de oaie sau capra, si sintetice.

Functie de comportamentul lor in contact direct cu tesuturile corpului, firele de sutura sunt resorbabile si neresorbabile. Catgutul este un fir resorbabil, natural.

Firele de sutura sintetice resorbabile sunt obtinute din polimeri sintetici si pot fi monofilamentare sau multifilamentare.

Cele mai importante fire de sutura sintetice resorbabile sunt:

fire din acid poliglicolic 100% - impletite si acoperite, denumite comercial I-COL;

fire din acid poliglicolic 100% - cu absorbtie rapida in tesuturi, denumite comercial I-COL Fast

fire din acid poliglicolic 90% + lactida 10% , denumite comercial POLIGLICOL;

fire din acid poliglicolic 75% + caprolactama 25%, denumite comercial STERICRYL (fire monofilamentare)

fire din polidioxanona 100%, denumite comercial MONOCOL (fire monofilamentare).

Cateva dintre firele de sutura neresorbabile sunt:

fire de matase impletite, denumite comercial STERISIL

fire monofilamentare din polipropilena, denumite comercial STERILENE

fire monofilamentare din poliamida Nylon, denumite comercial STERILON

fire impletite si acoperite din poliester, denumite comercial STERIBON

Firele de sutura pot fi vopsite sau nevopsite. Ele se fabrica intr-o gama larga de grosime (diametre).

Acele chirurgicale atraumatice sunt fabricate din otel inoxidabil AISI 420, intr-o mare diversitate de tipuri. Aceasta presupune diferite tipuri de taieturi ale varfului, diferite forme (ace drepte, curbate, in forma de schi, etc.), diferite curburi (masurate in grade), diferite diametre exterioare.

Tipul de fir de sutura si acul aferent se aleg functie de tesutul (organul) care trebuie suturat si de metoda chirurgicala folosita.

Tehnologia de fabricatie

Firele de sutura sub forma de bobine si acele chirurgicale se achizitioneaza de la furnizori traditionali pentru aceste produse. Fluxul tehnologic de fabricatie presupune citeva etape succesive prin care materiile prime sunt transformate in produse finite.

1. Prima operatie din procesul tehnologic este taierea firelor de sutura la diferite lungimi. Aceasta operatie se face cu ajutorul unei masini pentru taierea termica a firului. In timpul operatiei de taiere firul este intins. Acest lucru si taierea termica a lui face ca cele doua capete de fir sa fie usor subtiate si intarite. Aceste caracteristici sunt folositoare pentru etapa urmatoare de fabricatie.

2. A doua operatie este asamblarea firului de sutura cu acul chirurgical. Aceasta operatie se executa cu ajutorul unei masini speciale de fixare a firului in ac. La capatul neascutit acul are un canal. Capatul firului inmuiat in adeziv (Loctite) se introduce manual in canalul acului iar masina aplica o forta pe trei parti ale canalului acului (ambutisare). In acest fel capatul firului de sutura este strans si fixat in canalul acului chirurgical. Totodata un dispozitiv de curbare fixat pe masina corecteaza curbura acului in zona de fixare a firului.

3. Odata terminata asamblarea acului cu firul de sutura, produsul finit este gata pentru a fi infasurat manual pe un suport de plastic. Suportii se vor produce in unitate prin injectarea in matrite speciale a polietilenei sau polipropilenei.

4. Urmeaza operatia de ambalare. Ambalarea este diferita pentru firele de sutura resorbabile fata de cele neresorbabile. Firele resorbabile sunt foarte sensibile la temperatura si mai ales la umiditate. De aceea suportul plastic cu firul de sutura cu ac sau fara, infasurat pe el, se ambaleaza intai in punga din folie laminata de aluminiu . Aceasta constituie ambalajul primar al produsului si el trebuie sa fie sudat pe trei parti. Punga din folia de aluminiu in care se gaseste produsul se introduce intr-o punga din film si hartie de uz medical, denumita ambalaj secundar.

Pentru firele de sutura neresorbabile suportul de fir se ambaleaza numai in punga din film si hirtie de uz medical.

Pentru ambele tipuri de fire de sutura pungile secundare se inchid complet prin sudura termica. Operatia de ambalare in cele doua tipuri de pungi se face cu ajutorul unei masini de blisterat.

5. Urmatoarea faza a procesului tehnologic este sterilizarea produsului. Sterilizarea se face cu oxid de etilena (ETO) in autoclava de sterilizare. Pungile cu produsele de sutura se amplaseaza in cutii refolosibile cu pereti perforati din inox sau plastic. Cutiile sunt introduse in autoclava de sterilizare.

6. Dupa sterilizare in cazul firelor de sutura resorbabile se va face sudarea completa a pungii primare din folie de aluminiu. Sudarea celei de-a patra laturi a pungii primare se face prin termosudare, prin punga secundara.

7. Ultima operatie a procesului tehnologic este ambalarea finala a produselor. Pungile secundare cu materialul de sutura sterilizat se introduc in cutii de carton duplex, in numar de 5/10/12/36 bucati. Aceste cutii se imbraca in folie de celofan sau film subtire din plastic. Ele constituie ambalajul de depozitare. Apoi cutiile din carton duplex sunt introduse in cutii rezistente din carton ondulat care protejeaza produsele in timpul transportului. Fiecare cutie de carton ondulat va contine 20/50/60/100/120 cutii din carton duplex, functie de cerintele clientului.

Atat cutiile din carton duplex cat si cele din carton ondulat vor fi etichetate conform dorintelor clientului, dar etichetele vor contine neaparat caracteristicile firului de sutura, ale acului chirurgical, numarul lotului, producatorul, data fabricatiei si a expirarii produsului.

8. Inspectia si controlul de calitate sunt operatii indispensabile obtinerii unor produse de buna calitate. In baza unor proceduri de verificare si inspectie se va face:

verificarea materiilor prime

inspectii pe fluxul de fabricatie

verificarea produsului finit

Materiile prime

Materiile prime utilizate pentru obtinerea materialelor de sutura chirurgicala sint:

fire de sutura chirurgicala resorbabile sau neresorbabile

ace chirurgicale atraumatice

adeziv Loctite

suport din plastic pentru infasurarea firelor cu sau fara ac

folie de aluminiu laminata

hartie de uz medical

film de uz medical

cutii din carton duplex

film din plastic pentru protectia cutiilor de carton duplex

cutii din carton ondulat

Furnizori de materii prime

Tabelul de mai jos prezinta cativa furnizori pentru principalele materii prime folosite.

NOTA: pentru calculul costurilor de productie s-au folosit ofertele de pret de la Pearsalls si Ashaway pentru fire de sutura, Suturex & Renodex pentru ace chirurgicale si Kramed pentru hartie si film de uz medical.

Utilaje si echipamente

Pentru realizarea acestui proiect este necesara achizitionarea urmatoarelor masini si echipamente:

Cu exceptia matritelor, celelalte utilaje fac parte din grupa 2.1.28 - "Alte echipamente tehnologice( masini, utilaje si instalatii de lucru) negasite in cadrul grupei 2.1" si au perioada de amortizare de 8 ani.

Matritele sunt din grupa 21.27 - "Accesorii de productie" si au perioada de amortizare de 4 ani.

Ca urmare amortizarea anuala este determinata astfel

amortizarea utilajelor din grupa 2.1.28 - 675 000 : 8 = 84 375 Euro/an

amortizarea matritelor - 120 000 : 4 = 30 000 Euro/an

Amortizare totala = 114 375 Euro/an.

Amortizare /1000 buc produs = 114 375 : 4 500 000 x 1000 = 25,42 Euro/ 1000 buc.

Oportunitati pentru realizarea proiectului

- Productia actuala de seringi realizata la FAMOS SA necesita conditii de camera curata la fel ca si productia de fire de sutura cu si fara ac. Spatiul alocat pentru amplasarea liniei pentru producerea materialelor de sutura chirurgicala se gaseste in hala de productie cu regim de camera curata. Deci nu vor fi necesare cheltuieli pentru crearea mediului ambiental.

- Societatea are in dotare doua sterilizatoare cu ETO care au suficienta capacitate disponibila pentru a steriliza si productia de materiale de sutura.

- Societatea este dotata cu toate utilitatile necesare acestui proiect (energie electrica, aer comprimat, apa potabila si industriala, apa de 14 si 20 C).

- Tehnologia care va fi folosita nu va avea impact negativ asupra mediului inconjurator. Societaea are aviz de functionare de la Agentia de mediu - Suceava.

- Societatea are personal calificat si cu studii superioare pentru reparatii si intretinerea utilajelor si echipamentelor.Acest personal este capabil sa faca montarea utilajelor aferente proiectului.

Forta de munca

Dezvoltarea proiectului necesita un numar de 25 angajati, persoane calificate. Luand in calcul un salariu lunar de 925 lei (inclusiv sporurile) si avand in vedere ca obligatiile de plata ale societatii catre bugetele speciale sunt 28,526% din fondul de salarii, cheltuielile lunare cu forta de munca vor fi: 925 x 35 x 1,28526 = 41 610 lei.

Costurile anuale cu forta de munca vor fi: 41 610 x 12 = 499 320 lei. Ceea ce inseamna 142 662 Euro ( la un curs de 1Euro = 3,5lei).

Costurile cu forta de munca/ 1000 buc.produs = 142 662 Euro : 4 500 000 buc.x 1000 = 31,70 Euro/ 1000 buc.

Piata de desfacere si marketing-ul produsului

Societatea isi propune valorificarea productiei proprii de materiale de sutura chirurgicala atat pe piata interna cat si la export.                                                        

In momentul de fata piata materialelor de sutura chirurgicala este in plina expansiune in Romania. Aceasta datorita faptului ca, pe de o parte, sunt prevazute noi investitii in sanatate dar si pentru ca s-a dezvoltat sectorul privat in sanatate.

Un alt argument pentru dezvoltarea acestui proiect este si faptul ca nu exista producatori autohtoni peutru materiale de sutura chirurgicala. Actualmente aceste produse sunt importate si vindute de importatori prin propriile retele de distributie.

Societatea noastra isi propune sa intre pe piata romaneasca prin constituirea unei retele comerciale eficiente care prevede utilizarea de dealeri si agenti de vanzari directi. Pretul produsului pe piata va fi cu siguranta inferior celui al altor firme datorita realizarii unei productii eficiente cu costuri reduse, dar si datorita inlaturarii unor verigi intermediare in distributie si diminuarii costurilor de transport suportate de beneficiari. Faptul ca aprovizionarea cu materii prime se va face direct de la producatori va genera o reducere a costurilor de productie, dar si garantarea unei calitati corespunzatoare a produsului finit.

FAMOS SA isi propune sa vanda o parte a productiei sale de fire cu ace de sutura si pe piata externa. Previziunile societatii pentru anii urmatori, in ceea ce priveste exportul produselor sale este de 85% productia realizata. Pentru acest lucru ea va primi spijinul oficiilor comerciale din Italia ale firmei TOP GENKO. Orientarea spre pietile externe se va face in special spre tarile africane, unde firma TOP GENKO are deja contracte comerciale, dar si spre piata europeeana.

Pentru viitor societatea isi propune o politica de promovare a ei pe pietele externe prin participarea la targuri, congrese, conferinte.

Capacitatea si structura de productie

Pentru primul an de functionare a liniei de productie care face obiectul acestui proiect se prevede realizarea unei productii de 18 000 buc.materiale de sutura diverse/ zi (adica 8 ore -un singur schimb), ceea ce inseamna 18 000buc x 250 zile lucratoare = 4500 000 buc/an.

Functie de cerintele pietei, s-a stabilit ca:

30% din productie sunt fire de sutura fara ac- "fire libere"- adica 5 400 buc./zi

70% din productie sunt fire de sutura cu ac - adica 12 600 buc./zi

Totodata s-a stabilit ca functie de natura firului de sutura productia va fi :

60% din fire din PGA- adica 5 400 buc./zi (PGA-acid poliglicolic)

40% din alte fire - adica 3 600 buc/zi

Respectand structura privind prezenta acului chirurgical, productia zilnica de materiale de sutura cu fire din PGA va fi:

fire de sutura din PGA cu ac - 3 780 buc./zi

fire de sutura din PGA fara ac (libere) - 1620 buc./zi

Celelalte tipuri de fire folosite sunt:

15% Stericryl, adica 1350 buc/zi

10% Matase, adica 900 buc/zi

5% Poliester, adica 450 buc/zi

5% Polipropilena, adica 450 buc/zi

5% Poliamida Nylon, adica 450 buc/zi

NOTA:

1.) Avand in vedere ca firele de sutura pot fi intr-o gama larga de lungimi, studiul a considerat (pentru simplificare) ca produsele au o singura lungime, adica                             - 75 cm pentru firele cu ac

250 cm pentru firele fara ac

2.) Grosimea firelor de sutura este o caracteristica care diversifica gama sortimentala a acestor produse. Studiul a ales anumite tipuri de fire si acele chirurgicale potrivite. Tipul firelor de sutura este codificat conform Pharmacopeei

SUA iar acele folosite sunt codificate conform sistemului de codificare al producatorului- SUTUREX & RENODEX.

Avand in vedere consideratiile de mai sus capacitatea si structura sortimentala a productiei din primul an de functionare se prezinta astfel:

Pentru urmatorii ani societatea isi propune o crestere treptata a capacitatii de productie astfel:

( buc. )

Cresterea este de: - 5,00 % in anul 2

- 4,76 % in anul 3

- 4,55 % in anul 4

- 4,35 5 in anul 5

Analiza financiara si economica

Privind proiectul ca pe o activitate independenta a societatii, analiza economica a productiei materialelor de sutura chirurgicala arata ca produsul este rentabil, costul sau fiind inferior, ca valoare, pretului de vanzare al produsului finit (Tabel 1 ). Acest lucru inseamna ca produsul va aduce profit societatii.

Proiectia veniturilor si cheltuielilor pentru o perioada de 5 ani (Tabelul nr.7) pune in evidenta profitul net anual al acestei activitati.