Droguri - efectele - cat de prevalent este abuzul?

DROGURI

Oamenii primesc droguri pentru a-si schimba gandirea, comportamentul si simturile. Aceste feluri de substante se numesc psihoactive si includ alcoolul si tutunul, la fel si drogurile naturale si produse. In trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din plante naturale, asa ca tufa de coca pentru cocaina, opiu de mac pentru heroina si cannabis pentru hasis si marijuana. Mai recent, drogurile ca extazi sau LSD au inceput a fi produse pe cale sintetica de variate intreprinderi chimice. Oamenii care folosesc droguri provin din toate paturile sociale, desi statistica demonstreaza ca probabil unele paturi sociale utilizeaza drogurile mai mult decat alte paturi. De exemplu, probabilitatea utilizarii drogurilor este mai mare la barbati decat la femei, la barbatii celibatari decat la cei casatoriti, la locuitorii oraselor decat la cei rurali, la tineri decat la batrani. Prizonierii si copiii strazii, de asemeni, demonstreaza o inalta frecventa a abuzului de droguri. Datele recente sporesc nelinistea cu privire la intrebuintarea sporita a drogurilor in randul tinerilor din toata lumea. Datele disponibile demonstreaza ca raspandirea printre tineret tinde sa fie de trei ori, de patru ori mai inalta decat raspandirea intre populatia generala.

Care sunt efectele? Toate drogurile pot fi clasificate in trei categorii:
Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care actioneaza asupra sistemului nervos. Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa produca dependenta psihologica si renuntarea de la utilizarea lor este problematica. Dependenta poate duce la supradozare acuta, care la randul sau poate cauza moartea din cauza depresiei respiratorii.
Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza, sporesc sau maresc activitatea neurala. In primul rand ei cauzeaza frisoane, dureri de cap, hipertensiune si batai de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia, pierderea greutatii, convulsii si depresia.
Halucinogenele (spre exemplu marijuana, extazi, LSD) sunt un grup chimic divers care produce schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala, halucinatii vivide, deluzii, paranoie si depresie.
Nu exista drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. Intr-un fel sau altul utilizarea substantelor psihoactive modifica functionarea normala a organismului uman si in termen lung, poate cauza daune serioase.

Cat de prevalent este abuzul?
Prevalenta abuzului diferitor droguri variaza intre regiuni si chiar intre tari in intreaga lume.
Marijuana si hasisul: Estimarile indica ca canabis este cel mai abuzat drog in toate partile lumii, pe care il consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populatia globului). In mod particular, un numar mare de oameni tineri experimenteaza cu canabis: in unele tari atat de mult ca 37 procente din copiii de scoala si adultii tineri au folosit drogul o data in ultimul ani si 10-25% o data in ultima luna. In general, abuzul de cannabis sporeste in multe tari, stabilizandu-se in tarile, unde a atins nivel inalt.
Drogurile sintetice: Raspandindu-se relativ incet in anii optzeci, abuzul stimulantilor de tip amfetaminic a sporit rapid in Europa, Australia, America de Nord si Asia de Sud-Est in anii nouazeci. In timp ce abuzul s-a stabilizat in unele dintre aceste zone, exista o crestere continua a cererii globale, in particular in Asia de est si de Sud-est. In mod sporind, drogurile sintetice si-au sporit semnificatia, in special intre tineri, drept drog de amuzament ales, deseori in combinatie cu cannabis. MDMA (extazi) este popular in tarile industriale in special in Europa.
Alte droguri din plante: In general, cocaina impreuna cu diverse alte substante derivate din coca, cum ar fi "bazuco" domina cererea pentru tratament. UNDCP estimeaza ca circa 13 milioane de oameni abuzeaza cocaina in intreaga lume: cel mai inalt nivel fiind in Statele Unite.
In comparatie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai putin prevalent. Estimarile Natiunilor Unite indica ca circa 8 milioane de oameni abuzeaza opiatele, in mare parte in Europa, Asia de sud-est si de sud-vest. Nivele crescande de abuz sunt inregistrate in europa de est si Asia centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinta arata o oarecare crestere in abuzul acesteea in Europa (in special in Londra si Amsterdam).
Cat de mare este oferta?
Mare! In 1999, producerea globala de opiu a atins nivelul de 5,794 tone metrice, cultivate pe 219,000 hectare de mac. Mai mult de 75 procente de opiu vine din Afganistan. Producerea globala de frunze de coca a crescut la 317, 926 tone de pa 183,000 hectare de coca. Aproape 60 procente de frunze de coca vin din Columbia. Cum stim acest fapt? Integrand eforturile in supravegherea aeriana, aprecierea la sol si perceperile din satelit au permis tarilor sa obtine o harta larga a zonelor ilicite de crestere si sa indice ariile cu cultivare descrescanda sau crescanda, astfel incat se poate face o apreciere sigura a productiei culturilor.

Care sunt beneficiile?
Producerea ilicita de droguri si cererea pentru ele a indus prosperarea afacerilor ilegale - a unui non-business care poate compromite economiile si infirma statele. Traficarea drogurilor se afla in mainile sindicatelor transnationale organizate criminale, care au luat avantaj de procesul de globalizare, pe timp ce masurile de lupta contra acestora au fost tergiversate.
Care a fost raspunsul Natiunilor Unite?
Natiunile Unite a abordat fenomenul abuzului de droguri incepand cu data crearii acestei organizatii. Comisia pentru Drogurile Narcotice a fost creata in 1946 si la moment cuprinde 53 state-membre, care sunt implicate pe baza de rotatie. Oficiul Natiunilor Unite care se ocupa cu controlul asupra drogurilor a fost unificat in 1990 ca Programul International al Natiunilor Unite (UNDCP) pentru Controlul Drogurilor.
In 1999 acest Program a fost legat cu Centrul pentru Prevenirea Crimei Internationale (CICP) cu scopul formarii Oficiului pentru Controlul Drogurilor si Prevenirea Crimelor.
Prin intermediul Natiunilor Unite, lumea a inceput sa-si dezvolte un raspuns coordonat asupra problemei abuzului de droguri.
. Conventia Unica asupra Drogurilor Narcotice (1961) a unit diverse tratate existente, ce limiteaza vanzarea si utilizarea diferitor substante in scopuri medicale. Aceasta a fost suplimentata in 1972 cu Protocolul care accentueaza necesitatea serviciilor de tratament si reabilitare.
. Conventia asupra Substantelor Psihotropice (1971) a stabilit un sistem de control international pentru o serie de droguri farmaceutice si alte substante folosite in producerea drogurilor ilicite.
Pe parcursul mai multor ani problema drogurilor a fost perceputa de catre comunitatea internationala ca fiind generata de "oferta". Se credea ca drogurile abuzate isi aveau originea in tarile in curs de dezvoltare si erau consumate in tarile industriale. Putina atentie a fost acordata reducerii cererii. Cu toate acestea, situatia s-a schimbat dramatic, caci nivele inalte de consum au fost descoperite in tarile in curs de dezvoltare; cannabis si drogurile sintetice fiind produse atat la nord, cat si la sud.
Ca rezultat, Natiunile Unite a adoptat o abordare balansata pentru a reduce simultan atat oferta, cat si cererea. In 1998, Adunarea Generala a adoptat o Declaratie Politica ce contine o serie de obiective, cu termeni limita desemnati, care includ:
Pana in 2003: de a elabora sau a spori strategiile de reducere a cererii si de a crea sau consolida legislatiile nationale si programele anti-droguri, si de a adopta legislatia nationala de spalare a banilor; si
Pana in 2008: de a atinge o scadere semnificativa a cererii si de a elimina sau reduce semnificativ cultivarea, producerea si comercializarea ilicita a drogurilor (inclusiv drogurile sintetice).

In fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pamantesc, milioane de oameni folosesc droguri. In mod surprinzator, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci cand consumam ceai sau cafea. Ca si multe alte droguri, cafeina din ceai, cafea sau alte bauturi racoritoare cum ar fi Coca- Cola, sau alcoolul din vin si bere sunt substante care modifica functionarea normala a organismului. Folosite cumpatat, aceste droguri sunt relativ inofensive si in multe zone ale lumii sunt perfect legale.

Totusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. Substante ca heroina fac parte din aceasta categorie, iar detinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege. Aceste droguri pot ucide.

Alcoolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit in aproape toate colturile lumii. Acesta se formeaza atunci cand drojdia (particule de mucegai) fermenteaza zaharul in mod natural, in fructe ca strugurii si in seminte, cum ar fi cele de orz. Vinul, berea, cidrul si tariile, cum ar fi ginul, romul, contin toate alcool.

Acest drog actioneaza asupra creierului in doua moduri. Este un anestezic ce amortizeaza senzatii si sentimente si este, de asemenea, un depresiv, ce incetineste actiuni si reactii.

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

Puterea alcoolului, ca viciu, este evidenta atunci cand o persoana dependenta de acesta inceteaza sa-l mai consume. Aceasta persoana poate suferi de anumite simptome ale renuntarii la alcool, de pilda delirium tremens. Acestea cuprind transpiratie, tremurat, greata si halucinatii.

Nicotina din tutun este un drog consumat pe scara larga in societate. Fumatul frunzelor uscate ale plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic. Fumatul poate provoca unele forme de cancer, cum ar fi cel la plamani si gat, poate, de asemenea, cauza unele boli ale inimii si ale vaselor sangvine, probleme ale plamanilor, ca bronsita, precum si tulburari la copiii nenascuti ai unei femei fumatoare.

Aceste boli sunt provocate in special de alte ingrediente din fumul de tabac, cum ar fi vaporii de tar si monoxidul de carbon.

Nicotina insasi poate contribui la stimularea unei persoane, facand-o sa se simta mai alerta si mai plina de viata. Fumatorii se obisnuiesc rapid cu fumatul si trebuie sa fumeze mai mult pentru a obtine acelasi efect. Acestia pot, de asemenea, deveni dependenti din punct de vedere psihologic, deci, chiar daca sunt constienti de riscurile la care se expun, le este foarte greu sa renunte la acest obicei.

Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit in acest caz din frunzele plantei de ceai, sau din semintele arborelui de cafea. Cafeina este prezenta si in cacao si unele bauturi racoritoare.

In consumul zilnic, cantitatile de cafeina sunt de obicei reduse. Insa, in cantitati mari acestea pot provoca probleme grave de sanatate, cum ar fi somnul nelinistit si tulburarile digestive.

Marijuana, denumita si canabis sau hasis, este extrasa din canepa. Cel care o consuma se simte relaxat, tihnit, mai constient de ceea ce-l incojoara si mai capabil de a fi increzator si creativ. Cel ce priveste din afara, vede exact opusul acestor stari.

In general, si in comparatie cu alte droguri mai puternice, marijuana nu pare sa creeze dependenta. Cercetarile au demonstrat ca aceasta poate duce la probleme mai putin grave in comparatie cu tutunul sau alcoolul. In multe tari, unele grupari au incercat sa schimbe legile si sa inlature unele pedepse pentru consumul acesteia.

Barbituricele sunt droguri create in laborator si, uneori sunt prescrise de medici pentru alungarea insomniei si nelinistii, in calitate de "somnifere" sau "calmante". Sunt, de asemenea, recomandate persoanelor care nu pot supravietui, datorita faptului ca sunt prea nelinistite, agitate si speriate tot timpul.

Barbituricele sunt prescrise mai rar in zilele noastre, iar folosirea lor este supravegheata cu atentie. Acestea datorita problemelor din trecut, inclusiv abuzul, dependenta fizica si psihologica.

In doze mari, barbituricele produc efecte similare cu ale alcoolului. Simptomele incetarii folosirii acestora sunt grave, uneori chiar fatale.

Amfetaminele sunt, de asemenea fabricate in laborator si sunt denumite "excitante". Cei care le folosesc se simt energici si alerti. Aceste medicamente accelereaza reactiile chimice ale organismului, producand energie. Au fost folosite candva ca tablete pentru slabit. Problema este ca, de multe ori, consumatorul este tentat sa mai ia o doza, pentru a se simti din nou energic, iar acest fapt poate duce foarte usor la obisnuinta si dependenta psihologica.

Halucinogenele reprezinta un grup variat de droguri. Unele sunt naturale, cum sunt cele din "ciupercile magice" si mescalina din cactusul "peyote", celelalte sunt create in laborator, ca LSD-ul (acid lisergic dietilamid).

Aceste droguri au efecte dramatice asupra constiintei, a simturilor si a perceptiei consumatorului. Acesta poate avea halucinatii puternice si o astfel de "calatorie" poate fi extrem de inspaimantatoare. Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creeaza o dependenta fizica serioasa, iar pe termen lung nu par sa cauzeze o dependenta psihologica puternica. Acestia provoaca insa o toleranta in oraganism, iar oamenii au murit chiar sub influenta lor. De exemplu, consumatorul isi poate inchipui ca poate sa zboare, si sa sara pe fereastra.

Opiul, morfina si heroina se obtin din specia de mac denumita opiu. Acestea provoaca stari temporare de amorteala, liniste si chiar exaltare si fericire. In medicina, aceste droguri se folosesc ca remedii contra durerii. Ele sunt insa deosebit de puternice si periculoase, putand provoca rapid toleranta in organism si dependenta serioasa. O supradoza poate ucide. Renuntarea la consumul acestora se realizeaza sub supraveghere medicala, iar reactiile organismului sunt foarte neplacute: friguri, greturi, tremuraturi, crampe si transpiratie.

Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei coca. Aceasta poate sa-l faca pe cel care o consuma, alert si plin de energie, chiar euforic. Desi unii pretind ca pot folosi cocaina ca pe un drog social sau de "recreere", ca si alcoolul, altii devin dependenti din punct de vedere psihologic de aceasta. Printre alte efecte se numara halucinatiile, teama si paranoia.

Majoritatea drogurilor folosite din motive sociale, in mod legal sau nu, afecteaza creierul. Ele altereaza aspectele mintale, cum ar fi gandirea, concentrarea, agilitatea, emotiile si constiinta. Acestea sunt droguri psiho-active. Drogurile si motivele consumului acestora variaza de la o zona la alta si in functie de timp.

Un motiv al consumului de droguri in mediul social este folosirea lor ca "lubrifiant social", de la o conversatie la o ceasca de cafea, la o noapte petrecuta intr-un bar. Drogurile ii ajuta pe consumatori sa devina mai relaxati, deschsi, prietenosi si sociabili. Un alt motiv al consumului de droguri este faptul ca acestea par sa confere o usurare temporara, un fel de evadare pentru o perioada de timp.

Oamenii incearca sa se detaseze de o intreaga serie de probleme: stres, bani, griji, familii destramate. Unele persoane extind aceasta idee si incearca sa se detaseze de toata lumea reala. Ele nu se pot lupta cu lumea reala si consuma droguri pentru a-si crea o lume fantezista alternativa.

Un alt motiv pentru care oamenii consuma droguri este reprezentat de presiunea exercitata in cadrul unui grup, spre exemplu o persoana ia droguri pentru ca si prietenii sau colegii din anturaj fac acest lucru.

Dependenta de droguri poate fi psihologica sau fizica, sau ambele. Dependenta psihologica se petrece in mintea omului; consumatorul simte ca nu poate gandi normal si sa supravietuiasca fara ajutorul drogului. In cazul dependentei fizice, nervii, muschii, inima si alte organe ale corpului au nevoie de drog pentru a-si continua functionarea.

Daca este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice si mintale. Aceste probleme variaza de la tremuraturi si friguri, la transpiratii, crampe si dureri, inconstienta si chiar convulsii fatale.

Organismul se obisnuieste treptat cu unele droguri. Cu timpul este nevoie de o cantitate mai mare de drog pentru a da aceleasi rezultate ca inainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce in ce mai mari de drog, in vederea obtinerii aceluiasi efect, poarta denumirea de toleranta.

Modul de administrare al drogurilo este, de asemenea, foarte periculos. Inspirarea cocainei poate deteriora nasul si caile respiratorii. Injectarea unui drog cu ajutorul unei seringi nesterilizate poate provoca infectii ca hepatita sau SIDA.

Exista cateva metode de intrerupere a consumului sau a dependentei de droguri. Acestea cuprind:

administrarea unor medicamente speciale, sub supraveghere medicala;

tratamente de psihoterapie sau forme similare de tratament;

aderarea la grupuri formate din fosti consumatori;

reabilitarea intr-un centru de dezintoxicare;

detasarea de situatia sau grupul social unde a inceput consumul de droguri.

Multe din metodele de ami sus costa bani, iar unele societati nu asigura resurse adecvate in vederea abtinerii de la consumul de droguri si reabilitarii. De asemenea, reusita depinde de puterea viontei si motivatia consumatorului.

Consumul unor droguri poate duce chiar la crime. Se recurge deseori la jafuri, spargeri si alte infractiuni, in vederea obtinerii banilor necesari pentru cumpararii drogurilor. Acest lucru se intampla mai ales in cazul drogurilor puternice, care creeaza dependenta si sunt adesea cele mai scumpe.

Detinerea si consumul de droguri se pedepseste aspru, cu inchisoare de la 5 la 20 de ani.

Despre LSD - Descriere si efecte

LSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25. Descoperit in 1938 de catre Albert Hofmann, LSD este una dintre cele mai puternice substante halucinogene cunoscute. Este o pulbere alba, fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care isi fac aparitia in decurs de o ora si dureaza in general intre 8 si 12 ore, slabind treptat. A fost folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al pacientilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive). Altereaza perceptia, dispozitia si procesele psihologice si poate impiedica coordonarea si abilitatile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu LSD a fost conduse de specialisti psihiatri si medici, care au ajuns la concluzia ca in unele cazuri pot aparea reactii psihologice neplacute (dramatice in unele cazuri), incluzand panica, confuzie puternica si anxietate.

In prezent, singura tara in care LSD se mai foloseste in mod oficial in medicina este Elvetia.

In catalogul farmaceutic de la mijlocul anilor '60, LSD era trecut sub denumirea de Delysid, si se prezenta sub forma unor tablete continand 0,025 mg de substanta activa sau sub forma de fiole continand o solutie injectabila, care isi facea efectul mult mai repede. In acelasi catalog, la proprietatile farmatceutice, scrie:

'Administrarea de doze foarte mici de Delysid (1/2 - 2 ug/kg greutate) duce la alterarea perceptiei, halucinatii, depersonalizare, amintiri neplacute si alte variate simptome neuro-vegetative. Efectele se instaleaza dupa 30-90 de minute si dureaza in general intre 5 si 12 ore. Cu toate acestea, perturbari intermitente ale perceptiei pot persista timp de cateva zile.'. Substanta era recomandata in special pentru psihoterapia analitica, precum si pentru studii experimentale asupra naturei psihozelor. Cu toate acestea, sunt mentionate si niste precautii: 'Anumite conditii mentale patologice pot fi intensificate de catre Delysid. Este necesara precautie in administrarea la subiecti cu tendinte de sinucidere sau in cazuri in care evolutia psihozei este iminenta. Labilitatea psiho-afectiva si tendinta de a comite acte impulsive poate dura ocazional cateva zile. Delysid trebuie administrat numai sub supraveghere medicala stricta. Supravegherea nu trebuie incetata pana cand efectele medicamentului nu au disparut complet.'

Efectele periferice ale LSD includ contractia vaselor sanguine si scaderea presiunii sangelui, dilatarea pupilelor precum si hipertermia. Aceste efecte au natura simpatica si pot fi indepartate prin blocarea ganglionilor. Efectele parasimpatice includ salivarea, lacrimarea, voma, hipotensiune si brahicardie. Dozele mici stimuleaza respiratia dar cele mari o inhiba. Unele efecte secundare precum transpiratia, nervozitatea si insomnia sunt de obicei confundate cu cele ale amfetaminei, un alt halucinogen. Din punct de vedere fizic, LSD nu cauzeaza deloc dependenta, iar din punct de vedere psihologic, dependenta creata este aproape nula.

Cea mai comuna varianta a drogului este N-acetil-LSD (ALD-52) (in 'Enciclopedia Psihiatrica' se mentioneaza ca aceasta varianta isi face efectul mai lent).

Se intampla destul de des ca efectele LSD sa fie foarte neplacute si sa afecteze pentru o perioada de timp sanatatea psihica a persoanei drogate. Printre simptome se numara depresia, agitatia, confuzia, dar mai ales teama de innebunire.

Cea mai des intalnita reactie adversa este un episod temporar (care dureaza mai putin de 24 de ore) de panica. Simptomele includ iluzii si halucinatii (vizuale si auditive inspaimantatoare, anxietate exagerata pana la panica, agresivitate si comportament agresiv, depresie, idei, gesturi sau incercari de sinucidere, confuzie si teama pana la paranoism.

Reactiile prelungite (zile sau chiar luni) care necesita spitalizare sunt deseori denumite 'psihoze LSD' includ un grup eterogen de simptome. Cu toate ca nu exista niste reguli bine stabilite, au fost observate niste lucruri comune la acesti pacienti. Exista o tendinta ca persoanele cu profil psihologic scazut, cu antecedente psihiatrice sau care folosesc sau au folosit si alte droguri sa sufere aceste consecinte. Totusi, exista si cazuri de reactii severe si prelungite la indivizi fara antecedente, precum si cazuri foarte slab adaptate care nu sufera deloc efecte secundare in urma folosirii repetate de droguri psihadelice.

Pe tema LSD circula cateva povesti false, cum ar fi:

- Formarea de cristale in interiorul organismului, care se descompun dupa un timp si cauzeaza reactii adverse. LSD este un solid cristalin usor solubil in apa, deci nu poate forma depozite in organism. In plus, este metabolizat si eliminat in decurs de cateva ore. Reactiile adverse sunt de natura psihologica si nu depind de prezenta substantei in organism.

- LSD dauneaza cromozomilor. S-a dovedit prin teste ca acest lucru nu este adevarat.

Pericolul real al folosirii LSD este de natura pur psihologica, drogul neavand efecte fizice. Dozele letale (toxice) de LSD sunt de cateva zeci de mii de ori mai mari decat doza normala, facandu-l (din punct de vedere toxic) unul dintre cele mai 'sigure' droguri cunoscute.

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale LSD sunt asa numitele 'reveniri', termen utilizat pentru a desemna reaparitia unor emotii sau perceptii din timpul aflarii sub influenta drogului. O revenire poate dura secunde sau ore intregi, poate reproduce oricare din multitudinea de aspecte ale unei halucinatii si poate fi placuta, interesanta, suparatoare sau inspaimantatoare. Cele mai multe dintre ele sunt momente de distorsionare ale vazului sau ale notiunii timpului, simptome fizice (resimtite de organism) sau emotii puternice. De obicei sunt foarte putin deranjante, in special datorita faptului ca persoana care le resimte constientizeaza cauza acestor fenomene. Din cand in cand ele dureaza mai mult, iar intr-un numar redus de cazuri se transforma in imagini sau ganduri inspaimantatoare. In majoritatea situatiilor insa numarul aparitiilor precum si intensitatea lor descresc rapid si apar rareori mai mult de cateva luni dupa consumul drogului. Printre conditiile care cauzeaza aparitia acestor fenomene se numara stresul, oboseala, betia si consumul de alte droguri.

Compusii lisergici apar in ergot, un parazit fungic al cerealelor, triptamine aparand si in ciupercile psilocibe, in anumiti arbori sud-americani (Rivea Corymbosa si Ipomoea Violacea) si in glandele veninoase ale unor animale. LSD (acid lisergic-dietilamida) nu se gaseste ca atare in aceste plante. In seva de Rivea Corymbosa, concentratia de ergina (un acid lisergic) este de pana la 54%, iar cea de izoergina de pana la 35%. Se pare ca efectele acestor plante au fost cunoscute inca din vechime diferitelor culturi umane.

In studiul 'Drumul catre Eleusius' (Hoffman, Wasson si Ruck) este prezentata existenta unei religii secrete timp de 2000 de ani in Grecia (pana in anul 400 e.n. cand a fost respinsa de catre crestinism). Oricine vorbea limba greaca si nu comisese nici o crima putea deveni membru. Dupa o perioada de pregatire de 6 luni, aspirantii mergeau la templul din Eleusius unde aveau loc niste ritualuri secrete (aceste ritualuri au ramas secrete pana la descoperirile din anii 1970). Explicatia pe care o aduc autorii este ca secretul ritualului consta in viziunile induse de consumarea unui decoct din spice de grau -- sursa de derivati lisergici. De asemenea, populatiile aztece foloseau in mod curent bauturi preparate din seva de Ipomoea Violacea si exista multe consemnari referitoare la efectele halucilogene ale acestora.

Modul de actiune al LSD nu este inca cunoscut cu certitudine. Ipoteza curenta spune ca LSD inhiba activarea celulelor serotonergice intr-un mod selectiv. Analogii non-helucinanti ai LSD nu manifesta aceasta selectivitate. Aceste rezultate sugereaza faptul ca exista doua conformatii sterice diferite ale receptorilor serotonergici, dintre care una are o afinitate mai mare pentru LSD.

In momentul ingerarii in organismul uman, LSD se comporta ca un inhibitor al autoreceptorilor 5-HT (Serotonina). Drogul mareste numarul de molecule 5-HT active dezactivandu-le autoreceptorii (un mecanism de protectie al creierului care reduce nivelul activitatii neurotransmitatorilor).

Formula chimica a LSD este N,N-dietil-6-metilergolina-8B-carboxamida. Numai unul dintre izomeri (cel 'd-') este psihoactiv, de aceea in sinteza se separa doar forma 'l-'.

Efectele mentale ale LSD pot fi neutralizate rapid (imediat dupa ingerare) prin administrarea de 50 mg de clorpromazina.

S-a descoperit ca cele doua grupari etil de pe catena LSD pot fi inlocuite cu alte lanturi de carbon pentru a obtine compusi cu diferite efecte, tarii si durate. Cand grupul 6N-metil este inlocuit cu etil sau alil, compusul devine de 2, respectiv 3 ori mai puternic. Acesti derivati nu au devenit totusi foarte raspanditi din cauza costurilor suplimentare la sinteza.