Denuntarea calomnioasa

Denuntarea calomnioasa

1. Continutul legal

Aceasta infractiunea este prevazuta in art. 259 C.pen. si consta in invinuirea min­cinoasa facuta prin denunt sau plangere, cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o anume persoana.

Conform alin. (2), fapta este mai grava atunci cand se realizeaza prin producerea sau ticluirea de probe mincinoase, in sprijinul unei invinuiri nedrepte.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic specific este reprezentat de acele relatii sociale care presupun buna‑credinta si corectitudinea celor care fac sesizari in fata organelor judiciare sau participa la activitatea de administrare a probelor. Ca obiect juridic secundar intalnim acele relatii sociale privind onoarea, demnitatea si chiar libertatea persoanei impotriva careia se face plangerea sau denuntul ori in contra careia se ticluiesc sau se produc probele.

b) Obiectul material in cazul acestei infractiuni nu exista, iar plangerea, denuntul si probele mincinoase produse sau ticluite, reprezinta mijloace prin care se comite infrac­tiunea.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al acestei infractiuni poate fi orice per­soa­na care indeplineste conditiile generale ale raspunderii penale, intrucat textul de lege nu impune o conditie speciala.

Astfel, poate fi subiect activ chiar si o persoana cu capacitate de exercitiu res­transa, care depune un denunt sau o plangere mincinoase. In acest caz, va raspunde pentru comiterea infractiunii, fie persoana cu capacitate de exercitiu restransa, fie repre­zentantul legal, dupa cum au cunoscut sau nu ca denuntul sau plangerea sunt minci­noase. Vor raspunde amandoi, daca au stiut ca denuntul sau plangerea sunt mincinoase.

Subiect activ al acestei infractiuni poate fi si reprezentantul unei persoane juri­dice, indiferent ca este publica sau privata.

Participatia este posibila in toate cele trei forme, coautorat, instigare si com­plicitate.

Exista coautorat la aceasta infractiune, daca doua persoane se inteleg, una sa faca denuntul sau plangerea mincinoasa, iar cealalta sa produca sau sa ticluiasca probele mincinoase. Fiecare coautor va raspunde pentru denuntare calomnioasa in forma agra­vata [art. 259 alin. (2) C.pen.].

Exista, de asemenea, coautorat cand doua sau mai multe persoane intocmesc si semneaza impreuna un denunt mincinos, neavand importanta daca fiecare dintre coautori actioneaza in nume propriu sau ca reprezentant al unei persoane juridice.

Putem intalni coautorat si atunci cand organul de conducere al unei persoane juridice este alcatuit din mai multe persoane, care intocmesc un denunt mincinos impotriva unei alte persoane juridice sau chiar fizice.

Nu va exista coautorat atunci cand o persoana face un denunt sau o plangere mincinoasa, dupa care o alta persoana produce sau ticluieste probele mincinoase in sprijinul invinuirii nedrepte, facute de primul faptuitor, fara sa existe o intelegere intre acestia. In acest caz, primul faptuitor va raspunde pentru art. 259 alin. (1) C.pen., iar cel de al doilea pentru art. 259 alin. (2) C.pen.

b) Subiectul pasiv. In primul rand, exista un subiect pasiv principal, reprezentat de stat prin organele judiciare a caror activitate este periclitata si pusa in pericol de savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa. Subiect pasiv secundar este per­soana contra careia s‑a facut plangerea sau denuntul mincinos sau impotriva careia s‑au produs sau ticluit probele mincinoase.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material consta intr‑o actiune de invinuire min­cinoasa a unei persoane de comiterea unei infractiuni, iar conform alin. (2), in pro­ducerea sau ticluirea de probe mincinoase.

A invinui mincinos o persoana inseamna a o acuza de ceva, a‑i pune in sarcina ceva ce nu a facut sau ceva ce nu exista, deci a face o afirmatie necorespunzatoare reali­tatii. Astfel, exista infractiunea de denuntare calomnioasa, daca infractiunea denuntata nu a fost savarsita, precum si atunci cand a fost savarsita de o alta persoana. De asemenea, invinuirea isi pastreaza caracterul mincinos si atunci cand o com­portare reala a unei persoane este prezentata in asa maniera incat sa creeze in mod artificial impresia ca s‑a savarsit o infractiune[1].

Referat: Adeverinta de venit Document online: Contract de agentie comerciala

b) Cerinte esentiale. Invinuirea mincinoasa, pentru a constitui element material al acestei infractiuni, trebuie sa aiba ca obiect o infractiune, neavand importanta daca aceasta este preva­zuta in Codul penal sau intr‑o lege speciala. Denuntul sau plan­gerea trebuie sa se refere la savarsirea unei infractiuni. Prin savarsirea unei infrac­tiuni in sensul art. 144 C.pen. se intelege savarsirea oricarei fapte pe care legea o sanc­tioneaza ca infractiune consumata sau ca tentativa, precum si participarea la o ase­me­nea fapta in calitate de coautor, instigator sau complice. Asadar, nu se va putea retine infractiu­nea de denuntare calomnioasa, chiar in cazul unei invinuiri minci­noase, dar care are ca obiect o fapta de alta natura, cum ar fi o contraventie ori o fapta de natura civila.

Conform art. 259 alin. (1) C.pen., invinuirea trebuie sa priveasca o anume per­soa­na, adica o persoana determinata. Aceasta inseamna ca, in cuprinsul denuntului sau plangerii, persoana invinuita trebuie suficient descrisa, astfel incat sa poata fi identi­ficata de organele care primesc sesizarea. Daca invinuirea minci­noasa se refera la mai multe persoane, va exista un concurs ideal de infractiuni, in functie de numarul persoanelor invinuite.

Daca invinuirea mincinoasa se refera la o infractiune pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, nu va fi realizat continutul infractiunii de denuntare calomnioasa, deoarece actiunea penala, neputand fi pusa in miscare, prin savarsirea faptei nu se va aduce atingere infaptuirii justitiei.

O alta conditie importanta pentru existenta infractiunii este aceea ca invinuirea mincinoasa va putea realiza continutul acestei infractiuni, doar daca este facuta prin denunt sau plangere.

Prin plangere, potrivit art. 222 C.proc.pen. se intelege incunostintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica careia i s‑a cauzat o vatamare prin savar­sirea infractiunii, iar prin denunt se intelege incunos­tintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica despre savarsirea unei infractiuni. In cazul in care plangerea sau denuntul sunt facute de o persoana juridica, raspunderea penala va incumba acelor persoane fizice care se fac raspunzatoare in mod direct de redactarea si semnarea denuntului sau plangerii.

Consideram ca infractiunea de denuntare calomnioasa va exista si atunci cand unele conditii de forma si chiar de fond prevazute de Codul de procedura penala nu sunt indeplinite, fiind necesar ca din denuntul sau plangerea formulate sa rezulte sufi­ciente elemente pentru ca organul de cercetare penala sa declanseze procesul penal. Astfel, exista aceasta infractiune, chiar daca denuntul este anonim sau a fost facut oral, indiferent daca a fost consemnat sau nu de catre cel care l‑a primit.

O ultima conditie pentru existenta infractiunii in aceasta modalitate se refera la institutia unde se introduce plangerea sau denuntul. Va exista aceasta infractiune si atunci cand plangerea sau denuntul se fac la unele institutii de stat competente sa primeasca sesizarile cetatenilor (Parlament, Guvern, ministere, organe ierarhice celui denuntat), cu conditia ca in final acestea sa ajunga la organul de cercetare penala competent sa efectueze urmarirea penala pentru infractiunea care a facut obiectul denuntului sau plangerii.

In varianta prevazuta in art. 259 alin. (2) C.pen., elementul material se prezinta sub forma producerii sau ticluirii de probe mincinoase.

Prin producerea de probe mincinoase se intelege prezentarea acestora in fata orga­nelor de urmarire penala sau instantelor de judecata cu prilejul probatiunii pe­nale. De mentionat este faptul ca denuntarea calomnioasa in aceasta forma se poate comite in orice faza a procesului penal, chiar si in cursul judecarii cailor de atac ordi­nare sau extraordinare.

Prin ticluirea de probe se intelege nascocirea sau inventarea unor probe inexis­tente, urmata de prezentarea acestora in fata organelor judiciare.

Producerea si ticluirea de probe mincinoase apar ca modalitati indirecte de de­nun­tare calomnioasa si prezinta un pericol social mult mai mare, deoarece ambele privesc activitatea de administrare a probelor, etapa deosebit de importanta in desfa­surarea procesului penal. In aceste doua situatii, posibilitatea de a fi condamnata o persoana este mult mai mare decat in cazul denuntului sau plangerii.

Atunci cand o persoana depune un denunt sau o plangere min­cinoase, dupa care produce sau ticluieste probe mincinoase in sprijinul invinuirii facu­te prin denunt sau plangere, se va retine o singura infractiune de denuntare calom­nioasa, cea prevazuta de art. 259 alin. (2) C.pen.

Se pune intrebarea care va fi incadrarea juridica daca denuntul este adevarat, doar probele aduse ulterior in fata instantei fiind mincinoase. Consideram ca in acest caz nu va exista aceasta infractiune.

c) Urmarea socialmente periculoasa consta in starea de pericol ce se creeaza pentru infaptuirea justitiei, intrucat savarsirea acestei infractiuni, de cele mai multe ori, devine cauza unor grave erori judiciare. De asemenea, exista si o urmare social­mente periculoasa secundara, care consta in lezarea onoarei si demnitatii persoanei invinuite pe nedrept, uneori aducandu‑se atingere chiar libertatii persoanei, prin luarea de organele judiciare aflate in eroare a unor masuri preventive sau prin pro­nun­tarea unor condamnari la pedeapsa inchisorii in regim de detentie.

d) Pentru existenta infractiunii nu se cere producerea unei urmari materiale, fiind necesar sa se savarseasca una din modalitatile incriminate. Astfel, nici problema stabilirii legaturii de cauzalitate nu mai prezinta dificultate, aceasta rezultand intot­deauna din materialitatea faptei.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infractiu­ne este intentia directa si indirecta. Autorul denuntului ori plangerii sau persoana care produce sau ticluieste probele stie ca invinuirea este mincinoasa sau ca probele sunt mincinoase si urmareste sa le prezinte ca atare in fata organelor judiciare sau, desi nu stie ca aceste invinuiri sau probe sunt neadevarate, accepta si aceasta eventua­litate. Posibilitatea ca aceasta infractiune sa se savarseasca si cu intentie indirecta ramane doar teoretica, deoarece specific laturii subiective a infractiunii pe care o analizam, asa cum rezulta si din interpretarea art. 259 C.pen., este reaua‑credinta a faptuito­rului, care caracterizeaza intentia directa.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele de pregatire si tentativa sunt posibile, dar legea nu pedepseste decat forma consumata. Infractiunea se consuma in momentul in care denuntul, plan­gerea sau probele sunt aduse la cunostinta organelor judiciare competente.

B. Modalitati. Denuntarea calomnioasa este reglementata in doua modalitati sim­ple, prevazute in alin. (1) si intr‑o modalitate asimilata, care este, de altfel, si mai grava, prevazuta in alin. (2). De asemenea, putem intalni o varietate de modalitati faptice, in functie de sesizarea organelor judiciare, de infractiunea care face obiectul sesizarii, de natura probelor produse sau ticluite etc.

C. Sanctiuni. Pentru varianta prevazuta in art. 259 alin. (1) pedeapsa este inchi­soa­­rea de la 6 luni la 3 ani, iar pentru modalitatea prevazuta in alin. (2), pedeapsa este inchi­soarea de la 1 la 5 ani. Potrivit art. 71¹ alin. (2) C.pen., persoana juridica se sanc­tio­neaza cu amenda cuprinsa intre 5.000 lei si 600.000 lei, atunci cand pentru infrac­tiu­nea savarsita de persoana fizica, pedeapsa inchisorii este de cel mult 10 ani sau amenda.

In alin. (3) al art. 259 este prevazuta o circumstanta atenuanta legala speciala. Astfel, daca cel care a savarsit fapta declara, mai inainte de a se pune in miscare actiunea penala fata de persoana contra careia s‑a facut denuntul sau plangerea ori impotriva careia s‑au produs probele, ca denuntul, plangerea sau probele sunt min­cinoase, pedeapsa se reduce potrivit art. 76 C.pen. (in art. 76 C.pen. sunt prezen­tate efectele circumstantelor atenuante).