Diseminarea Dreptului International umanitar

Diseminarea Dreptului International umanitar

Principalul obiectiv al CICR este de a limita incalcarile legii si suferinta umana, dar si de a facilita actiunea umanitara.

Astfel ca aceasta organizatie umanitara impartiala poate sa-si ofere bunele sale oficii partilor la conflict in vederea diseminarii fara intarziere a unei puteri protectoare agreate de beligeranti .

Cunoasterea dreptului international umanitar, a notiunilor despre Miscare, despre CICR, a principiilor fundamentale si a activitatilor componentelor este realizata prin difuzare. Difuzarea dreptului international umanitar este o mare provocare, deoarece implica educare, instruire si constientizare.

Difuzarea DIU este o obligatie a statelor parti la Conventiile de la Geneva si constituie o parte a mandatului CICR si al intregii Miscari de Cruce Rosie.

CICR investeste multe resurse si energie in difuzare, atat in timp de pace, cat si in timp de conflicte armate. In prezent CICR si-a dezvoltat o retea larga de delegatii in lume, in peste 80 de state, cu 12000 de angajati permanent iar mandatul sau ii permite sa ia in discutie anumite probleme cu statele si cu partile la conflict.

Scopul final al unei astfel de retele este de a permite CICR sa isi indeplineasca mandatul in favoarea celor afectati de conflicte armate si alte situatii in care a fost folosita violenta, prin a raspunde la timp, eficient si adecvat, nevoilor umanitare ce rezulta de aici.

Dimensiunea internationala a CICR este confirmata de acordurile la varf pe care le-a incheiat cu mai mult de 50 de state. Aceste acorduri, care sunt supuse regulilor dreptului international, prevad conditia juridica pe care o are CICR pe teritoriul statelor unde isi desfasoara activitatile umanitare si recunosc acestuia calitatea de persoana juridica internationala, garantandu-i privilegii si imunitati de care se bucura, in mod normal, organizatiile internationale.

Fiind o organizatie non-guvernamentala din punct de vedere al naturii si al personalului, CICR se deosebeste atat de Organizatia Natiunilor Unite, cat si de alte organizatii umanitare non-guvernamentale (ONG-uri) prin cele doua conditii esentiale care guverneaza actiunea sa:  neutralitatea si independenta.

De la infiintare si pana in prezent s-a constituit o adevarata Miscare de Cruce Rosie care cuprinde pe de o parte statele parti la Conventiile de la Geneva si pe de alta parte Federatia si Societatile Nationale de Cruce Rosie si de Semiluna Rosie, care, in principiu, aceste componente se intalnesc o data la 4 ani, in cadrul Conferintei Internationale a Crucii Rosii si a Semilunii Rosii.

Din 1867 si pana in prezent au avut loc 28 de conferinte organizate in principiu la 4 ani, in cadrul carora s-au adoptat rezolutii ce definesc actiunea CICR si luarea de pozitii fata de problemele dreptului international umanitar, drepturile omului, dreptul de asistenta umanitara, la pace, la dezarmare, la dezvoltare, etc.

In urma Conferintei diplomatice de la Geneva din 1864 a fost adoptat semnul heraldic al crucii rosii pe fond alb. Expertii in domeniu prezinta astfel ratiunile si semnificatia alegerii ca semn distinctiv, a emblemei crucii rosii pe fond alb.

Drapelul alb a reprezentat din totdeauna semnul distinctiv al negociatorilor (parlamentarilor) sau al persoanei care se preda. Atacarea celor care afiseaza acest drapel este interzisa. Adaugarea unei cruci rosii ii confera o semnificatie suplimentara: respectarea ranitilor si a tuturor celor care le vin in ajutor. Totodata, crucea este un semn usor de confectionat iar culoarea rosie contrastanta ii asigura vizibilitatea de la distanta[2].

In legatura cu  activitatea CICR in aplicarea dreptului international umanitar cea de-a XX-a Conferinta Internationala a proclamat urmatoarele principii fundamentale ale Crucii Rosii: umanitatea, impartialitatea, neutralitatea, independenta, caracterul benevol, unitatea si universalitatea . Iar cea de-a XXI-a Conferinta Internationala de la Geneva din 1995 a adoptat 8 rezolutii: trecerea de la drept de actiune in dreptul international umanitar; protectia populatiei civile in perioada de conflict armat; dreptul international umanitar aplicabil conflictelor maritime; principii de actiune in materie de asistenta si de protectie in cadrul actiunii umanitare internationale; intarirea capacitatii nationale de a furniza asistenta umanitara si de a-i proteja pe cei vulnerabili, s.a..

Urmare a unor eforturi remarcabile in 5 - 6 decembrie 2005 s-a organizat Conferinta Diplomatica al carei scop viza adoptarea celui de-al treilea protocol, creand o noua emblema aditionala pe langa Crucea Rosie si Semiluna Rosie, cunoscuta sub denumirea de Cristalul Rosu care va oferi o solutie completa si de durata la problema emblemei. Noua emblema va aparea ca un chenar rosu avand forma unui patrat asezat pe un colt, pe fond alb, si este lipsita de orice conotatie religioasa, politica sau de alta natura.

Crucea Rosie Romana este o organizatie voluntara, care face parte din Miscarea Internationala de Cruce Rosie si Semiluna Rosie, fiind condusa in activitatea sa de Principiile Fundamentale ale Miscarii.

Prin reteaua sa de voluntari din intreg teritoriul tarii, Crucea Rosie Romana (CRR) asista persoanele vulnerabile in situatii de dezastre si de criza. Prin programele si activitatile sale in beneficiul societatii, CRR contribuie la alinarea si prevenirea suferintei sub toate formele, protejeaza sanatatea si viata, asigura respectul fata de demnitatea umana fara a face nici o discriminare legata de nationalitate, rasa, sex, religie, varsta, apartenenta militara, sociala sau politica.

Ca organizatie internationala neguvernamentala, n-a avut la dispozitie alte mijloace de lupta pentru umanizarea razboiului decat forta sa morala, prestigiul sau, formele de educatie a tineretului in sensul intelegerii si pacii, precum si actiunile practice in scopul perfectionarii instrumentelor internationale de drept international, de drept umanitar si de interventie neutra si impartiala in scopul victimelor conflictelor armate[4] .