Substantivul (The Noun) - conversiunea substantivelor, determinantii substantivelor, modificatorii substantivelor

Substantivul (The Noun)

§ 1. Generalitati.

O clasa de cuvinte deosebit de importanta in vocabularul unei limbi, inclusiv in vo­cabularul limbii engleze, este cea a cuvintelor care definesc „ceva', orice „obiect' ce poate fi perceput de simturi, reprezentat in minte, imaginat sau gandit: fiinte (man om, people popor, Victor, writer scriitor, lamb miel), precum si tot ce tine de lumea organica (plant planta, tree pom, rose trandafir), tot ce tine de lumea anorganica (rock stanca, coal carbune, water apa; lucruri (table masa, road drum, train tren, ink-pot calimara), notiuni abstrac­te (idea idee, faculty facultate, insusire, kindness bunatate) etc. In orice dictionar, numarul unor asemenea cuvinte depaseste cu mult pe acela al cuvintelor apartinand altor clase, lucru firesc daca ne gandim la varietatea infinita de obiecte si noti­uni de care omul a luat si ia cunostinta in cursul istoriei sale. Despre ele vorbim, pe seama lor facem diverse aprecieri, le punem in diferite relatii, le luam ca puncte de referinta, in dictionare ele sunt mentionate ca substantive (in dictionarele engleze, n. -noun) si tot astfel in gramatici.

Ca parte de vorbire insa, deci ca element grama­tical, substantivul nu poate fi caracterizat si definit numai pe baza intelesului (a „valorii sale semanti­ce'). Gramatica trebuie sa tina seama si de forma acestei parti de vorbire, de felul cum se asociaza cu alte cuvinte-parti de vorbire, precum si de functiile gramaticale pe care le poate indeplini in propozitie (sau, in general, intr-un context).

I. Forma substantivelor

§ 2. Prin „forma' substantivelor vom intelege deocamdata numai felul in care ele apar in dictio­nare, forma lor „de baza'. In legatura cu aceasta forma „de baza' trebuie subliniat ca, datorita pier­derii desinentelor din limba engleza moderna si contemporana, si substantivele sunt, in buna masura, lipsite de indici formali care sa arate in mod deslusit ca este vorba de un substantiv si nu de o alta parte de vorbire. Dintre indicii formali mai mult sau mai putin specifici substantivului, pot fi amintite unele sufixe.

Sufixe substantivale (Noun Suffixes)

a) Sufixe ale substantivelor proprii:

-son (fiu): Richardson, Watson, Jackson, Wil­liamson

-town (oras): Jamestown, Capetown, Johnstown

-burg(h), -borough (burg, targ): Edinburgh, Scarborough, Johannesburg, Gainsborough

-c(h)ester, -caster (tabara, din lat. castra).- Man­chester, Lancaster, Chichester, Rochester, Leicester, Dorchester

-shire (comitat, district): Lancashire, Yorkshire, Warwickshire, Cheshire

-land (tara; tinut; comitat): England, Scotland, Ireland, Switzerland, Finnland, Cumberland, West­moreland

b) Sufixe ale substantivelor comune:

-acy (avand calitatea de, fiind in situatia de): de­mocracy democratie, diplomacy diplomatie, accu­racy acuratete

-age (care se refera la, care tine de etc.): passage trecere, marriage casatorie, sewerage canalizare

-ance, -ancy, -ence, -ency (care face / produce; care este facut / produs; capacitatea de a etc.): ut­terance rostire, enunt, appearance infatisare, ascen­dancy ascendent, preference preferinta, tendency tendinta, flippancy frivolitate; neobrazare

-ard, -art (care este prea): sluggard lenes, trantor, drunkard betiv, braggart laudaros

-ation (faptul de a): examination examinare, exa­men, translation traducere, identification identifica­re

-dom (calitatea de a fi): wisdom intelepciune

-ee (care se afla intr-o anumita stare): refugee refugiat, employee amploiat, functionar

•fer (care are de-a face cu; care face): mountai­neer muntean; alpinist, engineer inginer, mecanic, pamphleteer pamfletar

-er, -or (care face; care este in situatia de a): teacher profesor, invatator, dancer dansator, singer cantaret, debtor datornic

•ery (locul unde; starea de etc.): bakery brutarie, slavery sclavie, fishery pescarie; pescuit

-ess (sufix pentru exprimarea genului feminin): actress actrita, hostess gazda, amfitrioana, tigress ti-groaica

-hood (starea de etc.): neighbourhood vecinata­te, childhood copilarie

-ism (starea de, calitatea de etc.): realism rea­lism, scepticism scepticism, patriotism patriotism

-ist (care; care se ocupa de; care crede in etc.): satirist satiric, violinist violonist, romanticist roman­tic

-ity (starea de, calitatea de etc.): adversity impo­trivire, probability probabilitate

-let (sufix diminutival): hamlet catun, rivulet raulet, booklet carticica, brosura.cartulie, leaflet frunzulita

-man (care tine de; care se ocupa cu etc.): En­glishman englez, Frenchman francez, fisherman pescar

-ment (rezultat al; stare de etc.): improvement imbunatatire, progres, movement miscare, achieve­ment realizare

-ness (stare de, calitate de etc.): greatness maretie, sadness tristete, kindness bunatate, useles-sness inutilitate

-ship (stare de, calitate de etc.): friendship prie­tenie, leadership conducere

-ure (stare de etc.): agriculture agricultura, de­parture plecare

Nu toate sufixele amintite mai sus sunt exclusiv substantivale; dar chiar si cele care pot da nastere altor parti de vorbire sunt substantivale in marea majoritate a cazurilor.

Conversiunea substantivelor

Conversion of Nouns (Schimbarea categoriei gramaticale a substantivelor)

§ 3. Cercetand lista sufixelor specifice substan­tivelor comune din paragraful precedent, con­statam ca cele mai multe arata „starea', „calitatea' sau „situatia' in care se afla un obiect, cu alte cu­vinte, ca formeaza substantive abstracte unice (v. §25).

Celelalte clase de substantive insa nu au, in ge­neral, sufixe, astfel: door usa, snow zapada, meat carne etc. Datorita lipsei sufixelor, ele pot deveni cu usurinta alte parti de vorbire (prin „conversiu­ne'), tot asa dupa cum alte parti de vorbire lipsite de sufixe pot deveni substantive: land (subst.) uscat, pamant, to land (verb) a debarca; sea (subst.) mare, sea (adj.) de mare, marin, al marii, ca in substantivul compus sea level nivelul marii; to spring (verb) a sari,

spring (subst.) saritura, salt.

Formele gramaticale ale substantivelor

§ 4. Un numar de substantive, si anume cele ca­re se pot numara (Countable), au forme distincte pentru singular si plural: table - tables masa - mese, novel - novels roman - romane, country - countries tara - tari. Totusi, -s si -es nu sunt un semn hotarator pentru recunoasterea substantivelor, pentru ca si verbele la persoana a IlI-a singular timpul prezent indicativ au aceleasi desinente: he drives el conduce (masina) (comp cu pi. drives calatorii cu masina) stiu she cries ea plange (comp. cu pl. cries strigate). De asemenea, genitivul sinte­tic (in 's), desi constituie un indiciu al substantive­lor, se poate confunda cu forma contrasa a lui is, un exemplu interesant in acest sens fiind piesa lui Shakespeare Love's Labour's Lost = Love's La­bour is Lost „Stradaniile dragostei sunt pierdute' (traducerea consacrata a piesei: „Chinurile zadar­nice ale dragostei').

II. Determinantii substantivelor

§ 5. Din cele de mai sus rezulta ca atat formele lexicale cat si cele gramaticale ale substantivelor constituie relativ rar semne de recunoastere ale acestora, mult mai importanti pentru identificarea substantivelor fiind determinanti (Determinatives).

Determinantii substantivali (Noun Determinati­ves) sunt cuvinte-parti de vorbire care insotesc sub­stantivele pentru a le determina sau preciza intelesul in diferite sensuri, ca in ilustrarile de mai jos:

Give me that book, please. Da-mi cartea aceea, te rog (that arata ca este vorba despre o anumita carte, cartea „aceea', „de acolo', cartea „aceea', „despre care am vorbit' etc.)

Are there two or more copies? Sunt doua sau mai multe exemplare? (Two precizeaza substanti­vul copies in sensul de „numar definit', iar more, in sensul de „numar nedefinit').

Where is my umbrella? Unde e umbrela mea? (My precizeaza substantivul umbrella, aratand cui ii apartine).

Lasand la o parte exceptiile, se poate afirma ca determinantii substantivelor sunt de cele mai multe ori asezati inaintea acestora:

The      pupil has learnt this rule.

A          pupil has learnt this rule.

One     pupil has learnt this rule.

No       pupil has learnt this rule.

Each    pupil has learnt this rule.

Every   pupil has learnt this rule.

The second     pupil has learnt this rule.

Your    pupil has learnt this rule.

That    pupil has learnt this rule.

sau:

The pupils have learnt this rule.

Three  pupils have learnt this rule.

No       pupils have learnt this rule.

All (the)           pupils have learnt this rule.

Your    pupils have learnt this rule.

These  pupils have learnt this rule.

Several            pupils have learnt this rule.

§ 6. Dupa cum se poate vedea din § 5, determi­nantii substantivelor reprezinta diferite parti de vorbire (the - articol hotarat, that- adjectiv demon­strativ, three - numeral etc.). Pe de alta parte, de­terminantii precizeaza substantivele in sensuri foarte diferite, clasificarea de mai jos fiind doar o simpla ilustrare:

1) Determinanti numerici definiti (numerale, ar­ticolul nehotarat in functie de numeral):

one table and three chairs

a          table and three chairs

two volumes

fifty volumes

a thousand volumes

2.Determinanti numerici nedefiniti (unele adjec­tive nedefinite):

many   people

several            people

any people

more   people

most    people

various            people

few people

some   people

a few   people

3) Determinanti cantitativi (unele adjective nede­finite):

little    ink

much   ink

very much       ink

a lot of                        ink

some   ink

any ink

4) Determinanti demonstrativi (adjectivele de­monstrative, articolul hotarat):

that     man

this man

the man

the same         man

these   men

those   men

such    men

the same         men

5) Determinanti posesivi (adjectivele posesive, substantivele si unele pronume fn cazul genitiv, atunci cand acesta exprima posesiunea):

my       friends

your    friends

my own friends

their    friends

George's          friends

the latter's friends

somebody's    friends

another's        friends

friends of mine

friends of yours

friends of his own

friends of George

friends of George's

friends of the latter

6) Determinanti generici (articolele, adjectivele in functie generica):

The pronoun is a part of speech.

A pronoun is a part of speech.

Any pronoun is a part of speech.

Every pronoun is a part of speech.

(articolul zero) Pronouns are a part of speech.

All                    Pronouns are a part of speech.

De asemenea:

(articolul zero) Copper is a metal.

In afara de determinantii de mai sus, care pre­cizeaza substantivele in diferite sensuri, exista de­terminanti care indeplinesc un rol gramatical, si anume acela de a transforma alte parti de vorbire, indeosebi adjective, in substantive. Astfel, adjecti­vul poor sarac, sarman se transforma in substantiv (la numarul plural) daca este precedat de articolul hotarat: the poor saracii, oamenii saraci etc.

Exista, de asemenea, cazuri cand rolul determi­nantilor este „nesemnificativ', prezenta lor fiind ceruta numai datorita particularitatilor de dezvoltare istorica a limbii, ca in The Thames Tamisa etc.

III. Modificatorii substantivelor

§ 7. Modificatorii substantivului (Noun Modi­fiers) „modifica' sau „schimba' pana la un anumit punct intelesul substantivului respectiv, aratand ca­litatea sau lipsa unei calitati a acestuia: a good man un om bun, a stone wall un zid de piatra etc. Spre deosebire de determinanti, modificatorii nu sunt elemente obligatorii, dar, ca si determinantii, ei ajuta la identificarea substantivului atat prin inteles (arata calitatea, insusirea) cat si prin asezare, pre­cedand substantivul in marea majoritate a cazuri­lor, atunci cand ele au functia sintactica de atribut (este vorba despre adjectivele calitative si relative).

Prezenta lor pe langa substantive nu inlatura prezenta determinantilor si, pe de alta parte, nu schimba categoria si functia acestora:

*Determinanti

These

Their

The

All the

Such

What

Several

(zero)

*Modificatori

( beautiful )

( mountain )

( winter )

( wild )

*Substantive

landscapes

landscapes

landscapes

landscapes

landscapes

landscapes

landscapes

landscapes

(Citeste: these beautiful landscapes, these land­scapes, these mountain landscapes, mountain land­scapes etc.)

IV. Functiile sintactice ale substantivelor

§ 8. Substantivele pot fi identificate ca parte de vorbire si cu ajutorul cunoasterii functiilor lor sin­tactice, intrucat acestea sunt strans legate de cazul in care se gasesc substantivele. Functiile sintactice ale substantivelor sunt:

1) Subiect:

Shakespeare wrote 154 sonnets. Shakespeare a scris 154 de sonete.

2) Parte dintr-un subiect sau „grup al subiectu­lui':

A thing of beauty is a joy for ever. Un lucru frumos o vesnica incantare.

(John Keats, Endymion)

3) Nume predicativ sau parte dintr-un nume pre­dicativ:

Ben Jonson's Volpone is a comedy. „Volpone' de Ben Jonson este o comedie.

A poet is a man speaking to men. Poetul este un om care vorbeste oamenilor.

(William Wordsworth Preface to the Lyrical Ballad)

4) Parte dinir-un atribut, apozitie sau parte dintr-o apozitie: A friend in need is a friend indeed. (Prov.) Prietenul la nevoie se cunoaste (ad litt. „Un prieten la nevoie este un prieten intr-adevar').

John Keats, the great English romantic poet, lived from 1795 to 1821.

John Keats, marele poet romantic englez, a trait intre 1795-1821

5) Complement direct sau parte dintr-un complement direct: Chaucer found English brick and left it marble. Chaucer a gasit engleza caramida si a lasat-o marmura.

A beautiful behaviour is better than a beautiful form; it gives a higher pleasure than statues and pictures.

Purtarea frumoasa este mai buna decat infatisarea frumoasa; ea ofera o desfatare mai nobila decat statuile si tablourile. (R. W. Emerson)

6) Complement indirect sau parte dintr-un con plement indirect:

A poet is a man speaking to men. Poetul este un om care vorbeste oamenilor.

Give days and nights to the study of Addison, if you mean to be a good writer.

Consacra-ti zilele si noptile studierii lui Addison daca vrei sa devii un bun scriitor. (Samuel Johnson)

7) Parte dintr-un complement prepozitional:

I lisped in numbers Ganguream in versuri, for the numbers came, pentru ca versurile veneau (singure).

(Alexander Pope

8) Complement circurmstantial sau parte dintr-un complement circumstantial:

He walked a mile and stopped. Merse o mila si se opri.

Tennyson took 17 years to compose „In

Memoriam'.

I.ui Tennyson i-au trebuit 17 ani ca sa compuna „In Mcmoriam'.

V. Clasificarea substantivelor

§ 9. Substantivele pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere, clasificarea fundamentala fiind a) din punctul de vedere al formei si b) din punctul de vedere al continutului (si functiei)

Din punctul de vedere al formei substantivelor, clasificarea lor se poate face luand ca baza criteriul compunerii si criteriul derivarii.

Substantive simple si compuse

§10. Un substantiv este simplu (Simple Noun) atunci cand el nu poate fi descompus in cuvinte-parti de vorbire: day zi, flight zbor, revolution re­volutie, (tion nu este un „cuvant' sau o „parte de vorbire', ci un sufix).

Dimpotriva, un substantiv compus (Compound Noun) este format din doua sau mai multe cuvinte-parti de vorbire: short story nuvela, draw-back lipsa, neajuns, father-in-law socru, passer-by trecator, pieton.

Substantivele compuse pot fi formate din diferite parti de vorbire. Dintre toate imbinarile posibile, cele mai frecvente si extrem de productive si in momentul de fata sunt substantiv + substantiv, mai ales in cadrul vocabularului tehnic-stiintific.

Este recomandabil sa cautam intelesurile sub­stantivelor compuse in dictionare (bineinteles, indeosebi in dictionarele mari), intocmai cum cautam intelesurile substantivelor simple, atunci cand nu le cunoastem. Uneori, intelesul substanti­vului compus se poate deduce din intelesurile ele­mentelor alcatuitoare, de exemplu: flower garden gradina de flori, garden flower floare de gradina, windmill moara de vant, singing bird pasare cantatoare; alteori insa el nu reprezinta suma intelesurilor elementelor alcatuitoare, de exemplu: butterfly fluture (desi fly inseamna „musca' si but­ter „unt') sau blackboard tabla (neagra) (black ne­gru, board scandura).

Nu se pot formula reguli precise cu privire la modul in care se grupeaza elementele alcatuitoare ale unui substantiv compus, dar este bine sa se tina seama de urmatoarea recomandare: pentru a des­cifra intelesul unui substantiv compus, trebuie sa pornim intotdeauna de la ultimul element, de la substantivul de bazei aflat in partea dreapta a imbinarii si. mergand spre stanga, sa analizam ce­lelalte elemente, unul dupa altul. Sa presupunem ca un asemenea substantiv de baza este flower din imbinarea garden flower floare de gradina, imbina­rea se poate „extinde', de exemplu, in felul urmator: Mediterranean garden flower floare de gradina mediteraneana, North Mediterranean gar­den flower floare de gradina nord-mediteraneana, summer North Mediterranean garden flower floare de gradina nord-mediteraneana care creste (sau infloreste) vara, early summer North Mediterranean garden flower floare de gradina nord-mediteraneana care creste (sau infloreste) la inceputul verii etc.

Este, de asemenea, foarte important sa retineti ca substantivele compuse din limba engleza pot aparea scrise diferit: intr-un singur cuvant, de exemplu seaside litoral, malul marii, cu linioara intre elementele alcatuitoare, de exemplu sea-side sau sister-in-law cumnata si, foarte frecvent, fara linioara intre aceste elemente, de exemplu evening star luceafar (de seara). Nici in aceasta privinta nu exista reguli precise si nu trebuie sa surprinda pe nimeni faptul ca intr-un dictionar substantivele compuse sunt scrise intr-un fel, iar intr-un alt dictionar, intr-altfel.

Substantive derivate

PROIECT: Absurdul - categorie estetico-literara derivata din cultivarea in fertilele PROIECT: INCEPUTURILE LITERATURII CULTE (primii scriitori „profesionisti”)

&11. Generalitati in lucrarea de fata, prin deri­vare (Derivation) se intelege modul in care se for­meaza cuvintele in sensul originii (istoriei) lor, si anume:

a) prin conversiune (Conversion);

b) prin contragere (Contraction);

c) prin afixatie (Affixation);

d) prin deflexiune (Deflection).

Substantive formate prin conversiune (Converted Nouns)

§ 12. Conversiunea sau „schimbarea categoriei gramaticale' este procedeul prin care o parte de cuvant devine o alta parte de cuvant, putand inde­plini functiile acesteia din urma; in cazul substan­tivului, fie transformarea lui intr-o alta parte de vorbire, fie transformarea unei alte parti de vorbire in substantiv. Bunaoara, cuvantul water este Ia baza un substantiv si e folosit astfel de cele mai multe ori (cu sensul de „apa'), dar intr-o propo­zitie ca Have you watered the flowers? Ai stropit (udat) florile? el devine verb si indeplineste toate functiile caracteristice verbului (in exemplul nostru este folosit la timpul preterit, capatand desinenta specifica -ed). Pe de alta parte, cuvantul fall este la baza un verb, to fall a cadea, dar intr-o propo­zitie ca He had a fall. Cazu, A cazut, el devine substantiv (fall cadere) si indeplineste toate functii­le caracteristice substantivului (in exemplul nostru este precedat de determinantul specific al substan­tivului, de articol -a).

Formarea substantivelor prin conversiune nu este in momentul de fata un procedeu foarte pro­ductiv, in schimb, folosirea lui in etape anterioare ale dezvoltarii limbii engleze a imbogatit conside­rabil fondul de substantive, mai ales prin conver­siunea adjectivului.

1. Cele care au singular si plural

a) Diferite:

a native (un) bastinas, (un) localnic

a stupid (fam.) (un) prost, (un) gagauta

a criminal (un) criminal

b) Nume de popoare si locuitori ai unor conti­nente:

an Italian (un) italian

an European (un) european

an African . (un) african

2. Cele folosite numai la singular

a) Diferite:

the public publicul

the present prezentul

nature natura (exterioara)

b) Nume de limbi:

Romanian (limba) romana

English (limba) engleza

c) Nume de culori:

blue albastru(l)

while alb(ul)

d)Anumite denumiri geografice:

the Pacific Pacificul

the Mediterranean Mediterana

e).Anumite substantive abstracte (abstractiuni):

the beautiful frumosul

the sublime sublimul

3. Cele folosite numai la plural

sweets dulciuri; bomboane

bitters bauturi amare

the ancients anticii, cei vechi

the moderns modernii

4. Cele care au inteles de plural fara a avea for­ma de plural

a) Diferite adjective precedate de articolul hotarat:

the poor saracii, cei saraci

tlie rich bogatii, cei bogati

the sick bolnavii, cei bolnavi

the wounded ranitii, cei raniti

Nota. Singularul este redat cu ajutorul unor sub­stantive ca: man om, person persoana, fellow ins, individ, etc. asezate dupa adjectivul din care au pro­venit substantivele plurale de mai sus, de exemplu: the sick man bolnavul.

b) Anumite nume de popoare (cele terminale in consoane suieratoare):

the English englezii, poporul englez

the Dutch olandezii, poporul olandez

the Scotch scotienii, poporul scotian

Verbele se substantiveaza mai ales ca forme •ing. in mod practic, orice verb poate deveni substantiv (verbal) la aceasta forma:

1. Avand atat numarul singular cat si numar plural

coming - comings sosire, venire - sosiri,

veniri writing writing* scriere, lucrare scrisa • scrieri

reading - readings lectura - lecturi

2. Avand numai numarul singular

speaking vorbire

learning invatare, invatatura

colouring colorare

coming venire, sosire, faptul de a veni

writing scris, scriere, faptul de a scrie

reading citire, faptul de a citi

Nota. Sa se observe deosebirile de sens ale substantivelor coming, writing si reading de la punctele 1 si 2.

Alte forme verbale, si anume infinitivul si participiul trecut, se substantiveaza mult mai rar, astfel:

the wounded ranitii

a fall (comp. to fall) (o) cadere

Celelalte parti de vorbire sunt substantivate mai cu seama in cadrul unor expresii fixe:

the ins and outs of a problem - toate implicatiile, sau amanuntele unei probleme

to go into the whys and wherefores - a cerceta cauzele

Substantive formate prin contragere (Contracted Nouns)

§ 13. Contragerea este procedeul prin care se scurteaza un cuvant prin eliminarea primei sale parti (afereaza - Aphaeresis), a partii sale de mijloc (sincopa - Syncope) sau a partii sale finale (apocopa - Apocope). Numarul substantivelor formate prin contragere este destul de mare in engleza contemporana, apocopa fiind cea mai productiva si caracterizandu-sc prin aceea ca se foloseste precadere in limba vorbita (stilul familiar).

1. Substantive formate prin afereza:

car (din motorcar) masina, automobil

bus (din omnibus) autobuz

pen (din fountain-pen) stilou (initial, pen insemna numai „con­dei')

wig (din periwig) peruca

2. Substantive formate prin sincopa:

mart (poetic, din market piata (de marfuri)

captain (din Fr.capitaine) capitan

3. Substantive formate prin apocopa:

exam (din examination) examen

Jap (din Japanese) japonez

vac (din vacation) vacanta

doc (din doctor) doctor

phiz (din physiognomy) fizionomie, fata, mutra

pub (din public house) restaurant

ad (din advertisement) reclama, anunt

Substantive formate prin abreviere (Abbreviated Nouns)

&14. Abrevierea (Abbreviation) este un aspect particular al scurtarii cuvintelor, reprezentand re­ducerea acestora la initiale - prima sau primele li­tere ale unui cuvant sau ale unor cuvinte care formeaza un compus, in momentul de fata, abre­vierea este un procedeu extrem de productiv in ca­drul formarii cuvintelor engleze, dictionarele de abrevieri de format portativ cuprinzand nu mai putin de 30.000 - 40.000 de unitati. Dintre acestea, substantivele abreviate sunt cele mai frecvente. Iata cateva exemple:

M.P. (Member of Parliament) membru al parlamentului, deputat

Mr (Mister) domnul

Mrs (Mistress) doamna

Dr (Doctor) doctorul

UNO (United Nations Organization) ONU, Organizatia Natiunilor Unite

HP (horse power) cal putere

gvt. (government) guvern

Substantive formate prin afixatie (Nouns Formed by Affixation)

§15. Afixatia este procedeul prin care, cu aju­torul prefixelor (Prefixes - particule asezate la ince­putul unui cuvant) si al sufixelor (Suffixes -particule asezate la sfarsitul unui cuvant), se for­meaza cuvinte noi.

Un numar considerabil de substantive sunt for­mate pe baza de afixatie. Afixele substantivale (Noun Affixes) sunt reprezentate de prefixe sub­stantivale (Noun Prefixes), dar termenul este im­propriu, deoarece pot fi folosite si ca prefixe verbale, adjectivale etc., de exemplu: outlaw haiduc; proscris, in care out dincolo, peste; in afara poate fi folosii si pentru formarea verbelor (to outnumber a depasi numericeste), a adjectivelor (out­dated depasit, invechit, demodat) si a adverbelor (outspokenly fatis, deschis, pe fata), precum si de sufixe substantivale (Noun Suffix), asa cum s-a aratat in § 2.

Substantive formate prin deflexiune (Nouns Formed by Deflexion)

§16. Deflexiunea, cunoscuta si sub numele de ablaut, inseamna derivarea unui cuvant dintr-un alt cuvant prin schimbarea vocalei. Aplicata la sub­stantive, deflexiunea inseamna derivarea acestora dintr-un alt substantiv, dintr-un verb sau dintr-un adjectiv:

hedge (din how paducel) gard viu

song (din to sing a canta) cantec

loss (din to lose a pierde) pierdere

strength (din strong tare) tarie, putere, rezistenta

breadth (din broad lat, larg) latime, largime

Tabel recapitulativ

Schema 1

Formarea substantivelor

a) Dupa criteriul compunerii

*Substantive simple

Substantive compuse

*man

*classroom

*board

*blackboard

*sky

*brother-in law

*field

*passer-by

b) Dupa criteriul derivarii

conversiune: fall (to fall), native (native), the poor (poor), the Atlantic, the English, the sick, the beautiful, reading, the whys and wherefores

contragere:

afereza: car ( moto-car), pub ( public-house)

sincopa: mart ( market ), captain ( capitaine )

apocopa: vac (vacation ), doc (doctor ), ad (advertisement)

abreviere: M.P.(Member of Parliament) Dr.(Doctor)

afixatie: wisdom (wise+dom) kindness (kind+ness)

deflexiune: song ( to sing) strength (strong)

Clasificarea substantivelor dupa continut si regim gramatical

§ 17. Generalitati. Clasificarea substantivelor en­gleze „dupa continut si regim gramatical' este un capitol dificil, dar de o importanta exceptionala pen­tru cei care doresc sa invete corect limba engleza. De data aceasta nu mai este vorba de o clasificare eventual „interesanta' sau utila pentru scopuri di­dactice si mai curand teoretice decat practice (cum au fost unele din clasificarile de pana acum), ci de o clasificare pe baze teoretice, dar cu implicatii practice imediate.

Pentru a intelege mai bine problemele carora va trebui sa le facem fata in cadrul clasificarii substan­tivelor „dupa continut si regim gramatical', este util sa facem unele comparatii intre situatia sub­stantivelor din limba romana si cea a substantivelor din limba engleza. Astfel, de exemplu, in limba romana, un substantiv folosit la singular sau la plu­ral se acorda in numar cu determinantii, modifica­torii si verbul-predicat care-1 insotesc, de exemplu: „Primul candidat s-a prezentat ceva mai tarziu'; „Cele mai interesante carti erau expuse in vitrina'; „Doua exemplare lipsesc' etc. In limba engleza insa asemenea acorduri nu sunt respectate intotdea­una; si este suficient sa ne gandim la caracterul invariabil al majoritatii determinantilor, precum si la acela al tuturor modificatorilor (adjective calita­tive si relative) pentru a ne da seama de primele deosebiri, de exemplu: this man acest om, this wo­man aceasta femeie, two maps doua harti, two chil­dren doi copii, a good piece of advice un sfat bun, three good pieces of advice trei sfaturi bune etc. Marile deosebiri apar insa in legatura cu acordul sau, mai curand, dezacordul care se manifesta ade­sea intre forma de singular sau plural a substanti­vului englez si folosirea unui numar diferit al determinantului si verbului, astfel: these (pl.) peo­ple (sing.) acesti oameni, Mathematics is a science Matematica este o stiinta, My family are in Bucha­rest Familia mea e in Bucuresti, Ai mei sunt in Bucuresti etc. Deosebirile existente intre forma si continutul a numeroase substantive din limba en­gleza, precum si diferentele de regim gramatical (acordul, folosirea corecta a determinantilor etc.) fac ca o clasificare a substantivelor „dupa continut si regim gramatical' sa fie o clasificare semantica-morfologica-sintactica (semantica, deoarece tine seama de continut; morfologica, deoarece tine sea­ma de formele substantivului; sintactica, deoarece tine seama de modul in care se acorda acesta cu alte parti de vorbire - parti de propozitie).

Privite din aceste trei puncte de vedere, substan­tivele se grupeaza in trei mari categorii, subdivizate la randul lor:

1) Substantive individuale:

a) propriu-zise;

b) defectiv-individuale;

2) Substantive unice:

a) echivalente ale numelor proprii;

b) nume de materie;

c) substantive abstracte-unice;

3) Substantive colective:

a) colective propriu-zise;

b) ale pluralitatii;

c) individuale - ale pluralitatii.

Substantivele Individuale (Individual Nouns)

Substantivele individuale propriu-zise (Individual Nouns Proper)

§18. Substantivele individuale propriu-zise au atat numarul singular, care denumeste un singur obiect din clasa respectiva de obiecte, cat si numarul plural, care denumeste mai multe obiecte din acea clasa: (a) table (o) masa - (four) tables -patru mese; (an) idea (o) idee - (two) ideas (doua) idei; (one) man (un, un singur) om - (two) men (doi) oameni; (doi) barbati. Forma de plural isi are semnul ei - tables (desinenta cea mai frecventa a pluralului substantivelor engleze, -s), men (plural neregulat) etc. Trebuie retinut, de asemenea, ca substantivele individuale propriu-zise pot fi numarate (sunt „countable'), ca in exemplele de mai sus: four tables, two ideas, two men.

Substantivele individuale propriu-zise se acorda in numar atat cu determinantii care au forme de singular si de plural, precum si cu verbul-predicat: this boy baiatul acesta, these boys baietii acestia. The novelist was born in London Romancierul s-a nascut la Londra, Where are the manuscripts? Un­de sunt manuscrisele? Din punctul de vedere al acordului observam, asadar, ca nu exista deosebiri intre substantivele individuale din limba romana si cele individuale propriu-zise din limba engleza.

Deosebirile apar in legatura cu folosirea oraco­lelor, atunci cand un substantiv individual propriu-zis este folosit in sensul sau cel mai general, cand reprezinta o specie, un gen etc. in asemenea si­tuatii, in limba romana, substantivul respectiv, fie ca este la numarul singular sau la cel plural, este insotit de articolul hotarat, de exemplu: „Cartea este un bun prieten al omului', „prietenul la nevoie se cunoaste', „Brazii cresc in regiunile muntoase', in limba engleza lucrurile stau altfel, si anume: atunci cand substantivele sunt ridicate la treapta generalizarii, ele sunt insotite la singular de artico­lul hotarat the si foarte frecvent de articolul ne­hotarat a(n), iar la plural, de articolul zero (cu alte cuvinte, substantivul respectiv nu are nici un de­terminant exprimat; nu este insotit nici de the, nici de a(n).

Intrucat sunt foarte frecvente greselile pe care le fac elevii romani in legatura cu folosirea articolului „generic', este recomandabil ca urmatoarea lista de exemple, avand ca punct de plecare limba romana sa fie invatata pe de rost.

Prietenul la nevoie se cunoaste.

A friend in need is a friend indeed.

Brazii cresc in regiunile muntoase.

Firs grow in mountaineous regions.

Drumul cel mai scurt intre doua puncte este linia dreapta.

The shortest way be­tween two points is a straight line.

Calul de dar nu se cauta la dinti.

Don't look a gift-horse in(to) the mouth.

Ce este privighetoarea? Este o pasare.

What is a nightingale? It is a bird.

Balena este un mamifer.

The/A whale is a mam­mal.

Cainele este un animal credincios.

The/A dog is a faithful animal.

Roata a fost inventata in timpuri stravechi.

The wheel was in­vented in times im­memorial.

Copiii - tot copii.

Children will be children.

Nota. Ca exceptii la cele de mai sus pot fi amin­tite substantivele individuale man om; barbat, wo­man femeie; numele anotimpurilor, respectiv spring primavara, summer vara, autumn toamna, winter iarna; si numele meselor de peste zi, respec­tiv breakfast micul dejun, lunch pranz, dinner pranz; cina, supper cina, ca in exemplele:

Omul este o fiinta care gandeste.

Man (cu art zero) is a thinking being.

Micul dejun se serveste dimineata.

Breakfast is served in the morning.

Primavara incepe la 21 martie.

Spring begins on the 21st of March.

Substantive individuate defective (Defective-Individual Nouns)

§19. Substantivele individuate defective repre­zinta o varietate a substantivelor individuale propriu-zisc. in cele mai multe cazuri, ele sunt reprezentate de substantive care nu au decat numarul plural si, intr-o masura mult mai restransa, de substantive care nu au decat numarul singular; dar, indiferent de forma lor, ele pot fi numarate (sunt „countable') - ca si substantivele individuale propriu-zise - dar nu prin simpla aso­ciere cu un numeral, ci prin mijlocirea unor cuvinte suplimentare denumite numerative (Numeratives), ca: a pair of o pereche de, two pair(s) of doua pe­rechi de, a piece of o bucata de, un, o, two pieces of doua bucati de, doi, doua etc.

Substantivele individuale defective avand numai j numarul plural denumesc:

a) unele instrumente si unelte, ca: compasse il compas, a pair of compasses un compas, three pair(s) of compasses trei compasuri; glasses, spectacles ochelari, five pair(s) of glasses/spectacles cinci perechi de ochelari; scissors foarfece, two pair(s) of scissors doua perechi de foarfece; binoculars bi­noclu, a few pair(s) of binoculars cateva binocluri;

b) unele articole vestimentare, ca: trousers pantaloni, a pair of trousers o pereche de pantaloni, seven pair(s) of trousers sapte perechi de pantaloni; clothes haine, imbracaminte, a suit of clothes un costum/un rand de haine, two suits of clothes doua costume/randuri/perechi de haine; shorts sort, pantaloni scurti, three pair(s) of shorts trei sorturi.

Nota. Un numar de substantive individuale defective avand numai numarul plural nu pot fi insotite de numerative cu toate ca implica ideea de plural, iar altele cer numerative mai putin obisnui­te, de exemplu: bowels intestine, annals anale, three sets/groups of annals trei grupuri de anale, auspices auspicii etc.

Substantivele individuale defective avand numai numarul singular nu pot fi clasificate din punctul de vedere al categoriei de obiecte la care se refera: advice sfat; sfaturi, a piece of advice un sfat, two pieces of advice doua sfaturi; information infor­matie; informatii, two pieces/items of information doua informatii.

Atunci cand sunt folosite intr-un sens general, substantivele individuale defective sunt precedate de articolul zero:

Clothes do not make the man.

Nu haina face pe om.

Annals record events year by year.

Analele inregistreaza evenimentele an de an.

Advice is never useless.

Un sfat nu e niciodata de prisos.

Dupa cum se poate vedea si din exemplele de mai sus, acordul substantivelor individuale defecti­ve cu verbul se face in numar.

Substantive unice (Unique Nouns)

§20. Spre deosebire de substantivele individuale (propriu-zisc sau individuale defective), substanti­vele unice nu se pot numara (sunt uncountable), pentru ca reprezinta fie unicate (obiecte puternic individualizate), fie cantitati. Ele sunt reprezentate de:

Echivalente ale numelor proprii (Proper-Noun Equivalents)

§21. Substantivele din aceasta clasa seamana cu substantivele proprii prin aceea ca sunt niste nume, numai datorita faptului ca numele coincide cu de­numirea obiectului. Nefiind privite ca reprezentan­te oarecare ale unei clase de obiecte, ele nu pot fi nici generalizate, nici folosite la numarul plural: the sun soarele, the earth pamantul, the moon luna, the world lumea, the present prezentul, nature natura, paradise raiul, hell iadul.

Acordul cu determinantii si cu verbul-predicaliv este in numar (forme de singular).

Substantive denumiri de materie (Nouns of Material, Material Nouns)

§22. Aceste substantive denumesc materii, sub­stante, deci obiecte care nu se pot numara, dar pol fi privite cantitativ. Iile au numai numarul singular: sugar zahar, salt sare, water apa, snow zapada, earth pamant, meat carne, chicken carne de pui, corn grau („porumb' in engleza americana), air aer, iron fier, copper arama, cupru, steel otel etc.

Atunci cand se iau intr-un sens general, ele sunt precedate de articolul zero - spre deosebire de lim­ba romana, unde substantivele corespunzatoare apar insotite de articolul hotarat:

Zaharul e dulce.

Sugar is sweet.

Sarea e un mineral.

Salt is a mineral.

Otelul este mult mai rezistent decat arama.

Steel is much/far more resistant than copper.

Graul se cultiva la campie.

Corn is grown in the plain.

Preferi carnea de porc carnii de pui?

Do you prefer pork to chicken?

Acordul cu determinantii si cu verbul-predicat se face in numar:

There is not much water left.

Nu a (mai) ramas multa apa.

Unele substantive-denumiri de materie se pot folosi si la plural:

a) ca „plurale stilistice', pentru a accentua can­titatea: waters ape, sands nisipuri, snows zapezi;

b) ca varietati ale materialului respectiv: steels oteluri, varietati de otel, salts saruri etc.

Pe de alta parte, cateva substantive-denumiri de materie au numai forme de plural: victuals merin­de, hrana, dregs drojdii, sedimente, spirits spirt.

Formele de plural ale substantivelor-denumiri de materie se acorda cu determinantii si cu verbul-predicat in numar (forme de plural).

Substantive abstracte unice si abstractiuni

(Unique Abstract Nouns anil Abstractions)

§23. Spre deosebire de categoria mai larga substantivelor abstracte (dintre care multe pot substantive individuale propriu-zise), substantive abstracte unice nu pot fi gandite decat ca o singura notiune: literature literatura, history istoria, science stiinta. Ele includ si cuprinzatoarea categorie a al abstractiunilor, deci a substantivelor care denumec o calitate, o actiune sau o stare la gradul ei cel mai abstract si mai general: whiteness albeata (calitate de a fi alb), friendship prietenie (calitatea de a prietenos), singing cantare (actiunea de a canta resting odihna (starea de odihna), realism realist (calitatea de a fi realist) etc. in consecinta, acest substantive se folosesc la numarul singular.

Atunci cand se iau intr-un sens general, ele sur precedate de articolul zero - spre deosebire de limba romana, unde substantivele corespunzatoare apar, de obicei, insotite de articolul hotarat:

Ce poate fi mai nobil decat prietenia?

What can be nobler than friendship?

Teoria fara practica este nefolositoare practica fara teorie este oarba.

Theory without practice is useless, practice without theory is blind. Roger Bacon)

Iti place literatura?

Do you like literature?

Cititul e folositor.

Reading is useful.

Romantismul s-a dezvoltat in literatura engleza in prima jumatate a secolului al XIX-lea. Romanticism developed in English literature in the first half of the 19 th century.

Unele substantive abstracte unice se pot folosi si la plural:

a) ca plurale „stilistice', pentru accentuare: my respects omagiile mele, respectele mele, rapture extaz;

b) ca varietati ale notiunii respective: literature, literaturi (de exemplu the literatures of the world literaturile lumii), philosophies filozofii, friendship prietenii.

Pe de alta parte, unele substantive abstracte uni ce se folosesc exclusiv la numarul plural:

a) unele denumiri de stiinte (in -s), ca: physic: fizica, mathematics matematica, matematici, dyna­mics dinamica, optics optica, ballistics balistica, cybernetics cibernetica;

b) unele denumiri de boli, ca: measles pojar mumps oreion;

c) unele denumiri de jocuri, ca: skittles, ninepins popice, billiards biliard, draughts dame.

Substantivele abstracte unice si abstractiunile la numarul singular se acorda in numar cu determi­nantii si cu verbul-predicat.

Pluralele denumiri de stiinte, boli si jocuri (pun­ctele a - c) se acorda cu verbul-predicat la singular:

Cybernetics is a new science.

Cibernetica este o stiinta noua.

Measles is catching.

Pojarul este molipsitor.

Substantive colective (Collective Nouns)

§24. Generalitati. Trasatura esentiala a substan­tivelor colective este posibilitatea ca notiunile pe care acestea le reprezinta sa fie privite ca o totali­tate de clemente componente, consecinta fiind anu­mite schimbari de ordin gramatical. (Substantivele colective pot fi strict lexicale, cum ar fi wood padu­re, leafage frunzis etc.; acestea nu intra in catego­riile de mai jos.)

Substantive colective propriu-zise (Collective Nouns Proper)

§25. Acestea, desi au forma de singular, exprima ideea de plural, vorbitorul dorind sa accentueze nu notiunea respectiva in intregul ei, ci elementele omogene alcatuitoare (fiinte, aproape exclusiv oa­meni): family familie (membrii familiei), crew echi­paj (membrii echipajului), government guvern (membrii guvernului), audience public (persoanele prezente la un spectacol etc.), parliament parla­ment (membrii parlamentului), people popor (cetatenii unui stat), mankind omenire, oameni etc.

Consecinta gramaticala a unei asemenea inter­pretari este folosirea verbului-predicat la numarul plural, in ciuda formei de singular a substantivului - situatie necunoscuta in limba romana:

Where are his family?

The crew were on board the Mauritania. Mankind have not forgotten the horrors of World War II.

Unde e familia lui? Unde sunt ai lui? Echipajul era pe bor­dul Mauritaniei. Omenirea nu a uitat/Oamenii nu au uitat ororile celui de-al doilea razboi mondial.

La baza, substantivele colective propriu-zise apartin altor categorii - indeosebi categoriei de substantive individuale (mankind apartine substan­tivelor abstracte unice), in cadrul carora se com­porta potrivit normelor corespunzatoare acestora, de exemplu: f

My family is large. Familia mea e numeroasa.

this crew acest echipaj

two crews doua echipaje

Substantivele pluralitatii (Nouns of Multitude)

§26. Substantivele pluralitatii sunt, de fapt, varietate a substantivelor colective propriu-zise, si care se deosebesc numai prin aceea ca se folosesc cu verbul-predicat si cu determinantii exclusiv la plural si, pe de alta parte, pot fi precedate de numerale: people multime, lume, oameni, folk oameni, lume, horse cavalerie, poultry pasari de curte, oratanii, cattle vile, vermin vermina, daunatori.

Exemple in context:

Are there many people at the entrance to the museum?

E multa lume/Sunt multi oameni la in­trarea in muzeu?

The cattle have been watered

Vitele au fost adapate.

five people

cinci oameni

three horse

trei calareti/cavaleristi

3,000 cattle

3000 de vite

Substantive individuale ale pln-alitcifii (Individual Nouns of Multitude)

§27. Aceste substantive pol fi folosite atat ca substantive individuale cat si ca substantive ale plu­ralitatii, in functie de intentiile vorbitorului: fish peste; pesti, trout pastrav; pastravi, deer caprioara sau cerb; caprioare sau cerbi; sheep oaie; oi, head cap; capete (de vite), pair pereche; perechi etc.

Exemple in context:

Fish swim. Fishes swim.

Pestii inoata.

a fish, two fish two fishes

un peste, doi pesti

Where are the second pair?

Unde e cea de-a doua pereche?

three pair/pairs of glasses

trei perechi de ochelari

Schema 2

Clasificarea substantivelor dupa cotinut si regim gramatical

<table>

Categorii

*Exemple

Determ. generica

Acordul cu verbul

*Individuale propriu-zise

*table book whale

the si a(n) la sing., art. zero la plural

in numar

*Individuale defective

glasses trousers annals advice

art. zero

*in numar

*Echivalenle ale substantivelor proprii

the carth paradise

in numar

*Denumiri de materie

salt iron dregs

art. zero

in numar

*Abstracte unice si abstractiuni

literature friendship singing

art. zero

*in numar

*mathematics measles billiards

cu singularul

*Colective propriu-zise

*family crew

cu pluralul (sau cu singularul daca revin la categoria initiala)

*Ale pluralitatii

people poultry

*art. zero

*cu pluralul

*Individuale ale pluralitatii

*fish deer

art. zero

cu singularul sau pluralul

</tabel>

Schema 3 Clasificarea substantivelor comune

<tabel>

*Criteriul clasificarii

Categorii

Exemple

*Compunerea

*simple

compuse

*map

classroom

*Derivarea

*conversiune

the new

contragere: afereza bus sincopa mart apocopa ad

abreviere

M.P.

afixatie (sufixe)

friendship

deflexiune

song (to sing)

*Continutul si regimul gramatical

*individuale

table

individuale defective

*clothes

*echivalente ale numelor

the earth

proprii

*denumiri de materie

steel

abstracte unice si abstractiuni

literature whitness

colective propriu-zise

family

*ale pluralitatii

people

individuale ale pluralitatii

fish

</tabel>

VI. Numarul substantivelor (The Number of Nouns)

§ 28. Genedralitati. Forma pe care o ia un substantiv pentru a arata ca vorbitorul doreste sa se refere la umil sau, dimpotriva, la mai multi reprezentanti ai unei clase de obiecte sau notiuni reprezinta mimand substantivului, mai exact mimarii gramatical al substantivului - singular (Singular sau plural (Plural).

Din capitolul precedent s-a putut vedea ca ni toate substantivele au forme de singular si plural ca unele au numai forma de singular sau numai forma de plural; ca unele forme de singular cuprind in ele ideea de plural etc. Dintre toate categoriile de substantive amintite, substantivele individuale propriu-zise sunt cele care au atat fot me de singular cat si forme de plural (diferite), iar deosebirile dintre ele sunt descrise in cele ce ur­meaza.

Formarea pluralului substantivelor (Formation of the Plural of Nouns)

§ 29. 1. Formarea pluralului substantivelor simple

1) Pluralul regulat, obisnuit, al substantivelor se formeaza prin adaugarea consoanei -s la numarul singular:

house, houses casa, case

garden, gardens gradina, gradini

song, songs cantec, cantece

Desinenta -s poate avea mai multe pronuntii, in functie de sunetele care o preceda. Astfel, ea se pronunta

a) [s] dupa sunetele [p], [t], [k], [f], [q

cup, cups [ka.ps] = ceasca, cesti

nut, nuts [na.ts] = nuca, nuci

book, books [buks] = carte,carti

cliff, cliffs [klifs] = stanca (marina), stanci

month, months [ma.nts] = luna (calendaristica), luni

b) [z] dupa sunetele vocalice si dupa sunetele consonantice sonore [b], [d], [g], [l], [m], [n], [ing], [v]:

spa, spas [‘spa:z] izvor de ape minerale; statiune balneara - iz­voare etc.

job, jobs [djo.bz] = slujba, slujbe

card, cards [ka:dz] carte (de joc); carnet; invitatie - carti etc.

pie, pies [paiz] placinta, placinte

bag, bags [baegz] sac, saci

tail, tails [teilz] coada, cozi

lamb, lambs [laemz] miei, miei

town, towns [taunz] oras, orase

thing, things [tsingz] = lucru, lucruri

car, cars [ka:z] masina, masini

floor, floors [flo:z] = dusumea, dusumele

grove, groves [grouvz] = dumbrava, dumbravi

row, rowx [rouz] = rand, randuri

toy, toys [to.iz] = jucarie, jucarii

bear, bears [bea:z] = urs, ursi

c) cand este precedata de litera e, formand gru­pul -es, acesta se pronunta [iz] dupa sunetele [s], [z] < [dj]:

face, faces [‘feisiz] = fata, fete

rose, roses ['rouziz] = trandafir, trandafiri

judge, judges [‘dja.djiz] = judecator, judecatori

d) cand este precedata de th, formand grupul -ths, acesta se pronunta [ts] dupa vocalele scurte si [tz] dupa vocalele lungi si diftongi:

mouth, months [mautz] = gura, guri

path, paths [pa:tz] carare, carari

2) Substantivele terminate la singular intr-o con­soana suieratoare (sibilanta), respectiv, -s, -ss, -x. -eh, -sh, -z/, formea/a pluralul prin adaugarea ter­minatiei -es, pronuntata [iz]:

bus, buses [’ba.siz] = autobuz, autobuze

class, classes [’kla:siz] = clasa, clase

box, boxes [’bo.ksiz] = cutie, cutii

lunch, lunches [’la.ntsiz] = pranz, pranzuri

dash, dashes [ daesiz] = linie de despartire, linii de despartire

buzz, buzzes [‘ba.ziz] = bazait, bazaituri

3) Substantivele terminate in -y precedat de o consoana formeaza pluralul prin adaugarea termi­natiei -es cu transformarea lui -y in -i- (pronuntia grupului este [iz] sau [z] la substantivele monosi­labice):

factory, factories faekta:riz] = fabrica, fabrici

county, counties ‘kauntiz comitat, comitate

country, countries ka.ntriz] tara, tari

fly, flies [flaiz] musca, muste

4) Substantivele terminate in -f si -fe transforma consoana f in v, iar aceasta este urmata de -es, respectiv -s, pronuntia fiind [vz]:

leaf, leaves [li:vz] = frunza, frunze

half, halves [ha:vz] = jumatate, jumatati

life, lives [laivz] = viata, vieti

Exista insa si unele exceptii, astfel:

roof, roofs [ru:fs] = acoperis, acoperisuri

handkerchief, handkerchiefs [ haendka:tsi:fs] = batista, batiste

guff, gulfs [ga.lfs] = golf, golfuri (geografice)

wharf, wharfs [wo:fs] = dar

si wharves [wo:vz] = chei, cheiuri

5) Substantivele terminate in -o precedat de o consoana primesc -es, grupul -oes fiind citit [ouz]:

potato, potatoes [pa: teitouz] = cartof, cartofi

tomato, tomatoes [ta:’ma:touz] = (patlagele) rosii (patlagica) rosie

echo, echoes [ ekouz] = ecou, ecouri

Exceptie fac indeosebi unele substantive primesc la plural numai consoana –s:

piano, pianos [ pjaenouz] = pian, piane

photo, photos [ fo.touz] = fotografie, fotografii

soprano, sopranos [sa: pra:nouz] = soprana, soprane dar si soprani

6) Forme de plural neregulate, pastrate din perioada englezei vechi:

man, men [men] = barbat, barbati; om, oameni

woman, women [‘wimin] = femeie, femei

child, children tsildra:n] copil, copii

goose, geese [gi:s] = gasca, gaste

mouse, mice [mais] = soarece, soareci

foot, feel [fi:t] = picior, picioare

tooth, teeth [ti:ts] = dinte, dinti

ox, oxen ‘o.ksa:n] = bou, boi

die, dice [dais] = zar, zaruri

louse, lice [lais] paduche, paduchi

brother, brethren bretzra:n] = frate, frati dar si brothers bra.tza:z]

7) Forme de plural in -s, identice cu singulara

series, series sia:ri:z] = serie, serii

species, species spi:si:z] = specie, specii

Nota. Pluralele care nu sunt marcate prin -s s au aceeasi forma ca si singularul apartin, de fapt de categoria substantivelor individual-defective (v. § 23), ca, de exemplu:

deer, deer [dia:] = caprioara, caprioare; cerb, cerbi

sheep, sheep [si:p] = oaie, oi

8) Forme de plural identice cu acelea ale substantivelor respective din limbile din care au fost imprumutate:

basis, bases [ beisi:z] = baza, baze

crisis, crises [ kraisi:z] = criza, crize

phenomenon, phenomena [ fi no.mena:] = fenomen, fenomene

erratum, errata [ era:ta:] = erata, erate

bureau, bureaux [bjua: ro:] = birou, birouri dar si bureaus [bjua: rouz]

sanatorium, sanatoria [saena: to:ria:] = sanatoriu, sanatorii dar si sanatoriums saena: ria:mz

hippopotamus, hippopotami [hipa: po.ta:mai] = hipopotam, hipopotami dar si hippopotamuses [ hipa: po.ta:ma:siz]

§ 30.2. Formarea pluralului substantivelor com­puse

1) Substantivele compuse scrise intr-un singur cuvant formeaza pluralul in conformitate cu regu­lile generale privind numarul plural al substantive­lor:

classroom, classrooms [ kla:sru:mz] = clasa, clase

blackboard, blackboards [ blaekbo:dz] = tabla (neagra), table (negre)

butterfly, butterflies ba.ta:flaiz] = fluture, fluturi

2) Substantivele compuse formate din elemente (parti de vorbire) legate prin linioara de unire sau scrise separat urmeaza aceeasi regula de mai sus:

school-mate, school-mates [‘skulmeits coleg de scoala, colegi de scoala

goods train, goods trains ['gudz 'treinz] tren de marfa, trenuri de marfa

Pe de alta parte, atunci cand un substantiv com­pus este format si din parti de vorbire „mai putin importante' (prepozitii, adverbe etc.), semnul plu­ralului il primeste substantivul sau, daca exista si alte substantive (pe langa o alta parte de vorbire), substantivul de baza:

passer-by, passers-by [‘pa:sa:z ,bai] = trecator, trecatori

father-in-law, fathers-in-law [‘fa:tza:z in lo: socru, socri

men-of-war, men-of-war [‘men a:v ‘wo: vas de razboi, vase de razboi

3)Atunci cand primul element al unui substantiv compus este cuvantul man sau woman, ambele substantive componente primesc semnul pluralu­lui:

man-servant, men-servants [‘men sa:va:nts] = servitor, servitori

woman-servant, women-servants [‘wimin nsa:va:nts] = servitoare, servitoare

4) Atunci cand nici unul din elementele alcatui­toare ale unui substantiv compas nu este substan­tiv, pluralul se formeaza prin adaugarea unui -s la ultimul cuvant al grupului:

forget-me-not, forget-me-nots [fa: get mi no.ts] = nu ma-uita, flori de nu-ma-uita

merry-go-round, merry-go-rounds [ meri gou’raundz] = carusel, carusele

Schema 4 Formarea numarului plural al substantivelor

<tabel>

*Terminatia subst. la sing.

*Terminatia subst. la pl.

Exemple

*-s

lamp, lamps book, books window, windows bar, bars idea, ideas

*-s, -ss, -x, -ch, -sh, -zz

*-es

bus, buses class, classes box, boxes lunch, lunches dash, dashes buzz, buzzes

*-y precedat de consoana

-ies

country, countries

*-f, -fe

*-(e)s

leaf, leaves life, lives

*-o

*-es

potato, potatoes

</tabel>

§ 31. Forme duble de plural cu sens diferit

Singular

brother frate

genius geniu

penny ban

cloth stofa, material

staff 1. toiag

2. personal

3. stat major

4. portativ

Plural

1) brothers frati (buni, fig.)

2) brethren frati (figurat, apartinand unei comunitati)

1) geniuses genii, oameni de geniu

2) genii genii, duhuri

1) pennies (monede separate)

2) pence (ca valoare)

1) cloths stofe, materiale

2) clothes haine, imbracaminte

1) staffs sau staves toiege

2) staffs personaluri

3) staffs state majore

4) staffs ,vau staves por tative

& 32. Forme de plural cu sens diferit

In afara pluralelor „stilistice' (v. § 22, 23) si celor care denumesc varietati in cadrul unor substantive care in mod normal nu au forme de plural (v. § 26, 27), un numar de substantive isi schimba sensul atunci cand sunt folosite la plural, astfel:

Singular / Plural

advice sfat; sfaturi advices stiri, informatii

apartment l) camera, odaie apartments 1) camere, odai

2) amer. locuinta, apartament; etaj 2) amer. locuinte, apar­tamente; etaje 3) apartament

arm 1. (si fig.) brat 2. arma (infanterie etc.) arm 3) arms 1-2 pi. de la 1-2 3) arme (de lupta)

ash scrum ashes cenusa

colour culoare colours 1) culori 2) pavilion, steag,. drapel

commodity obiect de uz, articol de uz commodities 1) obiecte/articole de uz 2) marfa, marfuri

compass busola compasses 1) busole 2) compas

custom obicei customs 1) obiceiuri 2) vama; taxe vamale

facility usurinta, facilitate facilities 1) inlesniri; conditii favorabile 2) echipament; aparatura 3) inlesniri; confort

glass 1. sticla glasses 1) varietati de sticla

2. oglinda

2) pl. de la 2 - 5

3) ochelari

3. pahar

4) binoclu

4. telescop

5. barometru

manner 1. mod, maniera manners 1) moduri, maniere

2. fel, chip 2) feluri, chipuri 3) mod de viata; maniere, moravuri

moral morala morals 1) morale 2) moravuri 3) moralitate 4) moral (al soldatilor etc.)

number numar numbers l) numere 2) versuri

pain durere pains 1) dureri 2) osteneala

work 1. lucru, munca 2. lucrare, opera works 1) lucrari, opere 2) lucrari (publice) 3) mecanism 4) instalatii tehnice: uzina

VII. Genul substantivelor (Gender of Nouns)

§ 33. Generalitati. In engleza moderna, genul substantivelor coincide, in marea majoritate a cazurilor, cu sexul (cand vine vorba de fiinte) sau absenta sexului (cand este vorba de lucruri): fiinte de sex masculin sunt reprezentate prin substantiv de gen masculin, cele de sex feminin, prin substantive de gen feminin, iar lucrurile, prin substantiv de gen neutru. Substantivele de gen masculin se inlocuiesc la singular prin pronumele personal he, cele de gen feminin prin pronumele personal she, iar cele de gen neutru prin pronumele personal

boy (he) un baiat (el)

a girl (she) o fata (ea)

a chair (it) un scaun (el)

a table (it) o masa (ea)

Nota. Sa se observe deosebirile fata de limb romana in ceea ce priveste genul substantivelor care desemneaza lucruri: in limba engleza, tot ce nu este insufletit este de genul neutru, pe cata vreme in limba romana substantivul corespunzator poate fi masculin, feminin sau neutru: an oak (neutru) un stejar (masculin)

a table (neutru) o masa (feminin)

a chair (neutru) un scaun (neutru)

Dupa cum se va vedea mai departe, deosebiri apar si in cadrul personificarilor.

Cu foarte putine exceptii, genul substantivele engleze nu se reda prin desinente caracteristice (cu totul alta e situatia in limba romana unde, exemplu, -a este o desinenta a femininului, ca casa, masa, leasa, saga, mama etc. sau -or, o desinenta a masculinului, ca in muncitor, sondor, cultivator etc.), ci prin alte mijloace.

Nota. Afirmatia de mai sus priveste, de fapt substantivele masculine si feminine. Substantivele neutre au numeroase sufixe caracteristice, cum ar fi -ness, -ty, -dom etc. (v. § 2).

In engleza moderna sunt patru genuri:

1) Genul masculin (the Masculine Gender), pentru fiintele de sex masculin: boy baiat, man barbat, father tata, elephant elefant, he-wolf lup;

2) Genul feminin (the Feminine Gender) pentru fiintele de sex feminin: girl fata, woman femeie, mother mama, she-wolf lupoaica;

Feminine sunt si substantivele ship vas, corabie, (motor) car masina, automobil si, foarte frecvent, airplane avion, si train tren.

3) Genul neutru (the Neuter Gender), pentru lu­cruri, pentru tot ce nu este insufletit si nu implica ideea de sex: world lume, peace pace, house casa, chalk creta.

Animalele inferioare (sau mici), precum si copiii sunt desemnati prin substantive de genul neutru: mouse soarece, mosquito tantar, baby prunc, copi­las.

4) Genul comun (the Common Gender), pentru ambele sexe: parent parinte (tata sau mama), child copil; copila, teacher profesor; profesoara, cousin var; verisoara.

Genul comun prezinta particularitatea de a ca­racteriza substantivele respective numai atunci cand acestea sunt privite in afara unui context, pentru ca, intr-un context oarecare, ele sunt intot­deauna fie masculine, fie feminine, astfel: The tea­cher gave a few more examples, as she wanted the pupils to understand the rule ax well as possible - Profesoara mai dadu cateva exemple, deoarece do­rea ca elevii sa inteleaga regula cat mai bine. in aceasta fraza, teacher este de genul feminin, dupa cum reiese din folosirea pronumelui personal she ea, dansa, in propozitia cauzala.

§ 34. Personificarile st problema genului

Substantivele neutre devin masculine sau femi­nine atunci cand notiunile pe care le exprima sunt personificate.

Prin personificare devin masculine substantivele neutre care denumesc elemente naturale si, in ge­neral, obiecte impunatoare, cum ar fi the wind vantul, the storm furtuna, the river raul; fluviul, the ocean oceanul, the mountain muntele, the thunder tunetul, the sun soarele, summer vara, autumn toamna, winter iarna; actiunile violente ca war razboiul, crime, murder crima, pasiunile violente ca Iove dragostea, fear teama, fury furia, despair dis­perarea; de asemenea sleep somnul, death moar­tea, the grave mormantul, day ziua, time timpul.

Pe de alta parte, devin feminine substantivele neutre care denumesc forte mai putin violente si obiecte mai putin importante, tot ce implica atasamentul, cum ar fi one's country patria cuiva, university universitatea; fertilitatea, ca the sea ma­rea, nature natura, the earth pamantul, spring primavara; sentimentele gingase, ca pity mila, hope speranta, charity caritatea, faith credinta, modesty modestia; pasiuni ca jealousy gelozia, anger supara­rea, pride mandria; numele de arte si stiinte, ca music muzica, astronomy astronomia; de asemenea prosperity prosperitatea, adversity adversitatea, for­tune norocul; soarta, night noaptea, morning dimi­neata, evening scara. Numele de tari devin feminine atunci cand li se acorda importanta din punct de vedere politic sau cand se bucura de afectiunea vorbitorului.

§ 35. Diferente de forma intre substantivele masculine si cele feminine

Substantivele feminine se deosebesc de cele masculine:

a) prin forme (cuvinte) total diferite:

boy baiat girl fata

man barbat woman femeie

gentleman domn, genlilom lady doamna, lady

bull (ox) taur (bou) cow vaca

nephew nepot niece nepoata

husband sot, barbat wife sotie, nevasta

cock cocos hen gaina

sir domnule madam doamna

king rege queen regina

dog caine hitch, slut catea

brother frate sister sora

son fiu daughter fiica

drake ratoi duck rata

father tata mother mama

uncle unchi aunt matusa

drone trantor bee albina

wizard vrajitor witch vrajitoare

b) prin adaugarea unui alt cuvant la substantivul de baza; acest cuvant (she, girl etc.) indica gem feminin prin opozitie cu cuvantul care, adaugat la substantivul de baza, indica genul masculin (he, boy, etc.):

boy-friend prieten girl-friend prietena

man-servant om de serviciu woman/maid-servant femeie de serviciu

calf, bull-calf vitel cow-calf vitea

pea-cock paun pea-hen paunita

cock-sparrow vrabioi hen-sparrow vrabie

tom-cat motan tib-cat pisica

he-wolf lup she-wolf lupoaica

c) prin adaugarea sufixului -ess la masculin, far sau cu unele modificari ale acestuia:

actor actor actress actrita

master invatator; stapan mistress invatatoare; stapana

director director directress directoare

Mr…. domnul Mrs. doamna

host gazda (barbat) hostess gazda (femeie)

prince print princess printesa

negro negru negress negresa

shepherd pastor shepherdess pastorita

tiger tigru tigress tigroaica

d) alte cazuri: bridegroom mire

bridegroom mire bride mireasa

sultan hero sultan erou sultana heroine sultana eroina

VIII. Declinarea substantivelor (Declension of Nouns)

§ 36. Generalitati. Prin declinarea unui substan­tiv se intelege trecerea acestuia prin toate cazurile gramaticale. Numarul cazurilor substantivului nu este acelasi in toate limbile, iar notiunea de caz (Case) poate fi inteleasa diferit.

Potrivit definitiilor obisnuite, cazul este forma prin care se exprima o anumita functie sintactica a substantivului (sau a altor parti de vorbire cu caracter nominal). Dar, substantivele din limba en­gleza moderna - de fapt, numai o parte din ele, si anume cele care denumesc persoane si altele cate­va - au numai doua forme ale declinarii: forma de baza, de exemplu boy baiat si forma de genitiv bo­y's (al, a, ai, ale) baiatului (evident, daca lasam la o parte pluralul boys baieti si genitivul sau boys' (ai, ale baietilor) - aceasta, spre deosebire de limba engleza veche (700 - 1200), bogata in desinente, deci si in cazuri.

In ciuda putinelor forme cazuale pe care le poale avea substantivul englez, el indeplineste numeroase functii sintactice, intocmai ca substantivele dintr-o limba eu mai multe asemenea forme, de exemplu substantivele din limba romana:

(subiect etc.) N. baiatul the boy

(atribut) G. baiatului the boy's, of the boy

(compl. indirect) D. baiatului (to) the boy

(compl. direct) Ac. baiatul, pe baiat the boy

- V. baiatule! Baiete! Boy!

Exemple in fraza (in context):

Baiatul era acasa. (Cine? subiect, nominativ) The boy was at home.

Cartile baiatului sunt pe raft. (Ale cui? Ce fel de carti? atribut, genitiv) The boy's books are on the shelf.

Da scrisoarea baiatului. (Cui? compl. indir., dativ) Give the letter to the boy.

Am examinat baiatul. L-am examinat pe baiat. (Pe cine? compl. direct, acuzativ) I have examined the boy.

Vino incoace, baiete! (vocativ) Come here, boy.

Dupa cum se poate vedea din propozitiile de mai, sus, functia sintactica a substantivului respectiv si; cazul in care se afla acesta sunt (exceptand forma 's) determinate de pozitia in propozitie a substantivului, de „context', in consecinta, tinand seama de caracterul special de limba analitica al englezei moderne, vom largi intelesul notiunii de caz, care va deveni, astfel, fie forma, fie pozitia contextuala prin care substantivul exprima o anumita functie sintactica.

In aceasta perspectiva si tinand seama si de cele mai importante cazuri ale celorlalte limbi europene (analitice si sintetice), putem deosebi in limba en­gleza: a) cazul nominativ; b) cazul genitiv; c) cazul dativ; d) cazul acuzativ.

Nominativul (The Nominative)

§ 37. Nominativul este cazul „de baza' al sub­stantivului, forma in care acesta se intalneste in dictionare - insotita, asa cum s-a mai aratat, de un determinant (v § 5). Principala functie sintactica a nominativului este aceea de subiect (de aici si de­numirea de „caz al subiectului'), iar intrebarile la care raspunde sunt who? cine?, what? ce?

A friend (who?) in need is a friend indeed. (Prov.) Prietenul la nevoie se cunoaste.

Theory (what?) without practice is useless. Teoria fara practica e inutila. (Roger Bacon)

De asemenea, nominativul poate indeplini functia de nume predicativ, de exemplu:

'Chevy Chase' is a ballad. „Chevy Chase' este o balada.

si de apozitie:

'Thomas the Rhymer' is another ballad. „Thomas stihuitorul' este o alta balada.

Nominativul se intalneste si in unele constructii sintactice speciale, in nominativul cu infinitiv, no­minativul cu participiu si nominativul absolut cu participiu.