 |
|
 |  |
| Aeronautica | Comunicatii | Drept | Informatica | Nutritie | Sociologie |
| Tehnica mecanica |
Sociologie
|
Qdidactic » stiinta & tehnica » sociologie Filosofie si filosofare |
Filosofie si filosofare
Prin filozofie ne aflam in domeniu interogatiei, in care gandirea revine asupra principiilor ce guverneaza cosmosul sau a temeiurilor a tot ceea ce exista, reprezentand gandirea asupra esentelor principiilor ultime ale lumii si omului, insa nefinalizata intr-un raspuns ultim, cin intr-un exercitiu continuu al problematizarii.
Platon numea filozofia ca fiind "suisul sufletului catre locul inteligibilului", filosofia fiind astfel calea pe care trebuie sa o urmeze gandirea pentru a ajunge la cunoastere.
Filosofia s-a constituit prin incercarea de a da raspunsuri, incat ajunge sa vizeze raportul omului cu lumea cu existenta. Filosofia incearca sa explice in ce consta conditia umana, conceptul de conditie umana, de asemenea situatiile obisnuite si limita. In acelasi timp filosofia se preocupa de locul si rolul omului il ajuta pe acesta sa ierarhizeze lumea. Filosofia il ajuta pe om sa opteze in cunostinta de cauza de ce oamenii opteaza pentru anumite ralieri.
Filosofia il ajuta pe om sa se cunoasca pe sine sa-si formeze o cunostinta de sine care sunt propriile sale relatari dar raportata la realitatea sociala, sa-si formeze constiinta alteritatii care este constiinta respectului pentru ceilalti alaturi de care traiesti.
Filosofia s-a format in antichitate la inceput in obiectul filosofiei erau puse cunostinte din toate domeniile treptat s-a produs o departajare intre discursul filosofic si cel stiintific. Tot pe parcursul istoriei s-au constituit domeniile meditatiei filosofice. Parerea celor mai multi cercetatori este ca in Grecia Antica a existat o filosofie riguroasa, originala si nu se confirma opinia dupa care grecii au dat putin si au luat mult.
Filosofia in Grecia Antica a aparut in perioada genezei a aparitiei relatiilor de productie sclavagiste, ca o reflectie implicita mai mult sau mai putin in mitologie, dar ea incearca sa se desprinda treptat de mitologie. Astfel in Iliada si Odiseea a lui Homer gasim primele incercari de interpretare filosofica a lumii, primele intrebari si primele raspunsuri cu privire la lume.
In poemul lui Hesiod "Teogonia, muntii si zilele" gasim elemente de filosofie, Hesiod fiind poet. Acesta trece dincolo de originea zeilor si se intreaba cum s-a trecut de la haos la cosmos. Aceasta intrebare este filosofica si este o prezentare a filosofiei de mai tarziu.
Trecerea de la poemele hesiodice la filosofia greaca propriu-zisa este considerata un adevarat miracol dar un miracol realizat de oameni pentru ca primii filosofi erau strans legati de indeletnicirile, problemele societatii si au ajuns la filosofie pe cale omeneasca. Ei contemplau cerul, natura, dar nu o contemplatie pura ci pentru a gasi solutii pentru problemele cetatii.
In Europa evului mediu filosofia se intinde intre secolele V - XV. Fenomenul are inceput mai repede. S-au exprimat pareri unilaterale, aprecieri dogmatice cum este aprecierea ca in Europa Vestica filosofia ar fi o "noapte de 1000 de ani" in sensul ca spiritul uman a dus un somn de 1000 de ani ceea ce este in contradictie cu realitatea. In Europa apuseana au existat filosofi care au imbunatatit filosofia si au dezvoltat-o, ori a spune ca este o noapte de 1000 de ani inseamna a pune in paranteza aceasta creatie, simbolizand totodata un negativism fata de trecut, inseamna sa credem ca timp de 10 secole progresul a incetat. Filosofii medievali apologeti sunt primii aparatori ai cretinismului, ei exprimandu-si primii gandurile despre credinta crestina.
Desigur, multe din intrebarile filosofiei sunt puse si solutionate de catre oameni in cadrele gandirii si experientei cotidiene ,sub presiunea situatiilor de viata. Insa filosofia este o sfera a creatiei spirituale specializate care se indeparteaza sensibil de problematizarile si opiniile constiintei comune,fiind,deci,calitativ altceva decat aceasta.
Karl Jaspers face o distinctie intre inceputul filosofiei-care se refera la aspectul istoric - si originea filosofiei inteleasa ca "izvorul de unde tasneste in mod constant impulsul de a filosofa". Aceasta sursa originara - prin care ne este accesibila filosofia trecutului si legitimam filosofia contemporana - cuprinde mai multe aspecte: mirarea, starea de uimire si curiozitate din care se nasc intrebarile si cunoasterea; indoiala in privinta cunostintelor dobandite indeamna catre analiza critica si desprinderea unor certitudini; razvratirea , dezorientarea si simtul pierderii de sine care il obliga pe om sa isi puna intrebari grave privitoare la sine insusi si la conditia sa de faptura limitata,expusa incertitudinii existentiale si tragicului. De aceea ,impulsurile catre filosofare se afla in orizonturile-pline de simboluri ,ingrijorari - ale vietii cotidiene.
|
a. Diferentele psihologice care ii separa pe delincventi de ceilalti oameni; b. predispozitiile biologice
c. mecanismele sociologice care ofera oportunitati diferite unor oameni care nu si-au reglat aspiratiile la realitatea situatiei lor
IV. Comentati urmatoarea explicatie a deviantei (R. Merton): In societatile industrializate valorile general acceptate pun accentul pe succesul material, iar modalitatile de a dobandi succesul se presupun a fi autodisciplina si munca asidua. In mod corespunzator, cei care muncesc cu adevarat din greu pot reusi, indiferent care este punctul lor de plecare in viata. In realitate aceasta idee nu este valida, datorita faptului ca celor mai dezavantajati le sunt oferite doar oportunitati conventionale limitate de avansare, sau nu. Totusi, cei care nu "reusesc" pot fi condamnati pentru aparenta lor incapacitate de a realiza un produs material. In aceasta situatie, exista o puternica presiune pentru a se incerca progresia prin orice mijloace, legale sau ilegale. Deci, devianta reprezinta un produs secundar al inegalitatilor economice.
Raspuns (max. 1 pagina) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
V. R. K. Merton identifica cinci reactii posibile (1. ritualistii, 2. conformistii, 3. retrasii, 4. rebelii,5. inovatorii) la tensiunile dintre valorile sustinute la scara sociala si mijloacele limitate de a le realiza. Completati liniile punctate cu denumirea corespunzatoare:
a) . . . . . . . ..accepta atat valorile sustinute social cat si modalitatile conformiste de a le realiza, indiferent daca sunt sau nu incununate de succes. Majoritatea populatiei intra in aceasta categorie.
b) . . . . . . . .continua sa accepte valorile aprobate la scara sociala, dar folosesc mijloace ilegale de a le realiza. Delincventii care dobandesc avere prin activitati ilegale sunt exemplu pentru acest tip.
c) . . . . . . . . se conformeaza standardelor acceptate la scara sociala, cu toate ca omit valorile continute ale acestor standarde. Regulile sunt respectate, fara a se avea in vedere un scop clar, intr-o maniera fortata. Ritualistii sunt persoane care se dedica unor activitati monotone, chiar daca acestea nu au perspective pentru cariera si nu ofera multe recompense.
d) . . . . . . . au abandonat complet viziunea competitiva, respingand astfel atat valorile dominante cat si mijloacele acceptate de realizare a lor. Un exemplu ar fi membrii unei comunitati care se intretine singura.
5) . . .. . . . . . . resping atat valorile cat si mijloacele existente, dar doresc in mod activ sa le inlocuiasca cu unele noi si sa insele astfel sistemul social. In aceasta categorie intra membrii gruparilor politice radicale.
VI. Care dintre urmatoarele afirmatii apartine in mod specific teoriei etichetarii:
a. Devianta nu trebuie inteleasa ca un set de caracteristici intrinseci ale indivizilor sau grupurilor, ci ca un proces de interactiune intre devianti si non-devianti. Pentru a putea intelege natura deviantei trebuie sa descoperim motivul pentru care anumite persoane ajung sa fie clasificate drept "deviante"
b. Aspectele violente ale delincventei gulerelor albe sunt mai putin vizibile decat in cazurile de omucidere sau atac, dar sunt la fel de reale - si ocazional pot fi mai grave prin consecinte. De exemplu, reglementarile dispretuitoare referitoare la prepararea noilor medicamente, siguranta la locul de munca sau poluarea pot provoca ranirea ori decesul multor oameni.
c. Devianta exprima structura de putere a societatii. In general vorbind, regulile in functie de care este definita devianta sunt elaborate de catre cei bogati pentru cei saraci, de catre barbati pentru femei, de catre cei in varsta pentru cei tineri, de majoritatile etnice pentru grupurile minoritare.
d. Multi copii patrund in gradinile altora, fura fructe sau trag chiulul de la scoala. Intr-un cartier locuit de oameni bogati, aceste fapte pot fi socotite de catre parinti, profesori si politie drept un divertisment nevinovat al copilariei. In zonele sarace, ele pot fi considerate drept dovezi ale tendintelor catre delincventa juvenila.
e. Uciderea nu este intotdeauna socotita drept crima. In vreme de razboi, uciderea inamicului este aprobata.
VII. Precizati autorul urmatoarei definitii a conceptului de "tip ideal": o descriere abstracta, construita prin accentuarea anumitor trasaturi preluate din cazuri reale, astfel incat sa evidentieze cele mai esentiale caracteristici ale lor.
a. E. Durkheim; b. A. Comte; c. M. Weber; d. K. Marx; e. M. Foucault; f. R. Merton
VIII. Max Weber a enumerat mai multe caracteristici ale birocratiei occidentale. Care dintre cele enumerate mai jos sunt incompatibile cu definitia sa:
1. Ierarhia clar demarcata a autoritatii.
2. Comportamentul functionarilor de la toate nivelurile organizatiei este reglementat prin reguli scrise.
3. Functionarii sunt salariati, angajati cu norma intreaga.
4. Separarea sarcinilor functionarului din interiorul organizatiei de viata lui personala.
5. Nici un membru al organizatiei nu poseda resursele materiale cu care opereaza.
6. O siguranta a postului conferita de atasamentul sentimental fata de organizatie
7. Orientarea catre lucrul in grup.
IX. Dati un exemplu din care sa rezulte ca modul informal de operare poate fi mai avantajos atat pentru indivizi, cat si pentru organizatia birocratica (P. Blau)
X. Care dintre urmatorii autori folosesc conceptul de "societate de supraveghere" - comparatia societatii contemporane cu "Panopticonul" descris de Bentham - ca metafora pentru a critica mecanismele de putere aduse la forma lor ideala:
a. M. Weber; b. R. Boudon; c. M. Foucault; d. E. Durkheim; f. J. Habermas
XI. Care este argumentul folosit de P. Bourdieu pentru a critica efectele perverse ale birocratiei social-liberale ("deserving poors")..
XII. Formulati un argument critic la adresa teoriei etichetarii..
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
XIII. Caracterizati pe scurt cele 4 tipuri - poli culturali ai perceptiei riscului - din cadrul analizei "grid/group
RASPUNSURI
I. a6, b3, c1, d2, e9, f7, g5, h11, i8, j4, k10; III. c
V. 1c, 2a, 3d, 4e, 5b VI. a, c, d; VII. c; VIII. 6, 7
CAPITOLUL VIII
I. Precizati autorii urmatoarelor afirmatii:
1) A spune o poveste despre politica insemna a spune o <poveste> despre puterea in societate. Aceasta ne spune despre natura structurii puterii si despre puterea actorilor insisi [ . ] Nu se poate studia politica fara intelegerea naturii puterii. Viziuni false asupra puterii dau viziuni partiale asupra politicii si societatii.
2) "A face politica" insemna a actiona prudent, adica a discrimina intre "amici" si "inamici" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
3) Daca oamenii nu sunt constransi institutional la anumite forme de respect, atunci ne trezim intr-un razboi al tuturor contra tuturor (bellum omnium contra omnes).
4) Singurul scop pentru care puterea poate fi utilizata in mod legitim de catre o comunitate civilizata contra vointei unuia dintre membrii sai este de a-l impiedica sa dauneze altuia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
II. Prin argumentul "individualismului autosuficient", J.J. Rousseau sustinea ca:
a) Omul trebuie constrans ca sa fie cu adevarat liber
b) Doar oamenii cu charisma pot renunta la bucuria egoista
c) Oamenii au ideea unui angajament mutual, dar acest "contract" este fragil: daca-i vorba sa prinda un cerb ei stau la post pana ce constata ca-i mai util pentru azi sa prinda iepurele care tocmai trece, dar astfel isi pierd libertatea zilei de maine
d) Principala conditie a cooperarii este detinerea unei informatii complete asupra tuturor situatiilor posibile
III. Urmatoarele definitii sunt date de (precizati in spatiul desemnat de liniile punctate . . . . . . . . . . .) in privinta conceptului ( . . . . . . . . . . .)
1) "Sansa de face sa triumfe in interiorul unei relatii sociale propria vointa, chiar in pofida unei rezistente".
Autor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Concept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2) " Sansa de a gasi persoane ce pot fi convinse, gata sa asculte un ordin cu continut concret".
Autor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Concept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3) Cel care comanda nu este in mod necesar legitim, supunerea putand fi impusa
Autor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Concept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4) Supunerea este fondata pe recunoasterea de catre cei care se supun a caracterului legitim al ordinelor date.
Autor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Concept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
IV. Pentru a sustine ca puterea trebuie inteleasa drept cauza a unui comportament, Robert Dahl a propus urmatoarea definitie: "A exercita o putere asupra lui B in masura in care obtine de la B o actiune Y pe care acesta din urma nu ar efectua-o in alte conditii". Avantajul definitiei este ca:
a) Permite observarea legaturii dintre putere (sau o anume competenta juridica) si responsabilitate intrucat deciziile sunt vizibile, iar atitudinile reperabile.
b) Face posibila o metoda de analiza a modului in care indivizii bine informati anticipeaza "starea de spirit", continutul consensului majoritar, pentru a capta o "putere reputationala" (acestia incearca sa fie ei primii care propun deciziile populare)
c) Permite observarea practicilor politicianiste din campul luptei pentru putere.
d) Permite observarea efectul de cameleon: pentru a se pozitiona ca lideri, unii indivizi se arata ca fiind foarte grijulii de "aspectele reale de pe teren".
V. Prin caracterizarea "Puterea lui A se exercita ca o consacrare a fortelor pentru a crea sau rentari valorile sociale si politice in asa fel incat practicile institutionale sa restranga domeniul procesului politic doar la problemele care sunt relativ putin daunatoare pentru A", Bachrach si Baratz vizeaza un caz de:
a) putere a "opozitiei parlamentare"
b) exercitare a "puterii negative"
c) "anarho-liberalism"
d) exercitare a puterii prin tehnica "non-deciziei"
VI. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt compatibile cu analiza puterii din perspectiva teoriilor schimbului:
a) Relatiile de putere construiesc situatii in care indivizii schimba in mod reciproc unele avantaje: o marfa contra banilor, o munca pentru salariu, un avantaj moral (de ex. multumirile facute in public) contra unui serviciu facut in mod benevol.
b) Daca un consumator accepta sa plateasca un pret foarte ridicat, atunci am putea sa zicem ca se afla intr-o pozitie "slaba" fata de vanzator.
c) Intensitatea puterii exercitate se poate masura prin comparatie cu marimea avantajului obtinut.
d) Puterea este ceea ce realizeaza constrangerile structurale care guverneaza relatiile de schimb inegal.
VII. Dupa Harsany, masura in care un individ poate obtine cooperarea celorlalti participanti la o activitate colectiva poate fi definita ca rezultat al capacitatii sale de a recompensa si/sau a pedepsi. In raport cu aceasta definitie, care dintre urmatoarele afirmatii este falsa:
a) Comportamentul individual poate fi explicat doar in termeni de motivatii personale.
b) "Puterea de negociere" este strict dependenta de congruenta intre "statusul actual" al indivizilor si "importanta sociala" a activitatii lor.
c) Unii indivizi pot dobandi un status inalt pentru activitati care nu au de fapt nici o valoare reala.
d) Sarlatanilor li se acorda un status inalt daca unii indivizi influenti ai grupului stiu ca ei sunt inutili sau daunatori, dar socotesc ca procedurile de combatere a lor sunt pe moment prea costisitoare.
VIII. Max Weber a oferit o clasificare a tipurilor de legitimitate care stau, in general, la baza a trei forme de regim politic. Completati spatiile punctate cu notiunile corespunzatoare : a) administratia de tip birocratic a regimurilor democratice moderne; b) regimurile autoritare, dictatoriale sau totalitare; c) formele monarhice.
legitimitatea istorica sau traditionala, care este bazata pe caracterul sacru al traditiilor si cutumelor si pe increderea in persoanele care sunt depozitarele directe ale acestora. Aceasta legitimitate corespunde guvernamantului bazat pe
legitimitatea charismatica sau personala, care este fondata pe increderea in caracterul exemplar al unui sef iesit din comun, dotat cu o "charisma" sau cu un "farmec" fara egal. Aceasta legitimare se manifesta indeosebi in ( . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .)
legitimitatea legal-rationala, este bazata pe increderea in legalitatea si rationalitatea titlurilor si a deciziilor revendicate de autoritatile politice centrale. Ea isi gaseste expresia cea mai inalta in ( . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .)
IX. Spre deosebire de "charisma personala", notiunea de "charisma a functiei" accentueaza:
a) emotia si afectivitatea
b) comportamentul rational orientat spre scopuri
c) intuitia
d) vointa
X. Actualizati cu notiunile corespunzatoare modelul spatiului public construit pe baza similitudinilor cu sistemul scenografic al dramaturgiei ateniene:
|
Koilon |
orchestra |
|
Logeion |
||||||||||||||||||||
|
Spectatori |
cor |
corifei
Obiectul filosofiei este straniu si
radical diferit de orice altceva, prin tot ceea ce exista in univers,
intelegandu-se lucruri reale, fizice, spirituale, ireale, ideale, fantastice,
dar in masura in care cuprind totul
universal. Obiectul filosofiei este cel care nu poate fi dat, cel care ii este
filosofului, initial, total necunoscut, nu este nici unul dintre celelalte
obiecte ale studiului, el fiind totul. Spre exemplu stiinta, care este privita ca fiind o serie de solutii date unor probleme, ar fi pentru filozofie un ansamblu de reflectii ce trebuie sa se constituie ca si creatie universala, integrala, un sistem absolut al intelectului uman; Ortega y Gasset in "Ce este filosofia?" considera ca doar filosofia incearca sa dea raspuns intrebarilor prime, decisive. Adevarul filosofic va fi astfel suficient, dar totusi inexact, iar adevarul stiintific este insuficient, dar exact. O alta caracteristica gandirii filozofilor, prin care aceasta s-ar putea asemana gandirii specifice stiintei secolului XX, ar fi ca filosofia se afla mereu in opozitia opiniei. In lucrarea "Despre constiinta filozofica", Lucian Blaga incearca sa legitimeze filozofia in fata celor care-i pretind satisfacerea unor exigente improprii, el demonstrand faptul ca caracteristica de ireductibilitate a filosofiei la stiinta Filosoful Karl Popper, in lucrarea sa "Logica cercetarii" sustine ca filosofia trebuie sa aiba ca tinta vesnica cunoasterea, sa nu fie interesata de darea unor raspunsuri la teorii generale. Omul este pus in miscare de nazuinta de a intelege cat mai profund si intr-un mod cat mai adecvat lumea in care traieste si propria sa fiinta, iar in acest sens nu ezita sa formuleze idei cat mai indraznete. Pe Pamant,daca acesta exista,totul este relativ si numeroase teorii au iesit la lumina de la aparitia omului si desigru elevarea, evolutia gandirii acestuia incadrate in epoca sa de viata. .Fiecare are o teorie a lui referitoare la rostul existentei umane si la modul in care a rtrebui sa fie inteleasa existenta umana .In zilele noastre omul isi coordoneaza activitatea in functie de descoperirile si recomandarile stiintei ,lasand filosofia pe un plan secund,dar este dovedit ca fara filosofie stiinta nu poate aduce un raspuns concret si veridic la intrebari existentiale.
|
