Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didactice Bani si dezvoltarea carierei Stiinta  si proiecte tehnice Istorie si biografii Sanatate si medicina Dezvoltare personala
referate didactica Scoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Geografie


Qdidactic » didactica & scoala » geografie
Orasul Hirlau - istoric, asezare; vecini



Orasul Hirlau - istoric, asezare; vecini


Istoric
    Hirlaul a avut un rol deosebit in zbuciumata istorie a Moldovei, rol ce il atesta documentele si evenimentele legate de acest frumos si stravechi plai romanesc.
    Aici se afla inca de la 1 mai 1384 Curtea Doamnei Margareta Musat, mama domnitorului Petru I. Musat; aceasta este prima atestare documentara a Hirlaului. Importanta sa a crescut mult in vremea lui Stefan cel Mare si Sfint, care la 1486 reface din temelii curtea palatului domnesc, iar sase ani mai tirziu, in 1492, ii adauga o adevarata bijuterie arhitectonica - Biserica Sf. Gheorghe - primul monument cu un fastuos decor pictat in exterior pe vremea lui Petru Rares.
    La 12 iulie 1499, Stefan incheie tratate de pace cu polonii si le semneaza, alaturi de regele Ioan Albert, la Hirlau, ceea ce dovedeste atit consacrarea victoriilor pe cimpurile de lupta ale marelui voievod, un adevarat triumf diplomatic, cit si dezvoltarea deosebita a tirgului in acea perioada. Ilustrul fiu al lui Stefan, Petru Rares, este proclamat domn de Hirlau de catre Sfatul Tarii Moldovei.
    In timpul domniei lui Radu Mihnea, Hirlaul devine chiar oras resedinta domneasca, aici gasindu-si sfirsitul, in ianuarie 1626, insusi domnitorul.
    Hirlaul are o istorie zbuciumata, fiind deseori distrus de-a lungul veacurilor, fie de tatari, fie de cazaci, poloni sau alte neamuri. De asemenea, el a fost si centrul unor rascoale si miscari taranesti, cum au fost cele din 1831, 1907.

In anul 1950, urmare a copierii modelului sovietic de administratie, Hirlaul devine resedinta unui raion cu 18 comune din cadrul regiunii lasi, dar pierde statutul de oras, recapatandu-l in anul 1968, cand noua impartire administrativ-teritoriala, mai apropiata de traditii, il arondeaza la judetul lasi.
 Dezvoltarea economica a orasului a permis realizarea sau pastrarea unor obiective de interes turistic. Astfel, printre obiectivele turistice situate pe raza orasului Hirlau sau in imprejurimile sale se pot enumera cele care se leaga in primul rind de prezenta marilor voievozi ai Moldovei pe aceste meleaguri.
    Biserica Sf. Dumitru ctitorita de Petru Rares in anul 1542, reprezinta prin imbinarea armonica a stilului bizantin cu cel gotic un alt punct de atractie turistica a localitatii.
    Muzeul de istorie si etnografie, adapostit de Casa descendentilor logofatului Tautu, marcheaza principalele monumente din istoria tarii si pastreaza piese si obiecte de patrimoniu descoperite in anul 1600.
    In imprejurimile Hirlaului pot fi admirate cetatea geto-dacica de la Catalina-Cotnari (vezi Cotnari), ruinele Castelului de la Ceplenita apartinind cronicarului Grigore Ureche, Schitul Lacuri si Schitul Bals, din comuna Deleni si multe, multe alte obiective interesante

Asezare; vecini:
Orasul Hirlau este situat in nord-estul tarii, la intretaierea paralelei de 47°26' latitudine nordica cu meridianul de 26°54' longitudine estica. Incepand din anul 1968, Hirlaul face parte din judetul Iasi, ocupand in cadrul acestuia o pozitie nord-vestica.


Orasul este asezat in aria de contact a Podisului Sucevei (sectorul mai inal cunoscut sub numle de Masivul Dealul Mare-Hirlau) cu Campia Moldovei.
Vatra orasului s-a dezvoltat in partea de nord a Depresiunii Hirlau, pe cursul superior al Bahluiului, in amonte de confluenta paraului Nicolina. Dealurile din jur (Dealul Pietrosu-205m, dealul Foisor-320m, dealul Pietraria-380m, dealul Viilor-186m, dealul lui Voda-313m, dealul Basaraba-421m, dealul Sangeap-408m) confera orasului Hirlau valente strategice.

Teritoriul administrativ al orasului se invecineaza la N cu comuna Deleni, la S si SE cu comuna Scobinti, iar la V cu comuna Siretel.

Suprafata administrativa a orasului este de 3511 ha din care 525ha intravilan.

Accesibilitate:

Orasul este strabatut de DE 58, fiind la 28km de orasul Tg. Frumos si 48km de Municipiul Botosani.

Orasul Hirlau este la capatul liniei ferate Podu Iloaiei-Hirlau. (41km).

Retea hidrografica:

Teritoriul orasului Hirlau este strabatut de raul Bahlui. In amonte este contruit un baraj de acumulare, lacul constituind una dintre sursele de alimentare cu apa potabila a orasului.

Populatia; resurse umane si piata fortei de muna:

Populatia totala in anul 2004 era de 11.756 locuitori din care 5923 femei.

Numarul de gospodarii – 3178, din care 1616 la bloc cu 3160 persoane, restul la case.

Nationalitatea: 10864 romani; 684 romi; 211 alte nationalitati;

Grupe de varsta:

o                          0-14 ani – 2850 persoane

o                          15-65 ani – 7826 persoane

o                          Peste 65 ani – 979 persoane

Populatie activa: 4335 din care agricultura 838; industrie 1220, constructii 228, comert 366, sanatate  414, invatamant 272, altte activitati 745

Agenti economici la data de 31.12.2006: 150 cu un numar mediu de salariati de 1541, din care:


-    10 pe domeniul agricultura, piscicultura, silvicultura

-    16 industrie usoara (imbracaminte, incaltaminte, mobilier, tamplarie)

-    14 unitati de desfacere a produselor engross

-    72 unitati comert cu amanuntul

-    15 baruri

-    13 taxi

-    10 alte servicii

Institutii plublice:

-    2 scoli generale : Scoala Generala „Petru Rares” Hirlau si Scoala Generala cu clasela I-VIII, Pircovaci

-    1 liceu: Liceul Teoretic Stefan cel Mare Hirlau

-    1 grup scolar tehnic

-    3 gradinite

-    Judecatorie

-    Parchet

-    Trezorerie

-    Administratia finantelor publice

-    Primaria orasului

-    Spitalul orasenesc

-    Policlinica cu cabinete medicale individuale sector public si privat

-    Dispensar satesc Pircovaci

-    Centrul de Ingrijire si Asistenta Hirlau

-    Centre de asistenta sociala:4: Centru de Zi pentru Batrani, Centrul de Reinsertie Sociala (CRIS), Centrul REVIS , Centrul de tip HOSPICE

-    Farmacii: 3

Incepand din anul 1968, prin reforma administrativ teritoriala, orasul Hirlau face parte din judetul Iasi, ocupand in cadrul acestuia o pozitie nord-vestica.

MONUMENTE ISTORICE

Muzeul de Istorie al Orasului Harlau ( Muzeul Viei si Vinului)

Logofat Tautu nr. 7
Harlau, jud. Iasi
tel. 0232 20866

Muzeul de istorie, infiintat in 1985, este reorganizat in 1990 cu doua expozitii permanente: una de istorie si una de etnografie. Muzeul a fost infiintat si organizat sub directa indrumare a specialistilor din cadrul Complexului National Muzeal Moldova din Iasi si a Oficiului judetean Iasi pentru patrimoniul cultural national. Cladirea muzeului este monument istoric (dateaza de la sfarsitul secolului al XVII-lea) si a apartinut unuia din descendentii logofatului Ioan Tautu. Sunt expuse vase, unelte si idoli apartinand culturii Cucuteni, ceramica dacica, cahle, inele, cercei descoperite la Curtea Domneasca de la Harlau, arme si medalii militare din secolul al XIX-lea, medalii comemorative, monede dacice, romane, medievale (monede de la Matei Corvin, tezaurul din secolele XVII - XVIII descoperit la Harlau), obiecte etnografice care ilustreaza ocupatiile si mestesugurile populatiei din zona (scoarte, covoare, costume, unelte pentru viticultura, albinarit, uz casnic, ceramica neagra).

Cu prilejul inaugurarii, in fata cladirii muzeului, a fost dezvelit un bust de bronz al domnitorului Petru Rares (1527-1538, 1541-1546), ilustru fiu al Harlaului.

Curtea Domneasca din Hirlau.

Curtea Domneasca a constituit nucleul in preajma caruia s-a dezvoltat vatra targului. Aici au rezidat domnitorii Stefan cel Mare, Stefanita, Petru Rares, Stefan Lacusta, Alexandru Lapusneanu, Radu Mihnea. A fost locul unde s-au petrecut evenimente importanta: consacrarea unor domnitori, incheierea unor tratate, sarbatorirea victoriilor. Curtea are forma rectangulara si o suprafata de 1 ha. Cercetarile arheologice au pus in evidenta o continuitate de locuire inca din epoca bronzului. Cu toate vicisitudinile timpului Curtea Domneasca din Hirlau este cea mai bine conservata din Moldova.

BISERICA SFANTUL GHEORGHE

Situata in imediata vecinatate a Curtilor Domnesti reprezinta unul din cele mai reusite monumente ale epocii Stefan cel Mare. Se afla pe lista monumentelor istorice.Confom datelor din pisania bisericii rezulta ca biserica Sf. Gheorghe a fost construita in mai putin de 5 luni, in anul 1492. In timpul lui Petru Rares a fost pictata, fiind cea mai veche biserica din Moldova care a avut pictura exterioara care insa s-a deteriorat, fiind in anul 1791 tencuita si zugravita.

Biserica Sfantul Dumitru

Dupa informatia transmisa de Grigore Ureche, biserica apartine perioadei de domnie a lui Petru Rares, care pretuind mult Hirlaul, a inaltat biserica cu hramul Sf. Dumitru intre anii 1530-1532, fiind restaurata in anul 1779 de catre spatarul Iordache. Se poate observa cu usurinta influenta bisericii Sf. Gheorghe, atat in plan cat si in dimensiuni.

Biserica Sf. Neculai

Este situata in cartierul Munteni, cartier infiripat la sfarsitul secolului al XVIII-lea de catre populatia venita din Bucovina, dupa rapirea acesteia de catre austrieci. A fost construita la staruinta parintelui Gavril, bucovinean de origine, si sfintita in anul 1797.

Spitalul vechi

Este una din cele mai vechi institutii sanitare din Moldova.Constructia a fost inceputa in anul 1854 fiind terminata in 1858. Epigrafia indica ctitorul si data zidirii : „Anul 1858, iulia 08, Pulcheria Ghica”.  De forma dreptunghiulara este construita din piatra si caramida avand ziduri foarte vechi. In prezent este inconjurat de pavilioane construite ulterior si care adapostesc aceeasi functiune.

Primaria Orasului Hirlau

Acest imobil adaposteste din anul 1857 primaria orasului, fiind renovata in cateva randuri (1914, 1965, 1998-2000).   Anterior a adapostit Scoala primara de baieti.

Scoala Generala Hirlau

Situata pe Strada Stefan cel Mare cladirea veche a Scolii Generale „Petru Rares” se regaseste pe lista monumentelor istorice. Din anul 1856 aici a functionat Scoala primara de fete, cladirea avand doar doua sali de clasa si o cancelarie. In 1988, 1927, 1969 cladirea se extinde succesiv. A adapostit pe rand gimnaziul mixt (1949-1953), liceul (1953-1959), scoala primara mixta (1959-1969) iar din 1969 devine scoala generala cu ciclu primar si gimnazial.



Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2019 - Toate drepturile rezervate -|

Geografie



Alpinism
Astronomie
Demografie
Ecologie
Geodezie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie

Documente online pe aceeasi tema


Europa - regiuni si tari - relieful, clima, hidrografia, vegetatia
Invelisul geografic - megageosfera integrata - sinteza a interferentei si conlucrarii geosferelor
Bucurestii-Capitala - aparitia si evolutia Bucurestilor in sec. XIV-XV
Efortul de modernizare in Turcia in perioada interbelica
Geografia - obiectul de studiu al geografiei este Pamantul
Orasul Hirlau - istoric, asezare; vecini
Protectia juridica a atmosferei - concentratiile maxime admisibile (CMA)
Caracteristicile definitorii ale invelisului geografic - varietatea geocomponentala
Elvetia - suprafata, locuitori, capitala, limbi oficiale
Croatia - istorie, asezare, suprafata, populatie, capitala: Zagreb



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.