Delictele si quasidelictele

Delictele si quasidelictele

O fapta care, in functie de conceptia sociala la un moment dat, e susceptibila de a produce prejudicii.

Obligatia delictuala:  Jurisprudenta romana a construit teoria obligatiilor delictuale in analogie cu teoria obligatiilor contractuale (finalizata in sec. I e.n.)

Mostenitorii debitorului nu pot fi tinuti sa plateasca prejudiciul dupa moartea acestuia. Ei pot fi tinuti numai daca au profitat. Obligatia de despagubire nu trece prin succesiune. Mostenitorii victimei pot cere despagubire; nu trece prin succesiune daca e vorba de un delict cu pronuntat caracter personal (dreptul de injurie).

Obligatia delictuala e sanctionata printr-o amenda.

Obligatia contractuala e rei persecutorie (se urmareste lucrul) - se achita o despagubire.

Actiunea penala urmareste in aceeasi masura pe fiecare debitor (fiecare hot plateste aceeasi amenda).

Actiunea contractuala e divizibila, adica debitorul contractului nu trebuie sa plateasca tot, ci doar partea sa.

A.    Delictele publice Sanctioneaza interesele publice (Ex. Dezertarea)

B.    Delictele private Aduc atingere intereselor membrilor societatii

a)     Delictele de drept civil (Legea celor XII table)

b)     Delictele de drept pretorian

a) Furtul Acel delict civil prin care o persoana isi insuseste in mod ilicit un bun mobil apartinand altuia fara voia stapanului.

Elementul material Actiunea de sustragere

Elementul volitiv Intentia ilicita de a apropria bunul altuia

Proiect: Certificat de garantie termopane, tamplarie pvc Eseu: Vanzarea dupa greutate, numar sau masura

Furt asupra propriului bun Bun furat dat in gaj.

I. Furtul:

a)     Flagrant (manifest) - Prinderea in momentul actiunii sau cu detinerea bunului.

b)     Neflagrant (nemanifest)

Sanctiunea era prevazuta de Legea celor XII table.

a)     Pentru furt flagrant:

Unei persoane libere i se aplica o bataie cu vergile si era transformat in sclav. Sclavul care a furat primea o sanctiune corporala sau era aruncat de pe stanca Terpeana.

Amenda putea fi de patru ori valoarea bunului furat.

Furt era considerat si atunci cand se gasea bunul in casa hotului.

b)     Pentru furt neflagrant:

Se aplica o amenda egala cu valoarea dubla a lucrului si se intenta o actiune civila pentru restituirea bunului.

Amenda sanctiona delictul.

II. Paguba pricinuita pe nedrept (Damnum iniuria datum)

Era reglementata prin LEX AQUILIA (anul 286 i.e.n.)

Atingerea adusa unui animal/lucru al altuia si care se sanctiona prin achitarea unei despagubiri.

Prin aceasta lege s-a fundamentat o actiune separata de cea contractuala.

III. Injuria

O ofensa adusa unei persoane, unui om liber.

b) Delictele pretoriene

Dolul Viciu de consimtamant ce consta intr-o eroare provocata.

Pentru a exista dolul, trebuie sa avem de-a face cu manopere viclene.

Actio doli - se cere magistratului constatarea incheierii contractului sub actiunea dolului.

Clasificare:

Dolus malus Intra sub incidenta legii.

Dolus bonus

Sanctionare:

O exceptie de dol

O restitutio ad integrum

O actiune de dol

Atat la dol cat si la violenta s-a contopit restitutio ad integrum, ca un efect al actiunii de dol.

Violenta Delict pretorian ce consta in constrangerea morala sau fizica a unei persoane in absenta careia nu ar fi contractat.

Conditie: Crearea unei temeri in spiritul asupra caruia se exercita.

Instrainarea facuta in frauda creditorilor

Actiunea pauliana Actiunea pretoriana prin care se sanctioneaza delictul de instrainare in frauda sau in dauna creditorului.

Conditii:

Existenta unei instrainari cu titlu gratuit sau oneros facuta de debitor in favoarea unor terti.

Instrainarea sa fie facuta cu intentia de a prejudicia pe creditori; crearea unui statut de imovabilitate sau a-si agrava insolvabilitatea existenta.

Existenta complicitatii tertului.

Actul de instrainare sa fie cu titlu de gratuitate indiferent de complicitatea tertului, ori cu titlu oneros daca e necunoscuta complicitatea acestuia.

Efectul emiterii actiunii pauliene este desfiintarea instrainarii.

Daca dreptul roman, depozitat in straturile atator civilizatii, a putut rezista eroziunii timpului in cel mai remarcabil si impresionant mod, cu naturaletea si cu claritatea-i de cristal, cu nesofisticata inteligenta, rafinand o prodigioasa filosofie sociala universalista, ei bine, nu este, oare, cazul sa-l creditam si astazi ca pe un reper fundamental in incercarea noastra de a redescoperi arcanele sapientalelor randuieli de odinioara, pentru a salva fortele umanismului si ale rationalitatii intruchipate in el ?