Genul liric
Genul liric este genul ce reuneste operele
literare, indeosebi, in versuri, in care eul "se narcisizeaza"
in actul autoexprimarii.
Preferam pentru "unda de tragic, de thanatism" (desi actul
creator-liric este considerat de unii poeti, de la Nichita Stanescu si de la
prietenul sau de la Belgrad, Adam Puslojici, incoace, drept "insicrierea"
sinelui) verbul a se narcisiza pe care-l derivam de la mitonimul Narcis cunoscutul erou din mitologiile antice, iubitor cu
infumurare de zane / nimfe, dar razbunate de zeita Nemesis ce l-a vrajit sa
moara din durerea pricinuita de oglindirea propriului chip de neatins din apa
fantanii - cu productivul sufix -iza. In creatiile acestui gen, receptorul
inregistreaza "in direct" vocea eroului liric,
identificandu-se in cea auctoriala. Exprimarea eroului liric se face, fireste,
la persoana intai, indicativ-prezent. Are ca specii: elegia, imnul, meditatia, oda, pastelul,
satira etc.
