Presedintele Romaniei - potrivit constitutiei Romaniei

Potrivit Constitutiei, Romania este o republica semiprezidentiala, rezultat al alegerii sefului statului direct de alegatori prin vot universal, directsecret si liber exprimat concomitent cu instituirea modalitatilor de raspundere politica a Guvernului fata de puterea legislativa, caracteristica a regimurilor parlamentare.

Ca modalitati de organizare a puterii executive, Constituantul roman a institutionalizat modelul executivului bicefal sau dualist, adica sefi ai puterii executive, sunt Presedintele si Guvernul cu atributii bine delimitate. In sistemul nostru constitutional institutia presedintiala si Guvernul au legitimitati diferite si provin din vointe politice diferite. Atfel presedintele Romaniei beneficiaza de o legitimitate populara -rezultat al alegerii sale, direct de catre corpul electoral - iar Guvernul in ansamblul sau este numit de seful statului pe baza votului de investitura acordat de Parlament. Constitutia Romaniei confera Presedintelui in calitatea de sef al Statului patru functii principale: functia de reprezentare a statului roman (art. 80 al. 1); functia de garant al independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii (art. 80 al. 1); functie de vegherea la respectarea Constitutiei (art. 80 al. 2); functia de mediere (art. 80 al. 2). In doctrina se apreciaza ca Presedintele Romaniei indeplineste trei functii: de reprezentare, de garant si de mediere.¹⁾

In exercitarea acestor functii Presedintele este investit cu atributiuni. Presedintele reprezinta Statul atat in interior cat si in exterior, avand mandatul cel mai reprezentativ. Nici o 'persoana aleasa' (primarul general al Capitalei, senatorii, deputatii, primarii etc.) nu are un numar mai mare de votanti decat Presedintele Romaniei.

Functia de garant se realizeaza intr-o dubla directie: garant al statului si garant al Constitutiei.

Ca garant al statului, Presedintele isi asuma raspunderea pentru independenta, unitatea si integritatea teritoriala a tarii. Astfel, Presedintele este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Acesta declara mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate. In caz de agresiune armata impotriva tarii, el ia masuri pentru respingerea agresiunii. Instituie starea de asediu sau starea de urgenta, in intreaga tara ori in unele localitati.

Presedintele vegheaza la respectarea Constitutiei prin: a)Sesizarea Curtii Constitutionale, inainte de promulgarea legii, pentru verificarea constitutionalitatii ei (art. 144 lit. 'a' din Constitutie);

b)Mesajul adresat Parlamentului inainte de promulgarea legii, pentru ca acesta sa procedeze la reexaminarea ei; restituirea legii pentru reexaminare se face o singura data;

c)Numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii;

d)Numeste 3 judecatori din cadrul Curtii Constitutionale;

e)Presedintele poate dizolva Parlamentul in conditiile prevazute de Constitutie;

f)Presedintele Romaniei poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii si poate cere poporului sa-si exprime prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national;

g)Presedintele poate prezida sedintele Guvernului in cadrul carora se voteaza Ordonante de Urgenta sau ordinare, inclusiv in cazul cand printr-un astfel de act normativ se modifica sau abroga o lege neconstitutionala sau nelegitima; socotim ca in cazul dispozitiilor legii declarate de Curtea Constitutionala ca neconstitutionale, nimic nu ar impiedica Guvernul ca in mod operativ sa analizeze si pe calea unei ordonante sa legifereze in consecinta pana la aprobare sau respingere de catre Parlament.

Se stie ca sunt multe dispozitii ale legii, declarate ca neconstitutionale, de ani de zile, iar Parlamentul inca nu s-a pronuntat cu privire la acestea, unora cu toate implicatiiler negative ce decurg din aceasta situatie.

Functia de mediere intre puteri, precum si intre stat si societate, se sprijina, moralmente, pe principiul legitimarii larg si autentic democratice a Presedintelui alegerea lui facandu-se prin sufragiul universal si direct, precum si pe principiul nonapartenentei Presedintelui la nici un partid politic.

El este un factor reglator prin bunele oficii in realizarea medierii.

Potrivit art. 80 pct. 2, Presedintele 'vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice prin:

-numirea in functiile publice in conditiile legii pe cei mai buni, respectiv in demnitatile publice cele mai importante;

-revoca¹⁾ sau elibereaza din functiile publice cele mai importante in conditiile prevazute de lege, la propunerea organelor abilitate cu care presedintele colaboreaza.

-din coroborarea art. 87 cu art. 105 si art. 106 rezulta ca Presedintele Romaniei, cand conduce sedintele Guvernului poate influenta:

-proiectele de legi pe care le hotaraste Guvernul, in cadrul

initiativei legislative, ordinea de zi, continutul proiectului   etc.;

-argumentat unele hotarari ale Guvernului si in mod

deosebit Ordonantele prin care poate inlatura lacunele si

imperfectiunile legilor in vigoare;

Referat: Legile lui Murphy - legile entropiei Referat: Zoroastrism (Mazdeism) - religia dualista aparuta in Iran

-consulta sau 'se consulta' cu Guvernul in probleme urgente si de importanta deosebita (art. 86 din Constitutie);

-poate analiza impreuna cu primul ministru activitatea unui ministru si, la propunerea primului ministru, el il poate revoca.

-poate suspenda ministrii din functie in conditiile legii (art. 108 pct. 2 din Constitutie si art. 17 din Legea nr. 115/1999²⁾);

-poate cere urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor, cu exceptia ministrilor care au si calitatea de senator sau deputat (art. 9 din legea nr. 115/1999);

-dispune constituirea comisiei speciale pentru analiza sesizarilor cu privire la savarsirea unei infractiuni - in exercitiul functiei de catre

membrii Guvernului (art. 13 din Legea nr, 115/1999) inclusiv a primului ministru (art. 5 din Legea nr. 115/1999).

-revoca ministrii sau chiar pe primul ministru conform art. 105 si 106 al. 2 din Constitutie in conditiile legii³⁾. Este de observat ca in Legea privind raspunderea ministeriala, contrar art. 108 al. 3 din Constitutie, nu au fost reglementate cazurile de revocare din functia de membru al Guvernului inclusiv ca masura disciplinara accesorie raspunderii penale sau singulara;

Spre exemplu, functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului precum si in alte cazuri prevazute de lege, cum ar fi Legea nr. 115/1999. Din nefericire inca nu sunt reglementate in lege, abaterile disciplinare, sanctiunile si cine le aplica in special in functiile si demnitatile publice din competenta presedintelui.

Este de observat ca, in Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala in art. 4 se vorbeste de raspunderea disciplinara a membrilor Guvernului, fara a fi reglementata. Socotim ca este o lacuna care nu poate fi acoperita prin vreo hotarare de Guvern. Raspunderea disciplinara a membrilor Guvernului trebuie reglementata numai prin lege, asa cum prevedea Constituitia in art. 108 pct. 3 (abaterile disciplinare, sanctiunile disciplinare, cine si cum le aplica etc.).

Ar fi de dorit ca in Legea de organizare si functionare a Presedintiei sa se reglementeze drepturile disciplinare ale Presedintelui, conditiile de exercitarea acestora, cazurile de revocare etc.

-prin revocarea primului ministru conform art. 105 si 106 al. 2 din Constitutie¹⁾, Presedintele de fapt demite intreg Guvernul conform art. 106 al. 2 din Constitutie care vorbeste de asemenea, de desemnarea primului ministru interimar pana la formarea noului Guvern. Conform art. 109 al. 2 Guvernul este demis daca primul ministru se afla intr-una din situatiile prevazute in art. 105, deci si in cazul revocarii;

-numeste din randul membrilor Guvernului, pe primului-ministru interimar atunci cand prim-ministrul a fost revocat, sau cand se afla intr-o alta situatie din cele prevazute de art. 105 din Constitutie, ori in caz de retragere a increderii de catre Parlament (art. 109 al. 2 din Constitutie).

Presedintele contribuie si la buna functionare a activitatii jurisdictionale astfel:

-promulga legile privind procedurile jurisdictionale, putand sa le trimita Curtii Constitutionale sau sa le restituie Parlamentului pentru reexaminare; deci greselile, lacunele, imperfectiunile legii privind producerile jurisdictionale, pot fi prevenite si de Presedinte prin exercitarea acestei atributii (art. 77 din Constitutie);

-numeste 3 judecatori din cei noua ai Curtii Constitutionale (art. 140 al. 2 din Constitutie);

-numeste, revoca si poate aproba cercetarea ministrului justitiei atunci cand acesta nefiind parlamentar, isi incalca atributiile de serviciu, savarseste infractiuni; de asemenea il suspenda, in conditiile legii;

-numeste si revoca magistratii²⁾ la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii;

-acorda gratieri individuale indreptand uneori unele greseli ale justitiei.

In domeniul apararii tarii si asigurarii ordinii publice, Presedintele:

-este comandantul fortelor armate si presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;

-promulga sau restituie Parlamentului legile care reglementeaza acest domeniu dupa caz;

-declara cu aprobarea prealabila a Parlamentului mobilizarea patiala sau generala a fortelor armate; numai in cazuri exceptionale, hotararea Presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului in cel mult 5 zile de la adoptare;

-in caz de agresiune armata, indreptata impotriva tarii, Presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la cunostinta Parlamentului printr-un mesaj. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii;

-instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta, in intreaga tara ori in unele localitati si solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate, in cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora;

-acorda gradele de maresal, de general si de amiral.

In domeniul legiferarii si al functionarii puterii legiuitoare, Presedintele:

-poate dizolva Parlamentul in conditiile art. 89 din Constitutie;

-poate prezida sedintele Guvernului inclusiv atunci cand acesta isi exercita atributia de initiativa legislativa;

-promulga legile;

-poate restitui legea Parlamentului o singura data spre reexaminare;

-poate inainte de promulgare sa trimita legea la Curtea Constitutionala spre verificarea constitutionalitatii;

-in sedintele de Guvern pe care le prezideaza poate contribui la elaborarea ordonantelor Guvernului -acte normative cu putere de lege-, pana la aprobarea sau nu a acestora de catre Parlament.

In domeniul politicii externe, Presedintele:

-incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern si le supune spre ratificare Parlamentului, in termen de 60 de zile;

-la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;

-primeste reprezentantii diplomatici ai altor state care sunt acreditati pe langa Presedintele Romaniei.

Presedintele Romaniei confera decoratii si titluri de onoare.

Alegerea Presedintelui

Presedintele Romaniei este ales prin vot univeresal, egal, direct, secret si liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale. In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi. Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive. Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala.

Candidatul a carui alegere a fost validata depune in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, urmatorul juramant:

'Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!'

Mandatul Presedintelui Romaniei este de 4 ani si se exercita de la data depunerii juramantului.

Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presedintele nou ales. Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa. In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata. Presedintele Romaniei se bucura de 'imunitate'. Prevederile articolului 70 se aplica in mod corespunzator.

Camera Deputatilor si Senatul in sedinta comuna, pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.

Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie, in conditiile legii.

Presedintele este demis de drept, la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

In cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa. Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce neintarziat la cunostinta Presedintelui.

Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui. Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces.

In termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou presedinte. Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.

In exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei emite decretele care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta decretului. Decretele emise de Presedintele Romaniei in exercitarea atributiilor sale prevazute in art. 91 al. (1) si (2), art. 92 al. (2) si (3), art. 93 al. (1) si art. 94 lit. 'a', 'b' si 'd' se contrasemneaza de primul ministru.