Mihail Sadoveanu - biografie

Mihail Sadoveanu

Parintii lui Mihail Sadoveanu au fost avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia si Profira Ursache, fata de razesi. Urmeaza gimnaziul 'Alecu Donici' la Falticeni.

In timp ce studia la gimnaziu, in 1896, intentioneaza sa alcatuiasca, impreuna cu un coleg, o monografie asupra lui Stefan cel Mare, renuntand, insa, din lipsa de izvoare istorice. Urmeaza apoi cursurile Liceului National din Iasi, iar la Bucuresti studiaza dreptul. Debuteaza in revista bucuresteana Dracu in 1897.

In 1898 incepe sa colaboreze la foaia Viata noua alaturi de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi s.a., semnand cu numele sau, dar si cu pseudonimul M.S. Cobuz. Se stabileste la Bucuresti, in 1904, se casatoreste, si va avea unsprezece copii. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata - Povestiri, Dureri inabusite, Crasma lui Mos Precu, Soimii - in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie. Nicolae Iorga va numi anul 1904 'anul Sadoveanu'.

In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva), Genoveva de Brabant, brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobandi pamant s.a. Colaboreaza la revista Samanatorul, dar se va simti mai apropiat spiritual de revista care aparea la Iasi, Viata Romaneasca.

In anul 1919 editeaza, impreuna cu Tudor Arghezi, la Iasi, revista Insemnari literare. In decembrie, revista isi anunta incetarea aparitiei: Viata romaneasca isi porneste iar munca pentru cultura si folos. Noi, cei de la Insemnari literare, reintram in curentul ei cu modestele noastre mijloace. In editura revistei iesene publica volumul de nuvele Umbre si brosura In amintirea lui Creanga, iar la Editura Luceafarul, volumul Priveghiuri. Devine membru al Academiei Romane in 1921.

In anul 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani, impreuna cu Liviu Rebreanu, la Congresul de la Berlin.

In 1928 publica povestirea Hanul Ancutei, apartinand perioadei de maturitate a scriitorului, fiind un volum de 9 povestiri, o imbinatie ideala a genului epic si liric.

In anul 1936 Mihail Sadoveanu, George Toparceanu, Mihai Codreanu si Grigore T. Popa scot, incepand cu luna ianuarie, revista lunara Insemnari iesene. La moartea lui Garabet Ibraileanu, Mihail Sadoveanu va evoca cu cuvinte elogioase personalitatea criticului de la revista Viata romaneasca. Dupa anul 1947, scrisul sau vireaza spre ideologia noului regim comunist, publicand opere afiliate curentului sovietic al realismului socialist, celebre fiind romanul Mitrea Cocor sau cartea de reportaje din URSS Lumina vine de la Rasarit. Ca recompensa pentru aceasta orientare, devine presedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale, functia politica maxima ocupata de un scriitor roman in timpul regimului comunist si se bucura de toate privilegiile ce decurgeau din aceasta.

Epoca in care scrie Sadoveanu este epoca marelui roman realist, dar si a romanului modern. Cel ce a fost supranumit 'Ceahlaul prozei romanesti' sau 'Stefan cel Mare al literaturii romane' ori ' al treilea mare Mihai din istoria poporului roman' - Mihai Sadoveanu - una dintre principalele si maiestuoasele coloane de lumina ale culturii si ale existentei noastre - si-a consacrat extrem de bogata sa creatie artistica, adunata in peste 120 de volume, unui singur erou: poporul roman, surprins in diferite ipostaze si intruchipari si evocat in diferite momente, incepand din cele mai indepartate timpuri ale alcatuirii fiintei neamului si pana in contemporanietate.