Liberalismul - principala tendinta majora in economia moderna si contemporana

LIBERALISMUL - PRINCIPALA TENDINTA MAJORA IN ECONOMIA MODERNA SI CONTEMPORANA

1.     Gandirea economica prestiintifica;

Odata cu descoperirea scrisului:

. codul lui Hammurabi din Babilon, mil. II i.e.n.;

. scrierile lui Confucius in China;

. legile lui Manu in India, mil. I i.e.n.; se refereau la unele reglementari privind:- agricultura;

- mestesugurile;

- comertul, creditul, politica fiscala;

Periodizarea gandirii economice in functie de modificarile si obiectul acesteia:

. gandirea economica din antichitate, mil. II i.e.n.- mijlocul mil. I i.e.n.;

. gandirea economica din Evul mediu, mijlocul mil. I i.e.n. - mijlocul

mil. II i.e.n.;

. gandirea economica din epoca moderna, sec. XIV - XIX;

. gandirea economica din epoca contemporana, sec. XX;

In antichitate gandirea economica rol secundar fata de alte obiecte: filosofia, stiintele naturii, care aveau caracter pragmatic, normativ.

Gandirea economica a activitatii s-a dezvoltat odata cu aparitia si dezvoltarea schimbului, a banilor, comertului, creditului si camatariei;

Cei mai importanti reprezentanti:

Platon = Republica, Legile;

Aristotel Politica, Etica nicomahica.

Adeptii lui Socrate considerau:

sclavia era un lucru firesc;

erau ostili acumularilor de avutie sub forma de bani;

se opuneau comertului si camatariei;

Platon s-a ocupat de elemente pragmatice ale economiei, preconizand interventia statului in economie in productia creata; reglementarea consumului guvernantilor.

Aristotel

-clasificare si explicarea unor procese economice;

istoria banilor;

schimbul troc;

rolul banilor;

valoarea de intrebuintare;

valoarea produselor;

egalitatea in procesul schimbului;

Perioada medievala: gandirea economica influentata de desfasurarea unor razboaie;

raspandirea crestinismului;

rolul bisericii crestine: religios, moral, cultural, politic.

Scolasticii:

au dezvoltat gandirea lui Aristotel;

problemele proprietatii private;

problemele preturilor;

rolul camatariei;

cultivarea tolerantei, moderatiei;

condamnarea exceselor, abuzurilor;

In sec. XIII - Toma d'Aquino, in lucrarea ,,Summa Theologica", are preocupari:

legitimitatea proprietatii private, ca semn al civilizatiei si functionarii normale a societatii;

pret just - pret normal corespunzator bunurilor schimbate;

respinge practicile frauduloase ale unor negustori;

Biserica crestina condamna camataria, considerand dobanda ca nelegitima pentru ca ,,banii nu nasc bani", deci sunt un pacat.

La granita dintre Evul mediu - epoca moderna sec. XVI - XVII, are loc autonomizarea gandirii economice datorita: dezvoltarii mestesugurilor, a comertului, formarii pietelor locale, formarii pietelor locale, formarii statelor nationale pe ruinele unor imperii, inceputurile formarii pietei mondiale, a diviziunii internationale a muncii etc.

Apar si unele idei utopice care nu tineau cont de realism.

2. MERCANTILISMUL - primul curent de gandire economica moderna

Termenul de mercantilism: este o doctrina economica;

Ansamblul de idei:

natura avutiei individuale si sociale;

caile cresterii acesteia;

Eseu: Protocolul de la Geneva Eseu: Domnia lui Alexandru Ioan Cuza 1859-1866

masuri pentru atingerea scopului;

Cuvintele italiene: ,,mercato" - piata;

,,mercante" - negustor;

,,mercantile" - castig banesc;

Sec. XV - XVI, literatura economica a fost dominata de ideile lui:

Oliver Cromwell - Anglia;

J. B. Colbert - Franta;

si consilieri ai acestora G. Botero, J. Bodin,

sau mari negustori si bancheri, precum:

- Th. Mun, G. King;

care sustineau:

- intarirea statului national;

- dezvoltarea industriei nationale;

- dezvoltarea comertului exterior;

- dezvoltarea navigatiei maritime;

Gandirea mercantilista se baza pe trei idei mai importante:

. conceptul de bogatie sau avutie individuala si nationala (banii saumetalele pretioase

. izvorul si rolul profitului; P = V - C;

. banii si relatiile lor cu procesele aflate pe piata; natura pretului la marfuri; raportul dintre banii de pe piata si cantitatea de marfuri existenta;

Mercantilismul timpuriu - cresterea rezervei de bani a tarii, prin taxe mari platite de negustorii straini, pana la jefuirea tezaurelor altor state, chiar prin razboaie de expansiune.

Mercantilismul dezvoltat - sau sistemul balantei comerciale - stimularea tranzactiilor comerciale, valoarea exportului sa depaseasca pe ce a importului.

3.     Inceputurile liberalismului clasic.

dezvoltarea economiei de piata in raport cu economia naturala;

dezvoltarea comertului exterior, piata mondiala;

politica coloniala: Anglia, Olanda, Franta, Italia;

impunandu-se innoirea gandirii economice;

Liberalismul economic are urmatoarele trasaturi

. aspiratia spre libertate - rolul agentilor economici liberi;

. individualismul - decizii luate de agentii economici;

. proprietatea privata - baza economiei moderne, a eficientei economice;

. existenta unei ,,ordini naturale", rolul unor ,,legi naturale", concurenta, cererea, oferta;

. hedonismul - tendinta de a obtine profit maximum;

. mecanismul pietei de a oscila in raport cu semnalele oferite de pretul marfurilor in raport cu cererea si oferta acestora;

. formarea preturilor, teoria valorii bazata pe munca;

. politica liberului schimb - libera concurenta;

. universalitatea acestor idei economice;

Idei liberale mijlocul sec. XVII si mijlocul sec. XVIII

William Petty, considerat ,,parintele" economiei politice.

Lucrari: ,,Tratat asupra impozitelor si contributiilor";

,,Aritmetica politica"; ,,Cate ceva despre bani".

Problemele tratate:

- pretul marfurilor vandute si cumparate pe piata;

- veniturile diferitilor agenti economici;

- cantitatea necesara de bani pe piata;

- teoria valori bazata pe munca;

- inceputul teoriei plusprodusului;

- intelegerea vitezei de rotatie a banilor;

Petty distinge trei categorii de preturi:

- pretul natural sau valoarea;

- pretul politic sau expresia in bani;

- explica notiunea de profit;

In cercetarea sa, Petty s-a folosit de matematica si statistica.

John Locke sustine ideea determinarii valorii marfii pe baza tipului de munca cheltuit pentru obtinerea ecesteia.

cantitatea de bani este proportionala cu volumul si valoarea marfii;

plusprodusul rezulta prin dobanda si renta;

Benjamin Franclin considera ca valoarea marfii are ca izvor munca indiferent de ramura de activitate in care este prestata.

David Hume considera ca dobanda este o parte din profit;

rata dobanzii este direct proportionala cu rata profitului;

pretul depinde de cantitatea de bani in circulatie, puterea de cumparare a fiecarei unitati monetare este invers proportionala cu cantitatea de bani din circulatie;

4.     FIZIOCRATISMUL - etapa importanta a liberalismului economic clasic

Fiziocratii - grup de economisti francezi care au criticat mercantilismul, aducand noutati:

ideea unei ordini naturale in economie;

deplasarea explicarii avutiei din sfera circulatiei in cea a productiei;

trecerea de la microanaliza la macroanaliza;

Reprezentantii: Fr. Quesnaz, V. R. Mirabeau, P.S. Dupont de Nemours,

A.R. J. Turgot

resping interventia statului in economie;

protectionismul vamal;

convinsi ca exista o ordine naturala, daca este cunoscuta asigura functionarea normala a economiei;

"laissez faire, laissez passer, le monde va de lui mame'' - lasati lucrurile sa-si urmeze cursul lor firesc;

dupa fiziocrati bogatia nu se manifesta in bani sau metale pretioase, ci

in produse utile, in productie;

ei considera ca in societate exista trei clase sociale:

. clasa proprietarilor - care incaseaza renta funciara;

. fermierii - care organizau productia, folosirea pamantului;

. clasa sterila - cei care lucrau;

5.     Opera lui Adam Smith si David Ricardo - moment crucial al liberalismului economic clasic

Adam Smith reuneste intr-o sinteza economica ,,Avutia natiunilor - Cercetarea asupra naturii si cauzelor ei" (1776).

noi probleme legate de aparitia masinismului;

largirea relatiilor economice externe;

domeniul de investitii al economiei politice;

Liberali optimisti, in frunte cu J.B. Say exprimau increderea in dezvoltarea economia de piata.

Liberali pesimisti, in frunte cu Th. Malthus si D. Ricardo;

cresterea populatiei fata de nivelul productiei alimentare;

scaderea ratei profitului, a investitiilor, a avutiei nationale;

David Ricardo in lucrarea sa ,,Despre principiile economiei politice si impunerii" analizeaza: pretul, valoarea, banii, renta funciara, politica fiscala, comertul exterior.

CONCEPTIA lui A. SMITH despre avutia nationala si factorii cresterii

. bogatia - satisfacerea nevoilor oamenilor;

. izvorul - munca anuala a oricarei natiuni;

. cresterea bogatiei - perfectionarea fortelor productive ale muncii: priceperea, indemanarea, chibzuinta;

. diviziunea muncii - specializarea lucratorilor, sporirea productivitatii;

. munca productiva, are dupa A. Smith trei caracteristici:

> este platita din capital;

> se concentreaza in obiective materiale;

> creaza profit;

. munca muncitorului este productiva; munca functionarului, preotului este neproductiva;

TEORIA OBIECTIVA A VALORII in opera lui A. SMITH si

D. RICARDO

. valoarea de intrebuintare - capacitatea marfii de a satisface anumite nevoi;

. valoarea de schimb - capacitatea marfii de a fi schimbata cu alta marfa;

. munca este etalon - se compara valoarea tuturor marfurilor;

. valoarea marfii - dupa munca incorporata in ea;

Greseala lui A. Smith - identifica produsul social cu venitul national.

K. Marx numeste greseala lui A. Smith ,, dogma a lui Smith".

D. Ricardo:

pretul marfii variaza in timp si spatiu;

distinge doua categorii de marfuri: marfuri rare care sunt produse in conditii de monopol al caror pret nu este influentat de concurenta;

reproductibile pretul lor depinde de concurenta de pe piata;

structura muncii in marfa, arata ca valoarea de schimb este determinata

nu numai pentru producerea marfi, dar si pentru producerea uneltelor, cladirilor, etc.

cresterea salariului modifica marimea profitului.

REPARTITIA PRODUSULUI SOCIAL SI A VENITULUI

NATIONAL intre clasele sociale in opera lui A. SMITH si

D. RICARDO

Structura de clase:

- muncitori salariati;

- capitalisti patroni;

- proprietari funciari;

Suma veniturilor celor trei clase: salariu, profitul, renta.

. salariul / real, nominal / pamant - renta, plata folosirii acestuia.

. profit / obisnuit, extraordinar / salariul = munca marfa.

TEORII LIBERALE DESPRE AUTOREGLAREA ECONOMIEI DE PIATA

Existenta unei ordini economice naturale cu toate ca agentii economici privati in mod separat, sunt egoisti, poate exista armonie, eficienta, rationalitate.

Teoria mainii invizibile, a lui A. Smith, o metafora, conditia - deplina libertate de miscare a agentilor individuali, respectiv neamestecul statului, liberul schimb, libera concurenta la toate nivelurile.

Autoreglarea economiei de piata - mana invizibila propune - Politica economica liberschimbista, care inseamna, fara interventia statului in economie.

Teoria pietelor sau a debuseelor, a lui J. B. Say, sustine ca:

toate marfurile pe piata se vand / imposibil un dezechilibru durabil intre cerere si oferta de marfuri;

produsele se vand pe produse / schimbul intre agentii economici.

Aceste teorii acceptate de gandirea ortodoxa, odata cu criza economica din 1929 - 1933.

Sec. XX - schimbarea gandirii economice, crizele de supraproductie, concurenta, lupta pentru noi piete, contradictiile dintre metropole si colonii.