Infractiuni contra reprezentantului unui stat strain

Infractiuni contra reprezentantului unui stat strain

1. Continutul legal

Sub denumirea marginala de "Infractiuni contra reprezentantului unui stat strain", in art. 171 C.pen. sunt incriminate infractiunile contra vietii, integritatii cor­po­rale, sana­tatii, libertatii sau demnitatii, savarsite impotriva reprezentantului unui stat strain.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este comun tuturor infractiu­nilor contra sigurantei statului.

b) Obiectul juridic special al acestor infractiuni este in principal constituit din re­latiile sociale referitoare la siguranta nationala a Romaniei, iar in secundar din rela­tiile sociale privind viata, integritatea corporala, sanatatea, libertatea sau demnitatea reprezentantului unui stat strain.

c) Atunci cand infractiunea se rasfrange asupra corpului unei persoane care are calitatea de reprezentant al unui stat strain, fapta va avea un obiect material repre­zentat de corpul victimei.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit al infractiunii poate fi orice per­soana care indeplineste conditiile generale ale raspunderii penale. Participatia penala este posibila sub toate formele sale, cu particularitatile specifice infractiunilor ce sunt savarsite contra vietii, integritatii corporale, sanatatii, libertatii sau demnitatii.

b) Subiectul pasiv principal este statul roman, periclitat prin infractiunile savar­site, iar subiectul pasiv secundar este calificat prin persoana celui care are calitatea de reprezentant al unui stat strain. Au aceasta calitate sefii de state, de guverne, mem­brii unor delegatii guvernamentale, membrii corpului diplomatic, precum si alte per­soane carora, prin conventii internationale, li se recunoaste calitatea de reprezentant al unui stat strain .

Nu sunt prevazute conditii speciale privind timpul si locul savarsirii infractiunii.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Sub aspectul elementului material, infractiunile contra re­prezentantului unui stat strain se savarsesc prin aceleasi actiuni sau inactiuni prin care se savarsesc infractiunile indreptate impotriva vietii, integritatii corporale, sana­tatii, libertatii sau demnitatii, executate de subiectul activ[2].

b) Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru siguranta na­tionala a Romaniei, sub aspectul relatiilor pe care tara noastra le are cu statul al carui reprezentant a fost supus agresiunii, consecinte produse prin realizarea urmarii se­cundare derivate din vatamarea adusa obiectului material al infractiunii (corpul repre­zentantului statului strain).

c) in raport cu urmarea produsa asupra obiectului nemijlocit (corpul victimei) va exista si necesitatea stabilirii legaturii de cauzalitate intre actiune si rezultat.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se executa aceste infractiuni este intentia sau culpa, corespunzator infractiunii savarsite de autor. Pentru a putea fi apli­cabile dispozitiile art. 171 C.pen., este necesar ca faptuitorul sa fi avut re­prezen­tarea ca persoana impotriva careia a savarsit infractiunea este reprezentantul unui stat strain. Daca subiectul s‑a aflat in eroare asupra acestei imprejurari va ras­punde doar pentru infractiunea contra persoanei pe care a savarsit‑o in mod concret.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Formele si modalitatile sunt identice cu cele ale infractiunilor contra vietii, inte­gritatii corporale, sanatatii, libertatii sau demnitatii intreprinse de autor.

B. Sanctiuni. Infractiunile contra reprezentantului unui stat strain se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita, al carei maxim se spo­reste cu 2 ani.

5. Aspecte procesuale

Actiunea penala, in cazul savarsirii infractiunilor prevazute de art. 171 C.pen., se pune in miscare la dorinta exprimata de guvernul strain.

Bibliografie selectiva

C. Birsan, Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Comentarii si explicatii, vol. I, Drepturi si libertati, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, art. 10 si 14, p. 725 si urm.;
D.I. Cristescu, Tehnici de obtinere a materialelor de comparatie necesare unor constatari si expertize dispuse cu prilejul investigarii infractiunilor contra securitatii nationale si de terorism, Dreptul nr. 7/2005, p. 191; D.V. Diaconu, Legea pentru prevenirea si combaterea terorismului I, R.D.P. nr. 3/2006; T.F. Gorunescu, Infractiunea de terorism in domeniul nuclear, R.D.P. nr. 4/2005, p. 82; M.A. Hotca, Codul penal. Comentarii si explicatii, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007; I. Lascu, Acte de terorism, Noi incriminari, R.D.P. nr. 1/2002, p. 99; B. Onica-Jarka, Terorismul - crima sau delict international, Dreptul nr. 2/2002, p. 123; C. Olaru, Terorismul, Mijloacele legislative de combater a acestui fenomen, Dreptul nr. 11/2005, p. 212; C. Sima, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 141/2001 pentru sanctionarea unor acte de terorism si a unor fapte de incalcare a ordinii publice, Pro Lege nr. 1/2002, p. 54; T. Tudorel, Drept penal Partea speciala, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2007.