Strategii - definitie, strategiile cele mai importante, de ce sunt strategiile importante?, structura de baza a strategiilor

Strategii

Continut:

Intelegerea si definirea strategiilor

Recunoasterea si extragerea strategiilor

Instalarea strategiilor

Strategie de modelare

Rezolvarea conflictelor in NLP

Haideti sa facem lucrurile

cu intelepciune si in ordine.

Corinteni, 14.40

Definitie

Strategiile arata pasii ce duc spre un anumit scop.

NLP incearca sa recunoasca si sa inteleaga pasii unui anumit proces (program). Acest proces are functia de a atinge un obiectiv stabilit anterior. Fiecare pas este caracterizat prin unul din cele 5 simturi.

Rezultatele depind de felul in care ne structuram si ne ordonam activitatile canalelor noastre de perceptie. Strategiile ne dau pas cu pas indicatii despre felul in care putem face ceva. Cateodata avem toate crezurile necesare si credem ca am putea face ceva. Suntem chiar siguri ca ar fi bun pentru noi. Totusi nu incepem sa actionam  pentru ca ne lipseste CUM - strategia. De exemplu: Un tanar vrea sa devina un mare cantaret de muzica rock, el crede ca ar putea deveni si ca ar fi bine pentru el. Din pacate nu cunoaste pasii cu care sa inceapa.

Imagine (pag. 281):

Chiar daca la inceput pare aberant -

candva ne va conduce muzica interioara

Abilitatile si exersarea potentialului

Am explicat deja ca este importanta aducerea corpului in anumite pozitii, detinerea anumitor crezuri, valori si obiective ce indica directia activitatii noastre. Pentru a putea insa sa obtinem exact aceleasi rezultate pe care le obtin oamenii de succes avem nevoie de sintaxa. Este vorba despre secventele de actiune, pasii exacti dupa care se face ceva. Noi ii numim strategii. Este un anumit mod in care ne folosim resursele interioare pentru a obtine ceea ce dorim sa obtinem. Deseori insa lipseste CUM. Nu stim cum sa incepem, nu cunoastem pasii pentru a putea incepe. Cineva poate sa creada (crez) ca cantatul la pian este o placere si ca ar fi capabil de asta  totusi nu a inceput inca pentru ca ii lipseste strategia corecta de invatare.

Pentru a obtine un anumit rezultat ne ordonam resursele intr-un anumit mod:

Pentru a fi fericiti trebuie sa avem o anumita pozitie corporala sa ne facem intr-un anumit fel o reprezentare interioara despre noi insine, sa vorbim pe un anumit ton cu noi, sa ne modificam expresia fetei intr-o anumita directie si sa respiram intr-un anumit mod - toate acestea au loc inconstient si automat.

Totusi nu este nevoie sa reinventam roata. Daca dorim sa stim ceva si sa invatam cautam pe cineva care deja stie si aflam cum si ce face aceasta persoana pentru a putea face acelasi lucru.

Pare a fi mai important felul in care (cum) ne organizam si folosim abilitatile decat sa posedam calitati deosebit de dezvoltate. Se pare ca uneori nu numai ca ne este teama sa ne folosim talentele ci ca deseori nici nu stim cum anume le putem folosi. Ipoteza noastra este ca fiecare problema, daca o urmarim suficient de mult inapoi in timp este de fapt frica de propriile talente, abilitati si de propria putere. Majoritatea oamenilor sunt fericiti si multumiti atunci cand isi pot arata intelepciunea si puterea si pot in sfarsit "sa fie" asa cum sunt "cu adevarat" - cand nu isi mai ascund puterea. In scoala se preda multa materie dar se pune prea putin pret pe talentele pe care le au copii. Li se arata prea putin cum sa se poarte si ce sa faca cu talentele lor. Ne gandim aici nu numai la abilitatile artistice si intelepciunea interioara.

Strategiile cele mai importante

Strategia de amintire

Strategia de decizie

Strategia de invatare

Strategia creativitatii

Strategia de motivare

Strategia realitatii (Crezuri)

Aceste strategii sunt diferite pana la un anumit grad sunt insa conectate intr-un circuit (loop). Este posibil ca doua din strategiile numite mai sus sa fie la fel de ex. strategia realitatii si strategia de decizie sau strategia de invatare si motivare.

Toate strategiile se deruleaza in paralel si de aceea sunt greu de delimitat si de "extras". Ele se influenteaza reciproc si sunt partial dependente unele de altele.

Cand invatam ceva nou cream noi asocieri in creier. In cadrul procesului de invatare preluam o experienta ce are loc in exteriorul nostru. Credem ceva, auzim ceva si il/o traim intr-un anumit fel astfel incat intre experienta si o reprezentare interioara pe care o avem deja se formeaza o noua asociere.

De ce sunt strategiile importante?

Strategiile ne arata cum ajungem pas cu pas in starile noastre interioare, de ex. in valorile noastre.

Strategiile ne ajuta sa ii conducem pe altii pas cu pas in lumea lor (la resursele lor).

Strategiile sunt o modalitate speciala de organizare a propriilor resurse in asa fel incat sa obtinem rezultatele dorite (valori).

Strategiile ne ajuta sa ii modelam pe ceilalti. Cand ne intereseaza un domeniu incepem cu starea actuala, cu ceea ce fac cei mai buni din acest domeniu si dezvoltam acest domeniu incepand de acolo. Acest lucru este valabil in educarea copiilor si in activitatea de predare ca si in conducerea oamenilor si matematica. Cand cineva are/ poate ceva ce am dori sa avem / sa putem si noi si ne folosim sistemul nervos exact ca cealalta persoana, nu numai ca ne vom simti ca aceasta persoana dar vom si putea face exact acelasi lucru.

Intelegerea strategiilor

Strategiile sunt "instructiuni de utilizare" si ne spun exact ce avem de facut, cand si cum trebuie sa facem astfel incat sa obtinem exact acel rezultat. O data de cunoastem instructiunile de utilizare le putem folosi mereu si vom obtine mereu aceleasi rezultate.

Cele patru elemente ale unei strategii pe baza exemplului unei retete culinare:

Ingredientele: 5 simturi (canale senzoriale)

Cantitatea: submodalitati

Ordinea: sintaxa

Modul (temperatura cuptorului): fiziologie

Fiecare comportament este un rezultat al modelelor neurologice. (Secvente de reprezentari si modalitatile lor).

Strategiile sunt:

Secvente de semnale sau activitati ale canalelor noastre senzoriale ce devin unitatea unui comportament. Ele se deruleaza in afara sferei constiente.

O serie a celor 5 simturi (VAKOG) in care un canal senzorial (sistem de reprezentare) are o importanta mai mare decat altele.

Mereu ne stau la dispozitie toate canalele senzoriale. Intr-o strategie este ales cate un canal senzorial pentru fiecare pas. Ordinea aleasa a canalelor senzoriale determina daca atingem obiectivul sau nu.

Fiecare pas (reprezentare) este modificat cu ajutorul submodalitatilor, de ex. se poate ca pasii unei strategii sa fie la fel la doua persoane dar functiile sau submodalitatile sa se diferentieze.

Ordinea corecta a pasilor determina daca ne atingem obiectivul - ca in cazul unui numar de telefon: daca alegem cifrele in ordinea corecta avem legatura cu participantul dorit.

Gasirea strategiilor este dificila deoarece ele - bune si rele - se deruleaza inconstient. Dar cand cunoastem strategia exacta a acestei activitati inconstiente o putem folosi mai des in mod constient. Sunt zile cand ne trezim foarte usor si ne bucuram de ele si sunt zile cand ne este greu sa ne sculam din pat. In ambele cazuri intreprindem pasi exacti si urmam o ordine prestabilita a celor cinci simturi.

Structura de baza a strategiilor

Structura de baza pentru intelegerea strategiilor este modelul T.O.T.E (Test - Operation - Test - Exit) al lui Miller, Galanter, Pribram.

Imagine (pag. 286):

TEST

INTRARE            IESIRE

OPERATIE

NLP foloseste modelul T.O.T.E intr-o forma putin modificata si o denumeste bucla de feedback (Cap. 4.2., 5.2., 5.3.). Ea ne arata cum se deruleaza strategiile. Exista un obiectiv si avem diferite optiuni (operatiuni) pentru a-l atinge. Bucla de feedback are loc pana cand obiectivul este atins sau se renunta la el - adica pana cand nu mai exista posibilitati (ipoteze, metode, modalitati de inteventie) de atingere a obiectivului.

Imagine (pag. 287):

starea actuala sursa

valori

crezuri

COMPARATIE "Incotro vreau sa ma indrept?"

FEEDBACK " Cu cat m-am apropiat

de scop prin ultima interventie?"

sursa

valori starea dorita

crezuri

NU DA

INTERVENTII "Am atins scopul?" IESIRE

"Simt soarele in burta"

PUNCT DE DECIZIE

Structura strategiilor bune

O strategie are nevoie de evidentierea obiectivului.

Strategia trebuie sa contina toate sistemele importante de reprezentare (canale senzoriale): VAKOG.

Dupa pasul x trebuie sa vina un pas din exterior.

Bucla de feedback: Punctul de decizie da feedback despre ce variabila (Interventie) este folosita (evitati bucla in 2 puncte).

Functia strategiilor bune

Strategia ar trebui sa includa un test: o comparatie bazata pe anumite criterii si valori intre starea dorita si cea actuala.

Strategia ar trebui sa contina un punct de decizie: rezultatul congruent sau incongruent al comparatiei test ce determina urmatorul pas al strategiei (exit, renuntare, introducere de noi valiabile si interventii).

Strategia necesita de o operatie (proces): procese interioare si activitati motorii exterioare ce au scopul de a apropia starea actuala de obiectivul dorit.

Tracking

La crearea, recunoasterea si instalarea strategiilor este important de stiut unde ne aflam si ce am realizat pana acum. Apoi daca este cazul putem sa mergem un pas inapoi sau sa repetam toti pasi anteriori ai unei strategii pentru a ajunge la urmatorul pas.

Extragerea strategiilor

Ce nu ati avut in trecut din ce acum aveti?

Cum l-ati / ati obtinut(o)?

Ce nu aveti dar va doriti sa aveti?

Cum puteti sa il/o obtineti?

Dupa ce ati extras strategia puteti transfera (instala) pe aceasta cale noi contexte dorite (situatii).

Intrebari pentru extragerea strategiilor

Punctul de decizie si feedback

La ce intrebari v-ati gandit?

Cum ati stiut ca ati stiut?

Ce s-a intamplat in acest punct?

Intrebari test

Ce comparati ?

Cum comparati ?

Ce criterii aplicati ?

Intrebari in cadrul operatiilor

Ce faceti cand nu sunteti sigur ?

Cum modificati testul daca nu obtineti ceea ce va doriti?

Ce pasi faceti?

Ce proces are loc in dumneavoastra pentru a putea fi sigur(a) ca suneti pregatit(a)?

Instalarea strategiilor

Tot ce facem bine, facem inconstient. Cand am extras si am constientizat strategiile le putem transfera in orice context dorit. Presupozitia NLP:

Avem tot ce ne trebuie in noi - doar ca deseori la locul nepotrivit, cu oameni nepotriviti.

Spre exemplu unii oameni pot fi prietenosi si deschisi cu prietenii si colegii de servici dar nici pe departe nu pot fi asa cu propriul partener. Sau unii pot savura natura si se pot relaxa cand sunt singuri dar nu o pot face cand sunt cu alti oameni.

In cele ce urmeaza vom rezuma mai intai ideile teoretice iar apoi pe baza exercitiilor vom prezenta alte exemple.

Elemente pentru designul strategiei

Ce informatii sunt necesare si in ce sistem de reprezentare?

Ce teste, diferente, generalizari si asocieri sunt necesare in procesul de informare?

Ce operatii speciale trebuie gasite la individ sau la organizatie?

Care este secventa cea mai eficienta in care ar trebui sa aiba loc toate aceste teste si operatii?

Aceste exercitii ajuta la instalarea strategiilor:

"Pacing cu strategii"

"Aducerea strategiilor acolo unde le dorim cu ajutorul SM"

"Chaining si rezolvarea problemelor"

"Swish/ Hush"

"Generatorul de comportament"

"Go for it"

"Reincadrarea simptomului"

"Grinda obiectiv"

Sistemul de simboluri NLP pentru descrierea strategiilor (vezi sistemele de reprezentare)

A = auditiv

V = vizual

K = kinestezic

O = olfactiv

am = amintit

c = construit

i = intern

e = exterm

t = ton / tempo

D = dialog

+ = pozitiv

- = negativ

Exemple

Ae = auditiv extern

Vc = vizual construit

AiD = Dialog intern auditiv

Kam = sentiment amintit

Ati = ton/ tempo auditiv intern

Simboluri sintactice

duce la  comparatie sinestezie

m p

Metaresponse              Polarityresponse

Exemple:

Secventa: Aam Vc Ki

Test:    Ve / Vc

Sinestezie (imagine si sentiment simultane): Vc Ki

Polarityresponse (spune ceva si simte altceva):  Ai Ki

p

Metaresponse (vorbeste despre un sentiment in loc sa il simta): Ki AiD

m