Comedia ; tipuri de comic, particularitati ale comediei, text ,,O scrisoare pierduta" , I.L. Caragiale

Comedia ; tipuri de comic, Particularitati ale comediei, Text ,,O scrisoare pierduta" , I.L. Caragiale

I.L. Caragiale , scriitor realist si moralizator , a fost un observator lucid si ironic al societatii romanesti din vremea sa . A creat o galerie de tipuri umane , dominate de o tara morala . Adept al conceptului clasic ,,Ridendo castigat mores" , a prezentat situatii hazlii , provocate de persona-je ridicole , care starnesc rasul moralizator . Prin comicul de intentie , prin ironie, satira si sar-casm a infierat prostia , lichelismul si impostura . Principalul mijloc de constructie a personajelor si actiunii este comicul foarte variat : de moravuri , de caracter , de limbaj , de situatie ,onomastic

Piesa ,,O scrisoare pierduta" este o comedie realista de moravuri politice , o critica a farsei electorale . Structurata in patru acte , fiecare alcatuit din mai multe scene , ilustreaza dorinta de parvenire a burgheziei in timpul campaniei electorale pentru alegerea unui deputat . Pe fondul agitatiei politice , se nasc conflicte de interese intre reprezentatii opozitiei , ,,dascalimea" condusa de avocatul demagog Nae Catavencu , si membrii partidului de guvernamant :

Zaharia Trahanache , Stefan Tipatescu , cuplul de imbecilitate Farfuridi - Branzovenescu - aluzia culinara este evidenta .

Mesajul este transmis indirect , prin replicile personajelor aflate in conflict dramatic si joc scenic . De aceea , modurile de expunere folosite sunt dialogul , monologul adresat , aparte-ul . Opera apartine clasicismului prin regula celor trei unitati - spatiu , timp , actiune - si realismului prin conturarea unor tipuri umane .

Textul dramatic cunoaste limita de timp si spatiu , reprezentate prin decor . Din acest motiv , rolul central il detine conflictul : el declanseaza actiunea si are functie in caracterizarea personajelor . Naratiunea din opera epica este preluata de indicatiile scenice . Aici autorul ofera informatii despre decor , personaje , da sugestii de interpretare actoriceasca .

Actiunea complexa este structurata pe momentele subiectului si plasata in timp si in spatiu : ,,in capitala unui judet de munte" , la sfarsitul secolului al XIX-lea . Reperele spatio-temporale vag precizate ii confera piesei caracter de universalitate : farsa electorala si impostorii traiesc oriunde si oricand .

Conflictul central il reprezinta lupta pentru putere politica . Se bazeaza pe comicul de caracter , si anume contradictia dintre aparenta si esenta . Personajele vor sa para altceva decat sunt in realitate : cinstite , demne si nu corupte si ariviste .

Tema degradarii vietii politice , sociale si private este conturata prin comicul de moravuri si prin personaje-marioneta . Ele nu au dimensiune psihologica , nu-si pun probleme de constiinta , ci urmaresc propriile interese . Anticipeaza literatura absurdului .

Titlul dezvaluie intriga : pierderea si gasirea succesiva a biletul de amor , adresat de prefectul Stefan Tipatescu Zoei Trahanache , sotia celui mai bun prieten . Ajunsa , prin furt si viclenie , in mainile lui Catavencu , scrisoarea devine mijloc de santaj : ori este ales deputat , ori o publica in ziarul sau , ,,Racnetul Carpatilor" . Desfasurarea actiunii prezinta confruntarea polemica si chiar violenta in incercarea de recuperare a biletului compromitator .Totul intr-o societate corupta , unde falsul si adulterul sunt acceptate din comoditate si interes .

Desi sustine ideea integritatii morale , ,,venerabilul neica Zaharia" practica inselaciunea . Fal-sifica listele electorale cu alegatorii cu drept de vot. Descopera o polita falsa de-a lui Catavencu si raspunde la santaj cu santaj. Comicul de caracter contureaza tipul incornoratului . Accepta tri-

unghiul conjugal , recunoscand cu naivitate ca , alaturi de Zoe si Fanica , traiesc impreuna ,,de opt ani , ca fratii" . Comicul de limbaj ilustreaza naivul si ticaitul aparent , intrucat pregateste totul sub ticul verbal ,,Ai putintica rabdare" . Incult , il citeaza pe fiul de la Bucuresti si foloseste truisme : ,,O sotietate fara printipuri vasazica nu le are" . Ramolitul zaharisit este evidentiat prin comicul onomastic : ,,trahanaua" este coca moale ce se modeleaza usor , asa cum este si el manevrat de ,,centru" si de Zoe .

Stefan Tipatescu administreaza judetul ca pe propria mosie . Tanar si prezentabil , educat incarneaza , prin comicul de nume si caracter , tipul junelui-prim . Incalca legea cand ,,o cere interesul partidului". Considera ca politaiul Pristanda este servitorul sau si ii accepta amuzat furtisagurile , apoi ii cere sa il aresteze abuziv pe avocat . O iubeste sincer pe Zoe , de dragul ei sacrificandu-si o cariera promitatoare la Bucuresti .

Structura, semnificatii, limbaj artistic

Poezia 'Grai valah' de Vasile Voiculescu este alcatuita din sapte distihuri [stfofe de cate doua versuri - n.n.] si contureaza, intr-un limbaj metaforic inedit, insusirile limbii romane, fata de care poetul simte o admiratie deosebita, traieste o emotie puternica.

Adresarea directa de la inceputul poeziei - 'Grai tamaiat, catuie de petale' - este impresionanta prin epitetul 'tamaiat' si metafora cu totul surprinzatoare 'catuie de petale'. Poetul apeleaza astfel la toate simturile omenesti prin care este perceputa limba stramoseasca: auditiv - 'grai'; vizual - vasul cu 'petale' si mai ales olfactiv - 'tamaiat' si 'petale'. Gandul lui se indreapta cu admiratie catre frumusetea si vechimea limbii, care isi trage sevele din graiul stramosesc al ciobanilor: 'Gandul mi-a ciobanit pe plaiurile tale', remarcand aici inovatia stilistica a verbului derivat din substantivul cioban.

Graiul romanesc este creatia neamului si este la fel de vechi precum natura, transmis din generatie in generatie, ca dus de vant, fiind totodata dulce si incantator. Aceste idei sunt exprimate prin epitetul 'batran' si metafora: 'Vant batran cu miere-n spinare'.

Limbajul artistic deosebit, este ilustrat aici de catre autor, de sirul de metafore cu totul inedite, deoarece limba este asemanata cu elemente si fiinte din natura, sugerand ca graiul dulce, romanesc are sensuri ascunse, nebanuite, de un farmec de neegalat: 'Serpi de racoare', 'Carari de bucium', 'Granguri de aur'. Prezenta verbului 'ara' si a substantivelor 'dor' si 'plugul' compara insusirile limbii cu viata, cu efortul si simtirea cea mai profunda a taranului roman: 'Sesul ti-l ara dorul cu plugul'.

In graiul romanesc si-au exprimat strabunii suferintele si chinurile indurate de-a lungul istoriei atat de zbuciumate a acestui neam, aureolat pana la urma de glorie: 'Calc des cu sufletul arsu-ti coclaur, / Din fund ofteaza stramosii de aur', fata de care poetul exprima admiratie si veneratie, redate prin epitetul metaforic 'stramosii de aur'.

Pentru Vasile Voiculescu, limba noastra romana, este  un pisc al spiritualitatii romanesti, conturat prin imbinarea momentelor de dificultati si de cumpana, cu cele da izbanzi si bucurii ale istoriei noastre, care lumineaza generatii de-a randul sufletele romanilor, prin cuvinte ale suferintei ori ale gloriei: 'De piscul tau, unde se-mbina / Pale de nori cu limb

Catavencu ilustreaza , in viata publica , avocatul demagog . In viata privata , este arivistul care se conduce dupa deviza lui Machiavelli ,,scopul scuza mijloacele" . In incultura sa , o atribuie ,,ne- muritorului Gambetta". Comicul de limbaj amplifica prostia personajului . Cuvintele sale sunt lipsite de proprietate : pentru el , locuitorii capitalei sunt ,,capitalisti" . In plus , amesteca registre-le stilistice , foloseste contradictia in termeni - ,,Dupa razboaie seculare care au durat 30 de ani" - , asociatii incompatibile ca sens : ,,Industria romana este admirabila , este sublima , dar lipseste cu desavarsire". Este tipul demagogului ,,latrans"

Punctul culminant este o lovitura de teatru : ,,centrul" decide alegerea lui Dandanache , mai canalie , mai santajist si mai prost ca toti ceilalti la un loc . Ca in orice comedie , finalul este inchis si fericit . Odata cu recuperarea biletului de catre Cetateanul Turmentat , toata lumea se impaca si sarbatoreste .

Intreaga piesa este construita pe comicul de situatie . Acesta reiese din incurcaturi , din coincidente , din confuzii si imprejurari echivoce , cum ar fi si pierderea si gasirea succesiva a scrisorii de amor . Un comic aparte este realizat de intrarile si iesirile din scena ale Cetateanului Turmentat care provoaca , prin viciul betiei , intriga . O alta situatie comica este data de rastur-narea situatiei invinsilor si invingatorilor : arogant cand are scrisoarea , Catavencu devine umil cand o pierde si conduce festivitatile in cinstea rivalului.

Monumentala este scena in care Trahanache , dupa ce a vazut scrisoarea , il linisteste pe a- mantul ingrozit , spunandu-i ca este ,, plastografie" ! Numararea repetata a steagurilor cumpa- rate de Pristanda , care si-a oprit restul banilor , este tot o situatie comica . Fanica admite amuzat ca ,,atras frumusel condeiul" , desi Ghita a furat chiar statul pe care trebuia sa-l apere .

Comicul de caracter si onomastic prezinta si portretul moral al politistului . Acesta este lipsit de coloana vertebrala . Il aresteaza abuziv pe Catavencu , la porunca prefectului , apoi il linguses- te , caci vede in el un posibil deputat. Rezolva treburile murdare ale partidului si este un fel de om in casa al cuplului Zoe - Fanica . ,,Pristanda" este un dans popular ,care se joaca intr-o parte si in alta , dupa cum comanda conducatorul de joc. Comicul de limbaj ii evidentiaza incultura: defor- meaza neologismele - ,,famelie" , ,,renumeratie" , ,,bampir" - si are ticuri verbale - ,,curat murdar" , curat misel"

In concluzie , consider ca prin comicul foarte variat , Caragiale a realizat personaje memo- rabile , din pacate mereu actuale . Prin comicul de intentie a infierat prostia , lichelismul , impos-tura , demagogia . Insa acestea traiesc in orice epoca si in orice loc .