Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didactice Bani si dezvoltarea carierei Stiinta  si proiecte tehnice Istorie si biografii Sanatate si medicina Dezvoltare personala
referate sanatate Sanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Psihologie


Qdidactic » sanatate & sport » psihologie
Despre droguri - abuzul si dependenta de droguri - motive care duc la consumul de droguri



Despre droguri - abuzul si dependenta de droguri - motive care duc la consumul de droguri


Drogul este substanta care, fiind absorbita de un organism viu, ii modifica una sau mai multe functii (OMS); in sens farmacologic, drogul este o substanta utilizata sau nu in medicina, a carei folosire abuziva poate crea dependenta fizica si psihica sau tulburari grave ale activitatii mintale, ale perceptiei si ale comportamementului. In sensul dat de catre conventiile internationale, prin drog intelegem substantele supuse controlului prin Conventia Unica asupra stupefiantelor din 1961 si substantele psihotrope al caror control este prevazut de Conventia din 1971. Conventiile si protocoalele aplicabile drogurile au dat substantelor psihotrope un sens particular, diferentiindu-le de stupefiante. Cunoasterea principalelor droguri utilizate, modul lor de administrare precum si efectele acestora au o importanta deosebita in prevenirea abuzului.

    Abuzul de DROGURI

Abuzul de droguri inseamna orice utilizare excesiva, continua ori sporadica, incompatibila sau in relatie cu practica medicala, a unui drog. Consumul poate fi exceptional, in scopul de a incerca odata sau de mai multe ori un drog, fara a continua insa; ocazional, sub forma intermitenta, fara a ajunge la dependenta; episodic, intr-o circumstanta determinata; sistematic, caracterizandu-se prin dependenta.

    Dependenta

  Dependenta se defineste ca fiind starea fizica sau psihica ce rezulta din interactiunea unui organism cu o substanta, caracterizata prin modificari de comportament si alte reactii, insotite intotdeauna de nevoia de a lua substanta in mod continuu sau periodic, pentru a-i resimti efectele psihice si pentru a evita suferintele.

    Motive care duc la consumul de droguri

 

·   Curiozitatea

Nu inseamna ca devii dependent doar pentru ca ai incercat, dar nu continua – utilizarea sistematica duce la dependenta, iar in cazul drogurilor puternice, prima doza poate fi fatala (heroina, cocaina, LSD, Extasy, amfetamine, fenciclidina)

·   Presiunea grupului

Este important sa stii sa spui 'NU' asta dovedeste ca ai o personalitate puternica. Incearca sa fii tu insuti, chiar daca cei din jurul tau au alta opinie

·   Probleme (in familie, scoala, prieteni)

Unii tineri pot folosi droguri pentru a acoperi problemele existente (divortul parintilor, abuz sau neglijenta din partea parintilor sau a scolii). Trebuie inteles sa folosirea drogurilor rezolva doar aparent si temporar problema, ea continuand sa existe si sa se agraveze.

·   Neintegrarea in colectivitate si societate

Consumul de droguri poate fi un raspuns la singuratate, la probleme privind integrarea in colectivitate sau dispretul fata de sine. Este important sa va ajutati unii pe altii, sa treceti peste probleme fara sa recurgeti la droguri.

SEMNELE SI SIMPTOMELE CONSUMULUI DE DROGURI

Este important sa retineti ca daca un copil prezinta simptomele de mai jos, nu inseamna obligatoriu ca este un consumator de droguri. Prezenta unor simptome din cele enumerate mai jos poate fi determinata si de starea de stres a adolescentilor. Alte simptome pot fi semne ale unei depresii nediagnosticate sau a altor probleme de sanatate. Oricum aceste simptome merita atentie mai ales daca persista sau se repeta periodic. O consultatie la un psiholog, poate fi de mare folos pentru a-l ajuta pe tanar sa depaseasca o situatie de criza si sa fie ajutat pentru a-si dezvolta cai eficiente de rezolvare a problemelor din viata sa.

Cheia este schimbarea; este important sa urmariti orice schimbare semnificativa a semnelor fizice, de personalitate, de atitudine sau de comportament.

·   Semne fizice :

- pierderea /cresterea poftei de mincare, o inexplicabila scaderea sau cresterea in greutate, orice schimbare a obiceiurile alimentare.

- schimbarea ritmului mersului, o incetinire sau o intepenire a mersului, o slaba coordonare a miscarilor

- insomnie, trezirea la ore neobisnuite, o lene neobisnuita

- ochii rosii si inlacrimati, pupile mai mari sau mai mici decat de obicei, blank stare

- palme umede si reci, maini tremuratoare

- fata rosie sau palida

- miros de substante la expiratie, din corp sau de pe haine

- foarte activ, excesiv de vorbaret

- secretii nazale ca la raceala, extremitati reci

- urme de intepaturi pe antebrate sau picioare

- mereu mucos, greturi si vome frecvente, sau transpiratii excesive

- tremuraturi ale miinilor, picioarelor sau capului

- puls neregulat

 

·   Semne comportamentale:

- schimbare in atitudine, comportament sau personalitate fara o cauza aparenta

- schimbarea prietenilor sau evitarea celor vechi, nu vrea sa vorbeasca despre prietenii cei noi sau acestia sunt cunoscuti ca si consumatori de droguri.

- schimbare in activitati, hobby-uri sau interese

- scaderea performantelor scolare, sau la munca, intatzieri la scoala, absentari nemotivate sau abandon scolar

-schimbarea comportamentului acasa, pierderea interesului pentru familie si activitatile de familie

- dificultati de concentrare, distrat, uituc

- o lipsa de motivatie in general, pierderea energiei, a stimei de sine, o atitudine de nepasare

- frecvent hipersensibil, iti pierde repede cumpatul, sau are resentimente puternice

- stari de iritabilitate sau minie

- stare de prostratie sau dezorientare

- comportament excesiv de secretos

- accidente de masina

- necinste cronica

- o nevoie inexplicabila de bani, fura bani sau obiecte pentru a fi vindute

- paranoia

- schimbari ale obiceiurilor de toaleta

    Clasificarea drogurilor:

·   Droguri care inhiba centrii nervosi: -    cannabis

-                                                                                                          opiacee :  -  opiu

                                  -   morfina

                                  -   derivatii de morfina

                                            -  heroina

                                            -  metadona

                                            -  petidina

                                                                                          -   codeina

                                                                     -    barbiturice

                                                                     -    tranchilizante

·   Droguri care stimuleaza centrii nervosi:  - cocaina

                    -  amfetamine

                    -  crack-ul

·   Droguri halucinogene:    - LSD

                                                    - ecstasy

                                                    - phenciclidina

                                                    - peyote

                                                    - psilocybina si psilocyna

·   Inhalanti:  - solventi organici

                             - lacuri, vopsele(„Aurolac”)

                             - gaz

                             - adezivi

                             - benzine usoare

CANNABIS

    Cannabisul afecteaza:

-    memoria de scurta durata

-    logica

-    abilitatea de miscare

-    abilitatea de a efectua sarcini complexe ca de exemplu sofatul, manuirea diverselor aparate

    Efecte pe TERMEN LUNG

§   cresterea riscului de aparitie a bronsitei

§   cancer pulmonar (tendinta de a retine fumul adanc in plamani, mai mult decat un fumator obisnuit poate fi mai daunatoare la utilizatorii sistematici de cannabis)

§   schimbarea motivatiei - pierderea energiei si a interesului pentru alte activitati

§   scaderea puterii de concentrare, a memoriei si capacitatii de invatare - aceste efecte pot dura cateva luni dupa ce s-a renuntat la consumul de cannabis, ele fiind reversibile

§   interferenta cu producerea de hormoni sexuali - scade apetitul sexual, cantitatea de sperma si ciclul menstrual devine neregulat

§   perturbari psihice - pot apare episoade scurte de comportamente psihotice, uneori in forme grave

MARIJUANA

    Ce este Marijuana?

Este cel mai frecvent drog ilicit utilizat in lume si mult mai periculos decit crede majoritatea urilizatorilor de droguri. Periculozitatea lui si faptul ca a crescut numarul utilizatorilor si a scazut virsta la care se incepe consumul este un semnal important de alarma.

Marijuana se produce din planta numita Canabis Sativa care a fost cultivata pentru proprietatile ei psihoactive cu mai mult de 2000 de ani in urma.

Canabisul contine mai mult de 400 de substante, dar principalul stimulant al creierului este substanta THC ( delta 9-tetratahydrocannabinol ). Puterea de actiune a drogului este determinata de concentratia de THC care variaza in functie de mai multi factori ca soiul plantei, climat, sol, timpul de recoltare.

Culturile actuale au ajuns sa produca cinepa cu un procent de 4-7 ori mai mare de THC decat aveau culturile din anii ’75, iar concentratia din hasis, o rasina extrasa din florile plantei, este de 5-10 ori mai mare ca cea din cinepa cruda.

    Cum se utilizeaza ?

Marijuana, ca si alte produse extrase din cannabis, se fumeaza cel mai frecvent sub forma de tigari, mai rar in pipa.

Unii folosesc tigarile obisnuite pe care le golesc de tutun si le umplu cu marijuana, adaugand uneori si alte droguri ii care cresc efectele halucinogene

Marijuana se mai administreaza si in ceaiuri, sau in ca amestec in prajituri sau alte dulciuri.

    Cum te afecteaza ?

Marijuana este un halucinogen mediu care are efectele antidepresive si dezinhibitoare ca si alcoolul. Reactiile consumatorului sunt influientate puternic de asteptarile sale si de experientele trecute, unii care au incercat drogul pentru prima oara nu au simtit nimic deosebit.

Efectele fumatului se resimt in general dupa cateva minute, iar efectul maxim apare cam la 10-30 de minute. Acestea includ urmatoarele simptome: uscaciunea gurii si a gatului, accelerarea ritmului cardiac, scad coordonarea si echilibrul, prelungeste timpul de reactie, si diminueaza memoria recenta. Produce o stare de bine, inotita de relaxare si visare, provocand iluzii consumatorilor mai usor sugestivi, si modifica perceptiile, de aceea este periculos sa se conduca masina, motocicleta sau bicicleta, sau sa se munceasca cu utilaje si masini in aceasta stare. Dozele mai puternice produc reactii mai intense, alterind puternic perceptiile, provoaca crize de paranoia sau halucinatii.

Efectele de moment ale marijuanei dispar dupa doua sau trei ore. Numai ca drogul se acumuleaza in tesuturile grase, THC fiind o substanta liposolubila si se depoziteaza in ficat, plamini, creier, testicule, si alte organe. Dupa doua zile de la consumul de Marijuana se mai gaseste inca in urina ¼ din cantitate totala de THC inhalat. Persista in urina pina la trei zile, iar in singe de la doua la patru saptamini.


    Efectele asupra mintii

Consumul de Marijuana scade capacitatea de a invata. Cecetarile demonstreaza clar ca marijuana scade capacitatea creierului de a acumula si memora informatii. Un studiu efectuat intr-un liceu din America in 1995 a demonstrat ca incapacitatea de conccentrare, si de analiza si sinteza a persistat si la 24 de ore dupa ultima priza.

Studii mai recente efectuate pe loturi de adulti care nu sunt consumatori si adulti consumatori de marijuana demonstreaza ca adultii consumatori au probleme cu memorarea pe termen scurt, atit la matematica cat si la folosira cuvintelor scrise sau vorbite. Rezultatele finale ale studiului arata clar ca marijuana poate provoca pierderi ireversibile ale capacitatilor intelectuale. Studii efectuate pe animale au aratat ca drogul provoaca modificari ireversibile ale zonelor din creier care sunt responsabile de memorie si capacitatea de invatare.

    Impactul asupra corpului

Consumatorul cronic de marijuana este expus la raceli frecvente, pneumonii, bronsite, emfizem pulmonar si astma bronsic, iar cu timpul, datorita deteriorarii plaminilor si cailor respiratorii, creste riscul de cancer. Acest risc, determinat de substantele chimice toxice din cannabis, este de 5 ori mai mare la fumatorii de marijuana decit la fumatorii de tabac. Acest drog, scade si starea de imunitate a organismului, adica puterea de a lupta cu bolile si infectiile.

Marijuana influienteaza si sistemul endocrin, adica secretia hormonilor, poate provoca intirzierea pubertatii si reduce prducerea de sperma la tineri, iar la femei tulburari de ciclu si inhiba ovulatia. Copii nascuti din mame consumatoare de drog au o greutatea si dimensiunile mai reduse decat normal, fiind mai predispusi la imbolnaviri. Studii recente arata ca deyvoltarea acestor copii este mai intarziata.

    Marijuana ca medicament

Legislatia noastra ca si a multor alt tari din lume, interzice folosirea marijuanei ca medicament. Unii consumatori au afirmat ca acest drog i-a ajutat sa scape de dureri.determinate de cancer, glaucom, sau alte boli, insa interdictia s-a mentinut pentru ca nu sunt dovezi ca marijuana ar prezenta avantaje fata de medicamentele folosite acum in acest scop.

    Marijuana si adolescentii

Desi consumul de marijuana este primejdios la orice varsta, tinerii sunt mai afectati, caci pentru ei impactul produs asupra invatarii este major si pentru ca determina ratarea relatiilor interpersonale vitale si alegerea unui stil de viata potrivit pentru dezvoltarea lor ca oameni. Marijuana inhiba maturizarea.

Acest drog este considerat ca si alcoolul o ’’poarta de intrare’’ pentru alte droguri si mai puternice. Studiile arata ca studentii care fumeaza marijuana riscul de a consuma cocaina este de 85 de ori mai mare decit la colegii neconsumatori.

Marijuana este periculoasa pentru tineri nu numai ca poarta de intrare pentru alte droguri ci prin insati efectele sale asupra sanatatii fizice si psihice. Astfel tinerii sunt mai des victimele accidentelor de automobil produse de impactul marijuani asupra judecatii si simturilor. Sexul ocazional, determinat de afectarea judecatii sau a efectului dezinhibitor al marijuanei ii face pe tineri vulnerabili nu numai la posibilitaea de a avea un copil nedorit si cu probleme de sanatate, dar si la riscul unor boli mortale transmise sexual, ca SIDA sau hepatita C.

    Pericolele consumului de Marijuana

-    modifica perceptiile si simturile

-    scade memoria recnta

-     pierderea puteriide concentrare si d coordonare

-     influieneaza negativ rationamentele, judecata

-    creste riscul de accidente

-     pierderea motivatiei

-      scade inhibitiile normale

-     creste riscul de infectie HIV, si alte boli cu transmisie sexuala

-     creste frecventa batailor inimii

-     anxietate, atacuri de panica, comportament paranoic

-     halucinatii

-    afecteaza sistemului respirator, de reproducere si imunitar

-    creste riscul de cancer

-     dependenta psihica

METAMFETAMINE

 

    Cum se consuma

Metamfetaminele pot fi inghitite, aspirate pe nas, fumate sau injectate.

Fumatul si injectarea sunt cele mai rapide cai de penetrare a drogului in creier. Astfel consumatorii ating starea dorita foarte repede si foarte intens, dorind cu ardoare apoi, cand efectele diminueaza, redobandirea acelei stari.

   

    Ce este Cocaina?

Cocaina si crackul sunt substante toxice care dau dependenta fizica si psihica importanta cu consecinte grave asupra consumatorilor. Efectele negative lovesc nu numai pe consumator ci si familiile acestora, mediul de munca si societatea.

Violenta domestica, violenta in general sunt deseori determinate de consumul acestor substante. Copii sunt adeseori victimile parintilor consumatori, fiind afectati fie in perioade prenatala fie datorita violentei parintilor

Cocaina este un stimulent al sistemului nervos central, cel mai puternic intalnit in natura. Cel mai des se intalneste sub forma de hidroclorit de cocaina, o pulbere cristalina alba, extrasa din frunzele plantei de Erzthroxylon coca care creste in sudul Americii. A fost utilizata de indienii inca in ritualurile lor religioase cu sute de ani in urma iar mai apoi pentru tratarea raului de inaltime din muntii Anzi sau impotriva foamei sau oboselii.

Cocaina a fost extrasa pentruprima oara din frunzele de coca in anul 1800 si folosita ca remediu tonic sau pentru raceli iar apoi ca ingredient in anumite produse ca Coca Cola ( din care a fost scosa ulterior).

Consunul actual a stirnit o mare ingrijorare datorita potentialului mare de dependenta si a comportamentelor psihotice, pentru producerea de convulsii si moartea pe care le induce. De aceea este considerata de legislatia noastra si a celorlalte tari drog ilegal, fiind folosita cu mare precautii in medicina ca anestezic local.

   

 

HEROINA

   Heroina se extrage prin transformarea morfinei obtinute din opiumul brut, adaugandu-se diferite substante chimice intr-un proces chimic simplu, in mai multe etape. Pentru acest procedeu sunt necesare, in general, doar cunostinte de baza in chimie. Gradul de puritate al heroinei insa este in relatie directa cu priceperea si experienta chimistului care o prepara. In ciuda unor procedee de baza si a substantelor chimice obligatorii pentru obtinerea heroinei, chimistul are o marja de libertate suficienta in aplicarea unor metode de productie individuale. In consecinta, formularea heroinei oferite pe piata consumatorilor de droguri poate fi diferita, in functie de:

- formularea in timpul procesului de productie (bulgare, granule, pulbere)

- substantele chimice si adjuvantii adaugati, ce determina variatii ale culorii, precum si variatiile in compozitia chimica.

Heroina pura, 'neintinsa' ajunge foarte rar pe piata. De multe ori, laboratoarele de preparare adauga inca din productie anumite substante, cu intentia de a produce anumite efecte. Astfel, s-a constatat adaosul de stricnina. Aceasta substanta, utilizata printre altele ca rodenticid, are efect stimulator, administrata in cantitati mici. Consumatorul ar putea, astfel, constientiza mai bine trairile din timpul starii de euforie (germ. Rausch).

Acelasi efect stimulator il are si cafeina, frecvent adaugata heroinei. Facand abstractie de aceste amestecuri preparate in laborator, traficantul 'intinde' adesea marfa cu glucoza, lactoza, acid citric sau substante farmaceutice (de ex. paracetamol - subst. activa: acetaminophen, n.tr.). Daca traficantul insa nu are la dispozitie nici unul opiacee pot domina comportamentul persoanei dependente, mai ales daca sunt administrate injectabil.

Multi consumatori dezvolta si o dependenta fata de seringa sau ac, indiferent de drogul administrat. Este apreciata senzatia ce o da acul intepator, 'simti otelul'. Se injecteaza orice: de la comprimate dizolvate, metadona, coniac pana la apa de balta.

Cantitatea zilnica necesara de opiacee depinde de tipul substantei si gradul de obisnuinta. Odata cu disparitia efectului opioid, absenta starii de fericire este perceputa amplificat in realitatea obiectiva. La o noua administrare, dispare depresia, la fel ca simptomele de sevraj fizic.

Manifestarile de sevraj la dependenta de heroina ajung de la tulburari vegetative usoare (transpiratii, senzatie de frig, frisoane) pana la colapsuri circulatorii grave, durere la nivelul membrelor, abdomenului, oaselor si muschilor, tulburari de somn persistente, dureri colicative si crize convulsive. Efectul dozei unice dispare mai repede ca la morfina. Durata efectului este de doua-trei ore, spre deosebire de morfina: cinci-sase ore. Corespunzator, fenomenul de sevraj se instaleaza mai devreme, adica de doua ori mai rapid ca in cazul morfinei. Consumatorii care sunt deja dependenti sunt obligati sa-si reinjecteze heroina din ce in ce mai des, pentru a evita sevrajul. Frecventa injectiilor respectiv a cantitatii injectate per doza trebuie crescuta mai repede, decat in cazul celorlalte stupefiante comparabile ca efect. De acest fapt se leaga potentialul criminogen ridicat al heroinei. Deoarece pretul este ridicat si cantitatea consumata atinge ordine de marimi considerabile, dependentului nu-i ramane alta posibilitate, decat sa-si asigure cantitatea necesara prin comiterea de asa-numite 'infractiuni de procurare'. Infractionalitatea directa si indirecta legata de procurarea heroinei apare mai rapid si se manifesta mai intens decat in cazul dependentei de alte substante.

Avand in vedere marja de siguranta ingusta a heroinei, adica a diferentei mici intre doza suportabila si cea toxica, se constata frecvent intoxicatia cu heroina, caracterizata prin pierderea cunostintei si depresia respitarorie, precum si prin colapsul circulator si frecventa cardiaca extrem de joasa. Depresia respiratorie este principala cauza de deces prin supradozare.

    Potentialul de dependenta:

Administrarea injectabila a heroinei de sapte pana la zece ori poate determina, in imprejurari favorizante, dependenta, cu toate consecintele ulterioare. Capacitatea de a da dependenta a heroinei este extrem de mare, mai mare decat la orice alta substanta. Inhalarea si prizarea de heorina duc, de asemenea, la dependenta.

    Consecinte pe termen lung:

Dependentii de heroina prezinta, conform experientei clinice, o stare generala puternic alterata.

    Spectrul imbolnavirilor asociate cu consumul de droguri este larg:

  

                - abcese ale extremitatilor

               - carii dentare si leziuni asociate

                - reducerea masei musculare

                - modificari trofice si leziuni la nivelul picioarelor

                - scabie

                - ulceratii si flebite (inflamatii ale venelor) la nivelul membrelor inferioare

                - bronsite purulente

                - pneumonii

                - boli cu transmitere sexuala

                - crize psihiatrice/comportament suicidar

                - infectia HIV

                - tuberculoza

               - hepatita virala A/B/C

Infectia cu virusul hepatitic C si B constituie o problema deosebita la dependentii de droguri. La Frankfurt, de exemplu, infectia cu virusul C apare la 95% din pacienti, iar permeabilitatea infectiei cu virusul B este de 82%. Deoarece aceste boli se cronicizeaza foarte des - hepatita B in circa 20% din cazuri, iar hepatita C in 70% din cazuri, se poate presupune ca aproximativ 75% din dependentii de heorina sufera de hepatita cronica. Evolutia este adesea nefavorabila, avand in vedere ca sistemul imunitar este slabit la cei mai multi dintre consumatori, printre altele printr-o infectie concomitenta cu HIV, sau prin suprasolicitarea ficatului in urma consumului de alcool sau consumului abuziv de alte substante. Astfel, tot mai multi pacienti sufera de afectiuni dintre cele mai severe.

La femei, de regula apare o amenoree secundara (absenta ciclului mentrual) care este reversibila dupa mai multe luni de abstinenta fortata. Libidoul si potenta sunt reduse semnificativ. Legat de amenoreea frecventa la femei, aceasta lasa adesea sa treaca, neobservata, o sarcina. Sarcina se observa doar intr-un stadiu avansat. Nou-nascutii din mame dependente prezinta un sindrom de abstinenta neonatal care apare, de regula, la 12 - 48 de ore, ocazional la 96 de ore dupa nastere. Tabloul clinic al acestui sindrom include in primul rand insomnia, exagerarea reflexelor, tremoorul (tremuratura involuntara), varsaturi, hiperactivitatea, tonus muscular crescut, dispnee, febra si diaree. Mai rar pot aparea: stranutul, transpiratiile si crizele convulsive. Sindromul pericliteaza in mod serios viata nou-nascutului.

Actele infractionale, prostitutia si viata fara un domiciliu stabil sunt coordonatele unei vieti la marginea societatii pentru multi dependenti de heroina.

Majoritatea consumatorilor prezinta, pe langa boala de dependenta, si o afectiune psihica. Dependenta ca boala poate fi considerata, in acest caz, o incercare de autovindecare prin automedicatie (de exemplu, in cazul unor tulburari posttraumatice cronice dupa repetate abuzuri sexuale si fizice grave traite in copilarie).

   HEROINA

 

Cel mai periculos si care duce la dependenta cea mai puternica dintre narcotice este heroina. Constituie in multe tari o problema majora, nu numai pentru faptul ca duce extrem de rapid la dependenta si este foarte periculos, dar impreuna cu cocaina si metamfetaminele deseori stau la baza unor acte criminale precum spargeri, jafuri, furturi, prostitutie, pentru a-si intretine obiceiul.

Este o pudra a carei culoare variaza intre maro inchis si alb. Cea mai populara forma este cea inchisa la culoare, care este vanduta in pachete mici de celofan sau folii sau in bilute din acelasi material.

Cea mai folosita cale de administrare a heroinei este cea injectata. Pudra poate fi inhalata sau fumata. Accesoriile folosite pentru injectarea heroinei includ ace hipodermice, bile mici de bumbac pentru filtrare, apa si linguri, capace de sticla folosite pentru lichefierea heroinei. Accesoriile pentru inhalarea sau fumatul heroinei includ lame de ras, paie si pipe.

O intreaga familie de droguri sintetice sunt prezentate ca heroina sintetica. Cea mai reprezentativa dintre acestea este fentanyl-citratul, numit si “Alb de China”, care este de cateva ori mai puternica decat heroina si a cauzat multe victime printre dependenti, fiind folosita in acelasi mod ca si heroina.

  

     Efecte

 

Starea de 'high' dureaza in mod obisnuit 4-6 ore. Sub influenta heroinei pupilele sunt contractate, pleoapele sunt cazute, apare depresie, apatie, descreste activitatea fizica si apare o stare de rau. Un consumator frecvent poate sa motaie sau aparent sa doarma si deseori isi scarpina sau atinge fata si nasul.

Doze mai mari de heroina pot induce somn, voma si respiratie superficiala. O supradoza poate cauza o respiratie superficiala si incetinita, tegumente umede, convulsii, coma sau moarte.

 BARBITURICELE

 

Barbituricele au fost in trecut unele din cele mai folosite droguri ce deprime centrii nervosi.

Au fost unele din cele mai raspandite medicamente prescrise pentru inducerea relaxarii si a somnului.Ele pot fi obtinute in mod legal, fiind prescrise de catre medic, sau de pe piata neagra.

   Cele mai folosite barbiturice sunt:

-    amobarbital

-    ciclobarbital

-    fenobarbital

-    tiopental

-    seconal

-    amital, sub forma de tablete si capsule de diferite culori.

   

Efecte

Efectele fizice ale barbituricelor seamana cu intoxicatii alcoolice, vorbire greoaie si dezorientare.

O supradoza poate duce la dilatarea pupilelor, respiratie superficiala, tegumente umede, slabire, puls accelerat, coma si moarte.

 

SEDATIVE   SI  SOMNIFERE

1.            Tranchilizante

Printre medicamentele psihotrope cel mai frecvent comerializate pe piata germana, locul intai a fost tinut mult timp de Valium (diazepam), urmat de Adumbran si Praxiten (oxazepam).

Intre timp, diazepamul a fost inlocuit de alte benzodiazepine care i-au luat locul de frunte. In Republica Federala Germania, pe piata mdicamentului se gasesc, in principal, urmatoarele tranchilizante:

    Denumire comerciala:

- Lexotanil

- Librium

- Valium

- Tranxilium

- Dalmadorm

- Tavor

- Nobrium

- Mogadan

- Adumbran

- Praxiten Demetrin

- Rohypnol

Tranchilizantele cel mai frecvent utilizate fac parte din categoria benzodiazepinelor.

Tranchilizantele au devenit - dupa alcool - drogul natiunii nr. 2, probabil, pentru ca 'ajuta' la depasirea situatiilor de stres neplacute de la locul de munca sau din mediul familial, pentru ca amelioreaza senzatiile de frica, nelinistea si frustrarea si permit relaxarea fizica si psihica. Mediul inconjurator este vazut ca prin niste 'ochelari roz', sunt 'diluate' contradictiile, conflictele chinuitoare din trecut isi pierd semnificatia, totul devine mult mai placut si prietenos, iar viata este mai usor de trait.

    Abuz si dependenta

Fara indoiala, consumul cronic de benzodiazepine in doze mari poate duce, in cazuri individuale, la euforie, instalarea tolerantei si, in final, la dependenta. Tipul de dependenta corespunde celui fata de alcool si barbiturice. Deoarece benzodiazepinele nu se metabolizeaza prin ficat, potentialul de dependenta priveste in special domeniul psihic.

    Riscurile abuzului:

Psihice

    - plafonare in plan afectiv, apatie, lipsa trairilor emotionale

    - slabirea creativitatii

     - incapacitatea rezolvarii conflictelor

     - pierderea simtului raspunderii

     - comportament social neavenit

     - mai rar: manii, accese de furie, halucinatii, psihoze

     - cimentarea unor relatii sociale nesatisfacatoare

     - posibil, amplificarea starilor depresive

2.            Somnifere

Sumar al principalelor clase de somnifere:

    a) Barbiturice, de ex.: Luminal (Fenobarbital)

    b) Bromuri, de ex. Adalin (bromuree)

    c) Cloralhidrat/Paraldehyd, de ex. Chloraldurat

    d) Alte categorii de substante, de ex. Distraneurin (clometiazol), utilizat in terapia de dezalcoolizare (produsul i.v. a fost retras de pe piata franceza, producatorul Astra Zeneca a retras intreaga productie din cauza gravelor efecte adverse. Nu se mai gaseste forma pentru administrare i.v. - n. tr.)

    e) Perparate combinate periculoase, de ex. Mandrax (metaqualona).

    Riscul de dependenta:

Consumul de barbiturice poarta cu sine un mare risc de dependenta, deoarece doza trebuie marita deja la cateva zile, pentru a atinge efectul initial. De asemenea, primele fenomene de sevraj - neliniste, iritabilitate si insomnie - apar deja dupa primele doua saptamani de consum. Barbituricele induc o tulburare severa a caracterului somnului normal, prin faptul ca suprima fazele de vis (somnul paradoxal) necesare pastrarii echilibrului psihic.

Consumul pe o perioada indelungata induce modificari insidioase de personalitate.

In baza caracterului aproape identic al dependentei de alcool si al celei de barbiturice, ambele sunt incluse de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) in aceeasi categorie de dependenta.

Spre deosebire de tranchilizante, marja de siguranta dintre doza terapeutica si cea toxica este foarte redusa, fapt recunoscut si exploatat de multi oameni. Intoxicatia severa ramane si azi o metoda raspandita de suicid.

O intoxicatie acuta cu barbiturice va provoca paralizarea progresiva a centrului respirator si prabusirea functiilor circulatorii.

LSD

Dietilamida acidului lisergic este unul dintre cele mai puternice si mai bine studiate halucinogene.

Datorita structurii sale, similare cu o substanta prezenta in creier si datorita efectelor similare cu anumite psihoze, LSD a fost folosit in cercetarea bolilor mentale. Doza medie este intre 20-80 mg , efectele de high durand intre 10-12 ore.

    Efecte

Efectele fizice includ: dilatarea pupilelor, scaderea temperaturii corpului, greata, “piele de gaina”, cresterea glicemiei si a ritmului cardiac.

In prima ora dupa ingestie, consumatorul poate experimenta modificari vizuale si modificari extreme in dispozitie.

In faza halucinatorie, el are modificari in perceptia spatiului si a timpului, insotite de perceptia distorsionata a marimii si formei obiectelor, a miscarilor, culorilor, sunetelor, atingerii si abilitatea consumatorului de a percepe obiecte prin intermediul simturilor. El poate descrie ca “aude culori” si “vede sunete”. Abilitatea de a judeca rational si de a vedea pericolul este tulburata, facand consumatorul susceptibil la acte de autoagresiune.

Dupa o “calatorie” cu LSD, consumatorul poate sa sufere de o anxietate si depresie acuta pentru o perioada variabila de timp

ECSTASY

    Ce este Ecstasy?

Extasy este unul dintre cele mai periculoase droguri care ameninta tinerii din ziua de astazi si este o substanta chimica sintetica care poate fi extrasa din uleiul esential de sassafras.

Este usor de fabricat iar efectele sale sunt asemanatoare cu ale amfetaminelor si halucinogenelor. De aceea este distribuita masiv de catre traficanti, mai ales la diferite reuniuni, fiind supranumita si ‘’party drog’’ sau ‘’drog de discoteca’’sau concert. Se prezinta sub forma unor pilule de obicei albe, galbene sau maro de marimi si forme diferite, uneori marcate cu semne sugestive.

Acest drog a fost folosit pentru prima oara de in 1914 ca un inhibitor al apetitului, apoi ca adjuvant in psihoterapie, iar in anii 70-80 a ajuns pe strazi.S-a interzis in 1985. Este considerat ca prioritatea numarul in controlul drogurilor, impreuna cu alte narcotice preecum heroina, cocaina si LSD-ul.

Impuritati periculoase

Ecstasy este considerat periculos si datorita faptului ca nu se pot controla substantele pe care le contine, caci fabricantii acestui drog gasesc greu ingredientele necesare si amesteca aditivi de substitutie, rezultand amestecuri toxice foarte periculoase cu efecte necunoscute.

    Cum se foloseste?

Extasy este consumata sub forma de pilule sau aspirata, dar poate fi si injectata.Unii introduc pillula in anus pentru a fi absorbita acolo.

    Cum te afecteaza?

Ecstasy este similar cu amfetaminele sau halucinogenele. Energizeaza sistemul nervos si uneori ii face pe consumatori sa se simta bine, fericit si relaxat, cel putin in prima faza. Desi era numit si drogul dragostei, Extasy nu este afrosidiac si nu imbunatateste performantele sexuale.

Efectele aceluiasi drog sunt diferite de la om la om, depind de asemenea si de cantitatea luata, de dozaj, de greutatea, inaltimea, psihicul si unele afectiuni pe care le are consumatorul, si pot fi de la efecte usoare, pana la efecte severe.

Cele mai grave efecte se intalnesc la cei care sufera de hipertensiune arteriala, boli de inima, diabet, epilepsie, boli mentale severe.

    Efecte

Efectele dureaza 4-6 ore si apar dupa cam 20 de minute de la consum.

    Aceste efecte sunt :

- cresterea frecventei pulsului

- cresterea temperaturii

- cresterea tensiunii arteriale

- cresterea increderii

- rinoree

- sentimente de bine, de iubire si fericire

- pierderea apetitului

    Alte efecte raportate

Cresterea dozei nu creste starea de bine, ci cauzeaza convulsii, comportamente irationale, halucinatii. Consunatorii declara ca au probleme ca insomnia, anxietatea, paranoia, scaderea cputerii de conentrare si depresia.

    Supradoza

- consumul prea mare si indelungat de poate duce la :

- temperatura ridicata

- hipertensiune arteriala

- halucinatii

- palpitatii si rim cardiac rapid

- probleme respiratorii

- moartea, care se produce fie prin hipertermie, fie prin scaderea natriului din sange (hiponatremie), fie prin hiperstimularea sistemului nervos prin atac cerebral sau cardiac

    Simtomele supradozei

-   nu te mai simti bine si ti-e cald

-   devii confuz, nu mai poti vorbi bine

-   dureri de cap

-   voma

-   nu tranpiri sweating

-   cresterea pulsului desi nu faci nimic

-   state de lesin sau de torpoare

-   pierderea controlului miscarilor

-   tremuraturi

-   probleme de urinare

    Durata efectelor

Aceste efecte pot dura pana la 24 de ore, dar de obicei dureaza 3-4 ore. Unele efecte au fost raportate si dupa 14 zile de la consum.

    Efecte pe termen scurt

Dificultati psihice ( cofuzie, depresie, tulburari de somn, anxieteate grava, comportament paranoic, craving. Aceste efecte apar in timpul consumului si pot dura chiar saptamani dupa aceea.. Problemele fizice care pot aparea sunt tensiune in muschi, clantanitul dintilor. Secretii nazale, vedere in ceata, miscari rapide ale ochilor, temperatura moderata sau mare, chills or transpiratii.

     Efecte pe termen lung

Studii recente demonstreaza ca Extazy afecteaza memoria. Datorita depletiei de serotonina pe care o produce se produc dereglari ale somnului, apetitului, proceswelor de gandire si comportamentelor, ale functiilor sexuale, ale simturilor si ale durerii.

    Herbal Ecstasy

Este o alta forma a componentului principal al drogului Extazy care este compusa din efedrina sau pseudoefedrina si cafeina din nucile de kola. Se vinde ca tablete si poate provoca afectarea permanenta a creierului si moartea. Se mai numeste si Norul 9, Spiritul Ritual, Herbal X, GWM, Ultima Xphoria, Rave Energy si X.

    Testarea Drogului

Extasy poate fi detetectat dupa patru zile in urina.

    Ecstasy si Antidepresivele

Oamenii care i-au antidepresive IMAO nu trebuie sa consume Extasy datorita complicatiilor severe pe care le determina aceasta asociere.

Studiile pe sobolani au aratat ca expunerea fatului la Extasy determina tulburari de memorie si de invatare.

Toate drogurile, atat cele legale cat si cele ilegale nu trebuie consumate niciodata in timpul sarcinii deoarece provoaca malformatii boli si tulburari psihice si psihice copilului.

INHALANTI

 

Tot ce produce fum sau se afla sub forma de vapori ce pot fi inhalati si produce stare de high se numesc inhalanti.

Sunt multe tipuri de inhalanti, incluzand oxizi de azot, azotati de amil, butil, diluanti, solventi, spray-uri cu vopsea, hidrocarburi precum gazolina, lipici, fumul multor chimicale de uz casnic (fixativ, corector de masina de scris, acetona etc.) ce pot fi inhalate pentru a produce starea de high.

    Efecte

Efectul inhalantilor depinde de tipul de inhalant. Solventii si aerosolii scad frecventa batailor inimii si a respiratiei si duc la tulburari de gandire. Azotatii de amil si butil duc la cresterea pulsului, dureri de cap si eliminari involuntare de urina si fecale.

Alte efecte imediate ale inhalantilor includ stare de voma, stranut, tuse, hemoragii nazale, oboseala, pierderea coordonarii, pierderea apetitului.

Efectele consumului de lunga durata sunt: pierderea in greutate, dereglari ale echilibrului electrolitilor, oboseala musculara, hepatita sau hemoragii cerebrale.

Inhalarea repetata a vaporilor concentrati pot duce la distrugeri ireversibile ale creierului, sistemului nervos si plamanilor precum si a cailor respiratorii.Inhalarea profunda a vaporilor ori folosirea unor cantitati mari pe o perioada scurta de timp poate duce la dezorientare, comportament violent, pierderea cunosdtintei ori moartea.

Concentratii mari de inhalanti pot cauza sufocare, inlocuind oxigenul din plamani sau deprimand sistemul nervos central pana in punctul in care respiratia se opreste.

ALCOOLUL

 

Cel mai bine 'merge' alcoolul. Este stupefiantul nr. 1 in Germania si are o istorie multimilenara. Denumirea de 'alcool' provine din limba araba si inseamna 'cel mai nobil'. Efectele sale nu sunt insa tocmai nobile: 2,5 milioane de dependenti in Republica Federala Germania, 40.000 de morti anual, din care aproape 1.500 decedati in traficul rutier. Bauturile alcoolice sunt considerate 'mijloace ce ofera placere' (germ. Genus

   

    Actiune

Alcoolul actioneaza predominant pe sistemul nervos al omului, mai ales pe centrii ce coordoneaza functiile cerebrale complexe cum ar fi constienta si emotiile, si mai putin pe functiile inferioare, vegetative. Cat de tare este si cat de mult tine acest efect, depinde de concentratia de alcool din organism, ce se determina din sange (alcoolemia) si se masoara in grame de alcool la litrul de sange. Cele mai multe decese survenite in urma unei intoxicatii etanolice au evidentiat o alcoolemie cuprinsa intre 1,8 si 6,7 grame/l. Concentratiile letale sunt cuprinse intre 5,0 si 8,0 g/l; 90% dintre persoanele ce prezinta aceste valori decedeaza.smittel)

  

     Mahmureala

Consecintele unei nopti lungi de petrecere sunt cu siguranta cunoscute de toata lumea: o mahmureala puternica. Aceasta se caracterizeaza prin senzatia de presiune la nivelul creierului, cefalee intensa, nervozitate si iritabilitate crescuta, sensibilitate la stimuli externi, oboseala precoce in cazul efortului fizic, precum si transpiratia profuza si o stare generala de epuizare, ca dupa o raceala zdravana.

Alcolismul

Fazele alcoolismului:

1.Faza prealcoolica: obiceiul de a se relaxa cu bautura, cu tendinta de a creste cantitatea ingerata;

2.Faza prodromala: consumul, in secret, de alcool, gandire orientetata mereu spre consum, aparitia sentimentelor de vinovatie, 'rupturi ale filmului';

3.Consumul prin constrangere: pierderea controlului! Deraierea totala in relatiile sociale, accese de furie, gelozie, mila fata de propria persoana, preocupare pentru asigurarea unor cantitati suficiente, bautul de dimineata;

4.Faza cronica: decaderea personalitatii, tulburari cognitive. Individul bea impreuna cu persoane din medii sociale inferioare. Pierderea tolerantei la alcool, tremuraturi, stari de anxietate, stari de colaps

    Consecinte fizice/biologice

-    gastrita, ulcer gastric, tulburari de absorbtie a vitaminei B12

-    ficat de staza (ficat gras), ciroza hepatica cu varice esofagiene

-    impotenta, polineuropatie (afectarea tuturor nervilor periferici)

-    leziuni cerebrale toxice (modificari de caracter, scaderea performantelor intelectuale)

    Fenomene de sevra

Hipertensiunea arteriala, transpiratia profuza, tremuraturi, dureri la nivelul intregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburari de somn.

Un sindrom acut de sevraj reprezinta intotdeuana o indicatie pentru internarea in spital. Aici, se urmeaza un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare si perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.

         « Profilul psihologic al consumatorilor de droguri »

Studiile realizate arata ca aceste conduite sunt corelate cu problemele semnificative ale fiecarui sex. Astfel, 'baietii cu probleme vor totul imediat, sunt colerici, le place sa se incaiere. Intoleranta la frustrare semnifica incapacitatea de a se distanta de evenimentele exterioare. Impulsivitatea se exprima diferit in functie de sex: pentru baieti are loc trecerea la act iar pentru fete se rasfrange asupra propriului corp' .

    Personalitatea dependenta a facut obiectul multor studii si a multor controverse. Desi nu s-a ajuns inca la un punct de vedere unanim acceptat, este cert ca exista un set de caracteristici specifice profilului psihologic al dependentei, care se manifesta in mod particular la consumatorii de droguri.

Analizand profilul psihologic al consumatorilor de droguri romani precum si toate caracteristicile generale ale acestei categorii de tineri si corelandu-le cu actualul context social romanesc, reiese ca este vorba de un grup social deosebit de vulnerabil, aflat in situatie de risc social. Este vorba de riscul de a-si pierde identitatea ca indivizi si sentimentul de apartenenta atat la propriul grup generational, cat si la intreaga societate. Datorita conduitelor deviante adoptate, tinerii consumatori ajung  intr-o pozitie marginala a societatii.

         « Ziua Internationala de Lupta Impotriva Abuzului de Droguri »

   Sa stabilit de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii ca ziua de 26 iunie sa marcheze anual, Ziua Internationala de Lupta Impotriva Abuzului de Droguri si a Traficului Ilicit.

Oamenii iau droguri din diferite motive, cum ar fi curiozitatea, dorinta de a evada din realitate, de a se adapta vietii cotidiene sau de a fi acceptati de catre ceilalti. In cele mai multe cazuri, drogurile ii ofera la inceput celui care le foloseste exact ceea ce cauta, acesta fiind unul din factorii cei mai puternici care contribuie la dependenta. Toti spun ca la inceput au facut-o in urma unui impuls ocazional,  dupa care nu au mai putut renunta .Dependentul de drog devine, adesea, atat de obsedat sa obtina cantitati tot mai mari, incat isi va ruina viata de familie si casnicia, isi va pierde serviciul inainte de a admite ca a devenit dependent.

Este o arta sa poti aprecia corect situatiile care apar in viata si sa stii sa le faci fata. Indiferent de motive, folosirea drogurilor nu este o solutie. Drogul nu rezolva problemele ci le amplifica pentru ca drogurile si luciditatea sunt incompatibile. Luciditatea este singura care ne poate ajuta sa depasim criza de moment sau de lunga durata.

« Drogul intre refugiu si patima »

„Fii cu luare aminte la calea picioarelor tale si toate cararile tale sa fie bine chibzuite.

Nu te abate nici la dreapta, nici la stanga, tine piciorul tau departe de rau.

Caci cararile drepte le pazeste Domnul, iar cele strambe sunt cai rele'

'Pildele lui Solomon' (Cap. 4:26-28)

Daca pentru unii drogul este la inceput refugiu, daca persoanele respective se drogheaza doar atunci cand vor sa fuga de realitate, pana la urma consumul de droguri devine patima. De multe ori auzim cuvintele: 'Prima data m-am drogat din disperare, acum ma droghez ca-mi place. Pentru mine nu mai conteaza finalul'. Dependentii de droguri si-au pierdut libertatea.

« Drama lui Alexandru »

Intr-un cartier din plin centrul Bucurestiului traieste Alexandru, un baiat de 24 de ani, licentiat in drept si dependent de heroina. In anul II de facultate a inceput calvarul. Alexandru povesteste:

'Sunt foarte timid. Poate si acesta a fost motivul pentru care am cazut in aceasta cursa' Isi frange mainile tremurande si cu ochii plini de lacrimi continua: 'Sunt singur la parinti. Ai mei mi-au oferit totul. La varsta de 19 ani mi-au cumparat masina Pe ei i-am cunoscut in discoteca. Mi-au propus sa ii insotesc sa-si procure drogurile. Am acceptat' Mainile ii tremurau din ce in ce mai rau. Vocea la fel. In privire avea un fel de teama si parca nu reuseste sa-si adune frazele. 'M-am apropiat de unul dintre ei. Lucra la circ. De multe ori isi pregateau drogurile la mine in masina Viata mea se impartea in doua. Aveam doua cercuri de prieteni. Dimineata mergeam la facultate, dupa amiaza ma intalneam cu ei' Tace. Se concentreaza. Negasind cuvintele potrivite se ajuta de gesturi: 'Ma iertati. E a treia zi in care nu ma droghez si sunt cam agitat 5-6 luni i-am insotit sa-si procure drogurile. Ii vedeam cum se injecteaza, vedeam efectele drogurilor in toate fazele. M-au indemnat de multe ori sa ma droghez, dar nu am acceptat' Tace. Parca ar vrea sa se ascunda de el. Sa fuga de trecutul care il apasa: 'Mi-am pierdut serviciul. Mi-am nenorocit parintii Am cheltuit o multime de bani. Sunt un om distrus Nu mai am pe nimeni' Isi ascunde fata in palme si plange in hohote. Drama lui Alexandru m-a cutremurat pana in cele mai adanci cotloane ale sufletului. La un moment dat se linisteste oarecum. Continua: 'Anul trecut Craciunul l-am petrecut in spital Nu mai eu stiu cum Dupa aceea am luat-o de la capat Unul dintre ei avea apartament Acolo ne intalneam toti Nu vreau sa dau vina pe nimeni. Nu m-a luat nimeni cu forta. Ei mi-au propus, iar eu intrun final am acceptat. Mi-am zis ca va fi prima si ultima data. Nu am simtit mare lucru Simteam psihic o anumita stare Dupa 3-4 ore mi s-a facut rau. Aveam greturi, varsaturi, stare de somnolenta Era totusi un rau diferit pe care nu-l pot descrie Vorbeste rar rupand propozitiile intre ele. Cu greu isi ordoneaza ca timp <<evenimentele>>. Dupa prima doza am incercat sa ma indepartez cat de cat de ei. Dar asta nu a durat mult. Pentru asa-zisul prieten de care ma apropiasem am intrat din nou in mijlocul lor. Si de-aici a inceput tragedia Acum cand va povestesc ma simt mai bine' Efectul discutiei cu tenta de spovedanie incepe sa apara. Alexandru vorbeste din ce in ce mai cursiv: 'Dependenta psihica s-a instalat destul de repede. Ma drogam pentru ca imi placea starea. Imi facusem si o asa-zisa prietena care se droga si ea bineinteles. Ma drogam si simteam ca sunt mai puternic. Citeam cursurile pana noaptea tarziu. Aveam vointa sa invat, dar nu retineam mai nimic.' Teama din privire ii dispare. In locul ei apare un semn de intrebare. Un fel de: 'Vreti sa ma ajutati? Am nevoie de prieteni adevarati! Mama si matusa sunt cadre medicale. Si-au dat seama ca ma droghez. M-au intrebat, iar eu am recunoscut. Din disperare, cred, ai mei au gresit foarte mult. Am simtit din partea lor un fel de repulsie. M-au facut sa ma simt strain. Daca m-ar fi inteles si i-ar fi simtit aproape, cred ca as fi renuntat la heroina. Dar ei au apelat la mijloace extreme. Mi-au facut o cura de dezintoxicare acasa. Mi-au angajat bodiguard pe care il plateau cu ora. Mi-au adus psihologi Toate eforturile lor au fost insa in zadar In anul III de facultate le spuneam ca daca nu-mi dau bani pentru heroina, nu ma pot duce la examene. Am ajuns pana acolo unde am obligat-o pe mama sa-mi cumpere doza. Inainte de examene ma injectam. Nu mai avea ce sa-mi faca. Numai matusa mea, saraca, se ruga pentru mine si o indemna pe mama sa mearga la biserica.' Si pentru ca am ajuns la subiectul biserica, il intreb: 'Daca ti-as propune sa mergi sa te spovedesti, ai accepta?' Imi raspunde, fara ezitare: 'Da. Este singura metoda care ma poate salva. Le-am incercat pe toate: dezintoxicare, psiho-terapie, am fost in libertate, dar am avut si paza. Toate acestea s-au dovedit a fi doar esecuri. Daca ma insotiti, eu merg si astazi sa ma spovedesc Eu zic ca nu mai simt nevoia sa ma droghez, dar ceva din interior ma macina. Acest ceva, in libertate, cred ca m-ar duce la consumul de heroina. Vreau sa scap de nelinistea asta care ma duce pe un drum gresit Vedeti dvs., m-ati ascultat. Astazi, sigur ma voi simti mai bine. Dar plecati, si eu raman cu suferinta' Spune cu sfasietoare umbra de regret. Priveste pamantul. Clipeste des, semn ca ochii ii sunt plini de lacrimi, ii promit ca maine voi veni sa il iau la biserica sa se spovedeasca. Ma priveste mirat si neincrezator: 'Veniti? Pe la ce ora?'

Ziua de 28 noiembrie 2002, a fost una speciala pentru Alexandru si mama lui, care l-a insotit. Cand a iesit din biserica, m-a imbratisat si mi-a spus: 'Va multumesc din suflet. Stiti cum ma simt? - parca plutesc. Nu-mi vine sa cred Nu am cuvinte. Nu stiu ce sa spun, decat ca va multumesc. Ce preot, Doamne, ce preot! <<Sa-I multumesc lui Dumnezeu. Voi veni mai des la biserica', i-am spus. Alexandru a plecat din biserica plin de speranta si cu doua carti religioase pe care le-a pus in buzunarul de la piept. 'Sa-ti ajute Dumnezeu, Alexandru!'

   



Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2019 - Toate drepturile rezervate -|