CURS

Def.: boala infectioasa produsa de Bacillus anthracis, care afecteaza majoritatea speciilor de mamifere domestice sau salbatice si omul.

Etiologie

Bacillus anthracis - bacterie de forma dreptunghiulara, cu capetele retezate, Gram pozitiva. In cadavrele vechi, nedeschise, germenii nu se mai multiplica si mor. In afara organismului, in cadavrele deschise si pe mediile de cultura, B. anthracis sporuleaza.

B. anthracis isi datoreaza patogenitatea atat virulentei cat si toxicitatii. Virulenta este asigurata prin functia de aparare antifagocitara a capsulei si prin intermediul unor enzime. Toxicitatea se datoreaza exotoxinei specifice, constituita din 3 fractiuni proteice si care isi manifesta efectul edematogen, imunogen si letal numai sinergic.

Caractere epidemiologice

Receptivitate - toate animalele homeoterme. Cele mai receptive sunt ovinele si caprinele, urmate de taurine, cabaline, bubaline, camelide, cervidee, si alte ierbivore domestice si salbatice. Porcinele si carnasierele sunt mai putin sensibile, la pasari apare foarte rar. Porcul pitic si unele rase algeriene de oi au o rezistenta genetica fata de infectia carbunoasa. La om se intalnesc forme localizate si forme septicemice.

Animalele tinere, din rase perfectionate sau cele stresate, sunt mai sensibile.

Surse si cai de infectie - in timpul bolii germenii sunt eliminati prin toate secretiile si excretiile. Cadavrele nedeschise se "autosterilizeaza" in cateva zile, dar daca au fost sfasiate de carnasiere sau pasari rapitoare, germenii sporuleaza asigurandu-si o supravietuire in sol si pot difuza pe suprafete intinse (1g splina contine 4.5 miliarde de germeni).

Ierbivorele se contamineaza pe cale digestiva, prin consumul furajelor contaminate, dar ovinele se infecteaza usor si pe cale respiratorie, inhaland sporii continuti in praful de pe terenurile contaminate. Este posibila si infectia transcutanata la nivelul unor leziuni accidentale sau prin intermediul insectelor hematofage.

Porcinele si carnivorele se imbolnavesc prin consum de carne contaminata.

La om infectia se realizeaza pe cale digestiva, respiratorie si transcutanata.

Infectia se poate realiza atat cu spori cat si cu forme vegetative.

Dinamica epidemiologica: sporadic.

Patogeneza

La poarta de intrare, sporii germineaza trecand in forma vegetativa. Ca urmare a multiplicarii formelor vegetative la poarta de intrare, reprezentata mai frecvent de leziuni accidentale ale mucoasei digestive, ia nastere un edem inflamator local, de unde germenii progreseaza pe cale limfatica pana la nivelul lnn. regionale, unde continua multiplicarea. In evolutiile septicemice germenii patrund in circulatia sanguina unde multiplicarea excesiva continua pana la moartea animalului cand 80% din germeni sunt prezenti in sange si 20% in splina.

Concentratia letala de toxine bacteriene in sange este mai devreme decat realizarea concentratiei maxime de germeni in sange, ceea ce duce la moarte.

Tablou clinic

Perioada de incubatie - 1-3 zile la ovine si 3-5 zile la bovine si cabaline

Ovine si caprine - evolutie septicemica foarte rapida, supraacuta sau acuta. In formele cele mai rapide, dupa o evolutie de numai cateva minute , animalul cade in decubit, prezinta cateva convulsii si moare. In alte cazuri boala debuteaza prin hipertermie, abatere, tremuraturi musculare, hiperemia mucoaselor. Animalul bolnav ramane in urma turmei, are mersul vaccilant, facies anxios, frisoane, scrasniri din dinti, spumozitati sanguinolente nazale, hematurie, eliminare de fecale hemoragice. Animalul moare in convulsii, cu semne de edem pulmonar si asfixie.

Taurine - forma supraacuta (3-5 ore), acuta (24-36 ore), subacuta (2-4 zile).

In forma supraacuta si acuta - hipertermie, facies anxios, tremuraturi musculare, horipilatie, atonia prestomacelor cu colici, diaree sanguinolenta si hematurie, cord accelerat, puls slab, filiform.

In forma subacuta - simptome asemanatoare dar mai putin drastice, terminate uneori cu vindecare. Pot apare in plus edeme pastoase, invadante, localizate mai frecvent in tesutul subcutanat din regiunea salbei, substernal, subabdominal sau in alte zone declive. Aceasta forma se mai numeste si "antrax extern" sau "antrax cu tumori".

Cabaline - forma septicemica acuta , rar supraacut si acut. Semnele sunt asemanatoare cu cele de la taurine. Poate apare si o forma atipica, numai cu tulburari digestive, fara febra , "antrax apiretic".

Suine - evolutie localizata, rar septicemic. In antraxul localizat, principala manifestare a bolii este edemul difuz al regiunii glosofaringiene, care determina jena in deglutitie si respiratie.Aceasta forma se mai numeste si "glosantrax", iar febra peste prezenta pe toata durata bolii.

Carnasiere - forme localizate (glosantrax) sau manifestari digestive (colici, diaree cu sange) si moarte prin asfixie sau ca generalizare a septicemiei.

Pasari - sub forma de glosantrax, care se poate extinde la cap si la gat.

Tablou morfopatologic

Cadavrele animalelor cu antrax sunt balonate, cu slaba rigiditate cadaverica, prezentand scurgeri sanguinolente din orificiile naturale, cu mucoasele aparente cianotice si uneori cu prolaps rectal sau vaginal.

Legea interzice necropsierea cadavrelor suspecte de antrax pentru evitarea sporularii germenilor.

In lipsa suspiciunii de antrax, la ex. necropsic se pot observa : sange negricios, necoagulabil; petesii sau sufuziuni pe toate seroasele; splina marita in volum de 2-15 ori, moale, cu marginile rotunjite; pe sectiune pulpa splenica apare negricioasa, de consistenta scazuta cu aspect noroios.

In forma localizata de glosantrax - tesutul perifaringian si perilaringian prezinta infiltratie serohemoragica, lnn. regionale sunt tumefiate, infiltrate serohemoragic.

Diagnostic:

pe baza manifestarilor clinice si a tabloului morfopatologic

confirmare prin ex de laborator - bacteriologice si serologice- de la cadavre foarte proaspete (de 2-4 ore). Se executa frotiuri din sange si lichidul de edem recoltate cu seringi. Se poate trimite la laborator o portiune de ureche sau os lung nedeschis, iar daca animalul a fost necropsiat se trimite si o portiune de splina, Zona de incizie pt prelevarea portiunii de ureche si a osului lung se vor flamba

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

reactia de seroprecipitare Ascoli

IF, ELISA

Prognostic: grav in formele septicemice si rezervat sau chiar favorabil in formele localizate

Tratament

in fazele incipiente ale bolii - antibioterapia (penicilina) cu seroterapia( ser hiperimun preparat pe cai - i.v., s.c. sau i.m. 100-500 ml la animale mari si 20-50 ml la animale mici.Daca dupa 5-6 ore nu scade febra se repeta tratamentul.)

Profilaxie si combatere:

evitarea contaminarii solului cu B. anthracis, deci ecarisarea corecta a tuturor cadavrelor

vaccinuri tip Stamatin-Sterne constituite din suspensii de spori a unor tulpini acapsulogene- tulpina R-1190 obtinuta de Stamatin si 34F₂ obtinuta de Sterne sunt foarte asemanatoare din punct de vedere al proprietatilor antigene si imunogene.

in Romania, vaccinarea anticarbunoasa este obligatorie la ovine, caprine si bovine incepand de la varsta de 2 luni si la cabaline de la 6 luni.

antraxul este o boala declarabila si supusa carantinei de gradul II

locul unde au murit animale cu antrax se se dezinfecteaza cu hidroxid de sodiu10% sau clorura de var 20%, sau prin arderea unui strat de paie. Se decontamineaza toate utilajele, instrumentele si suprafetele care au avut in contanct cu animalul.

in focarele de antrax, pe timpul carantinei, se interzic sacrificarile, operatiile sangeroase si necropsiile.

ridicarea masurilor de carantina se face dupa ce au trecut 14 zile de la ultimul caz de moarte sau vindecare si de la vaccinare.

MORVA (Rapciuga)

Def : boala infectocontagioasa grava a solipedelor, transmisibila la om, produsa de Burkholderia mallei, caracterizata prin producerea de granuloame specifice si ulcere, cu localizari principale pe mucoasa nasofaringeana, cutanata si pulmonara, cu afectarea concomitenta a vaselor limfatice si lnn. aferente.

Etiologie

Burcholderia mallei pana nu demult denumit Pseudomonas mallei sinonim cu Actinobacillus mallei. Este o bacterie Gram negativa, de forma bacilara, nesporulata, necapsulata.

Caractere epidemiologice

Receptivitate magar, catar, bardou, cal, mai putin felidele si camilele dar avand ca sursa primara de infectie tot solipedele. Varsta nu influenteaza receptivitatea dar starea de intretinere da.

Surse de infectie - pentru om este calul bolnav. Caii elimina germenii prin secretii nazale si secretiile ulcerelor morvoase, contaminand aerul, apa, furajele, harnasamentele, asternutul, etc. Portile de intrare -mucoasa digestiva si respiratorie, pielea lezionata.

Evolutie - cazuri sporadice, dar in unele circumstante pot apare epizootii.

Patogeneza : de la poarta de intrare, germenii patrund pe calea vaselor limfatice in organele si tesuturile pentru care au afinitate - pulmon, piele, mucoasa naso-faringeana. Leziunea primara (afect primar) se poate forma chiar la acest nivel. De aici, germenii difuzeaza spre lnn regionale unde formeaza alte leziuni care impreuna cu afectul primar formeaza complexul primar. In continuare diseminarea se poate face fie tot pe cai limfatice, fie prin patrunderea in sistemul circulator sanguin, fie pe cai canaliculare, fie prin continuitate. Procesul infectios poate stagna, chiar involua, dar diseminarea poate fi reluata ulterior pr fondul interventiei unor factori de stres.

Leziunea de baza in morva o constituie granulomul (nodulul) morvos . In evolutia lui, granulomul morvos poate parcurge 3 stadii : granulom tanar, granulom matur necalcificat si granulom matur calcificat.

Nodulii care se gasesc la suprafata mucoaselor sau a pielii au tendinta de a se necroza si deschide prin ulcere, eliberand tesutul necrozat, bogat in germeni.

Tablou clinic

Perioada de incubatie -2-4 saptamani.

Poate evolua acut si febril in special la magar, insa evolutia obisnuita la cai este cronica.

Morva pulmonara - morva ascunsa sau oculta pt ca poate evolua cu simptome foarte discrete, sau poate evolua cu simptome evidente de bronhopneumonie.

Morva nazala - inflamatie a mucoasei nazale, noduli mici, cenusii si ulcere pe suprafata acesteia. Uneori ulcerele au tendinta de vindecare lasand in urma cicatrici vicioase, stelate. Din 1 sau ambele orificii nazale se scurge un jetaj mucos, apoi chiar purulent care se poate usca sub forma de cruste.

Lnn submandibulare sunt marite in volum, indurate, aderente la piele si tesuturile din jur, dar nu au tendinta de abcedare.

Morva cutanata - noduli si ulcere pe piele, edemul tesutului conjunctiv subcutanat, inflamatia vaselor limfatice si a lnn. explorabile. Nodulii sunt adesea insirati pe traiectul vaselor limfatice. Centrul nodulilor se necrozeaza si se elimina lasand in loc ulcere crateriforme, din care se scurge un lichid galbui (limfa) apoi purulent, leziune cunoscuta sub denumirea de farcin sau " cartita".Vasele limfatice din zona proemina sub forma de coarda limfatica. Pe laturile corpului pot apare tumefactii indurate, nedureroase, care devin fluctuante, cu continut galben si cu aspect uleios, numite chisti morvosi.

Localizarile genitale, articulare, osoase sunt rare.

Tablou morfopatologic

granulom morvos tanar - centru translucid, zona negricioasa la periferie.

gramulom matur necalcificat - centru necrozat care se poate elimina ca urmare a ulcerarii

granulom matur calcificat - are loc o calcificare partiala centrala si o tendinta de fibrozare periferica.

in cazul localizarii pulmonare- noduli mici- morva miliara pulmonara acuta (magari)

eliminarea maselor necrozate pot lasa in loc caverne.

Diagnostic

pe baza manifestarilor clinice si a leziunilor

diagnostic diferential - gurma, limfangita epizootica, limfangita ulceroasa

pt confirmare - teste serologice, alergice, mai rar ex bacteriologic, bioproba si ex histopatologic.

pt depistare - maleinare intradermopalpebrala si subcutanata; RFC

ex alergic - se face cu maleina (derivat proteic purificat-PPD) obtinut din culturi de Burcholderia mallei.

Maleinarea intradermopalpebrala - se face prin inocularea i.d. a 0.1 ml maleina in pleoapa inferioara, la jumatatea distantei dintre unghiul intern si extern al ochiului, la cativa mm de marginea libera a pleoapei. Rezultatul se citeste dupa 24 ore prin aprecierea reactiei locale. In cazurile pozitive se constata edemul pleoapei inoculata si conjunctivita mucopurulenta, eventual cu coarda limfatica, limfonodita regionala, extinderea edemului si reactie generala. In cazurile dubioase apare edem putin pronuntat al pleoapei, fara reactie conjunctivala sau cu reactie redusa seromucoasa. Daca rezultatul este neconcludent se poate repeta maleinarea la celalalt ochi in ziua citirii rezultatului la maleinarea IDP.

Maleinarea oftalmica - consta in instilarea a cateva picaturi de maleina in sacul conjunctival, reactiile pozitive manifestandu-se prin blefarita si conjunctivita.

Maleinarea subcutanata - se executa dupa 3-5 zile de la maleinarea IDP la toate animalele reactionate pozitiv sau dubios la malinarea IDP, care nu prezinta simptome de morva. Se inoculeaza s.c. 1 ml maleina pe latura gatului, in mijlocul unui patrat de 15/15 cm. Se termometreaza animalele la orele 12, 18 si 22, odata cu ultima termometrare facandu-se si inocularea maleinei. A doua zi incepand cu ora 6 dimineata se repeta termometrarile din 2 in 2 ore, pana la orele 22. A treia zi se mai fac 3 termometrari la orele 6, 12, 18. Interpretarea rezultatului se face pe baza curbei termice, a reactiei locale, generale si focale. Daca rezultatul este dubios se repeta la 28 zile.

ex serologic - RFC -  sangele trebuie recoltat de la animalele pozitive sau dubioase la IDP in ziua citirii reactiei sau dupa 30 zile de la IDP si 60 zile de la maleinarea s.c.

Prognostic

in cazul confirmarii diagnosticului - nefavorabil

Tratament

nu se recomanda la animale datorita parazitismului intracelular al germenului

tratament cu antibiotice si sulfamide la om

Profilaxie si combatere

Romania este indemna de morva

apartine listei B a OIE

se controleaza prin RFC 5% din cabalinele mai in varsta de 12 luni, o data pe an, cabalinele importate in perioada de carantina profilactica dupa 7 zile de la sosire, cabalinele care se exporta cu 30 zile inainte de imbarcare

se controleaza prin maleinare IDP : cabalinele care urmeaza sa fie taiate pentru consum uman sau pt furajarea animalelor; cabalinele cu reactii pozitive sau anticomplementare la RFC; cabalinele folosite in scop didactic sau experimental.

boala se declara oficial si se instituie carantina de gradul II

animalele bolnave se ucid, iar cadavrele lor se distrug

stingerea bolii si ridicarea masurilor de carantina se face dupa 60 zile de la ultimul caz de moarte sau ucidere, daca a fost efectuata dezinfectia finala si nu mai exista animale in observatie, dar din efectiv nu vor mai putea fi scoase solipede timp de inca 6 luni, de la stingerea bolii.