Intocmirea hartilor tematice privind apele subterane, cu hidroizohipse si cu hidroizobate

Hidroizohipsele sunt situate la distante relativ mari intre ele ceea ce inseamna o panta redusa a suprafetei piezometrice si o viteza mica de curgere a apei

Hidroizobatele sunt influentate de variatia precipitatiilor, ploi, topirea zapezilor dar si de debitul de H O tranzitat de reteaua hidrografica.

Gradientul hidraulic exprima panta suprafetei piezometrice sau pierderea de saricina hidraulica a doua puncte (Δ H=H1 –H2) situate pe linia de cea mai mare panta a suprafetei piezometrice si distanta dintre punctele considerate:

I= (H1-H2)/L

In regiunea analizata, respectiv regiunea Cornu, distributia puturilor si a forajelor e uniforma, ceea ce permite o buna reliefare a hidroizohipselor si a hidroizobatelor.

Altitudinea cea mai ridicata a nivelului piezometric de 73 m e situata in extremitatea de NV iar cea mai scazuta de 59 m in S.

Metodologie

Pentru arealul supus analizei s-au identificat 15 surse de apa ce pot furniza date asupra nivelului piezometric.Valorile hidroizohipselor care se vor trasa sunt de 60, 64, 68 m ele determinandu-se pe harta cu ajutorul metodei de interpolare grafica.

Hidroizobatele trasate vor avea valorile de 4, 6, 8 m.Procedeul de trasare fiind acelasi ca si in cazul hidroizohipselor, adica se unesc linii curbe punctele care au aceeasi valoare, fara ca acestea sa se intersecteze.

Rezultate

PROIECT: Luneta Astronomica (Telescopul Refractor) PROIECT: Telescopul Reflector de tip Dobson

Regiunea analizata are ca sursa de alimentare a stratului apa provenita din precipitatii, dar in anumite perioade ale anului si din raurile Cornu si Alunu. Zona Cornu se caracterizeaza printr-un gradient de scurgere scazut datorita pantei reduse.

Directia de curgere a apelor subterane este reprezentata printr-o sageata perpendiculara pe hidroizohipse ; ea are orientarea dinspre NV,NE spre S, dinspre versant spre rau.

Adancimea cea mai mare a nivelului piezometric (10m) se inregistreaza in NV pe interfluviu iar cea mai scazuta (2 m ) in apropierea cursului de H O.In perioadele secetoase hidroizobatele cu valori mici de 1-2 m pot disparea.

Metodologie

Posturile hidrogeologice se intalnesc frecvent in zonele de campie si de podis.Cele din zonele de campie sunt alcatuite din foraje sapate fie in orizontul freatic fie in cel de adancime.

Forajele se clasifica in doua categorii:

de ordin 1, situate in lunca raurilor;arata inerferenta dintre rau si subteran

de ordin 2, situate pe interfluvii; arata interferenta intre doua bazine hidrografice, stiind ca intre raurile din bazine diferite exista un schimb de ape.

La aceste posturi hidrogeologice se fac observatii din trei in trei zile privind variatia nivelului piezometric iar datele obtinute se inscriu intr-un carnet special.

Pentru a avea o imagine cat mai completa asupra modului in care variaza nivelul apelor subterane intr-o anumita regiune vom lua ca exmplu variatia nivelului piezometric la postul hidrogeologic Cornu in 1996.

Interpretarea graficelor

Din analiza datelor inscrise in tabel si a hidrografului din fig. 2. se pot stabili cateva elemente privind evolutia zilnica a nivelului piezometric.

La forajul nr.3 Cornu stratul acvifer freatic s-a caracterizat printr-un nivel piezometric mediu anual situat la adancimea de 371 cm. Fata de nivelul mediu in primele 6 luni, nivelul piezometric s-a caracterizat prin valori mai ridicate, iar in ultimele 6 luni prin valori mai scazute. Nivelurile mai ridicate din lunile a XI-a si a XII-a sunt datorate unor cantitati mai mari de precipitatii, fapt ce influenteaza pozitia nivelului piezometric. Valorile mai scazute din lunile a III-a si a V-a sunt datorate precipitatiilor mai putin abundente. Cea mai mica valoare a nivelului piezometric a fost inregistrata la data de 13.03.1996 si cea mai mare valoare la data de 02.12.1996.

In decursul anului 1996 grosimea stratului acvifer variaza pe o adancime de 110 cm.

In fig 2.2 sunt prezentate variatiile medii, maxime si minime lunare ale nivelului piezometric la forajul nr.3 Cornu.Lunile cu cea mai ridicata valoare medie anuala,maxima anuala, minima anuala sunt a XI-a si a XII-a.Lunile cu cea mai scazuta valoare medie anuala, maxima anuala,minima anuala sunt a III-a si a V-a.