Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Drepturile omului - test grila



Drepturile omului - test grila







Primul document care face vorbire despre drepturile fundamentale este:


Declaratia de Independenta Franceza - 1776




Magna Charta Libertatum - 1215


Declaratia Drepturilor si Libertatilor Fundamentale - 1948



In zilele noastre drepturile si libertatile fundamentale sunt:


universale si nedisociabile


nedisociabile si interdependente


universale, nedisociabile si interdependente



Organele competente sa reglementeze drepturile fundamentale sunt:


organele constituante


Adunarea Executiva


Parlamentul



Drepturile fundamentale beneficiaza de atributul:


garantiei


suprematiei


stabilitatii



Procedura de modificare a drepturilor fundamentale este


aceiasi cu cea de modificare a Constitutiei


un raport esential intre putere si persoana


o problema de ordin politic, economic, social



Inviolabilitatea, una din categoriile de clasificare a drepturilor si libertatilor fundamentale, reprezinta:


drepturi ce ocrotesc participarea cetatenilor la guvernare


drepturi ce ocrotesc viata persoanei, siguranta ei personala, fizica si psihica


drepturi ce presupun optiunea cetatenilor pentru exercitarea lor



Drepturile si libertatile fundamentale pot fi clasificate in urmatoarele categorii:


inviolabilitatea, drepturi garantii, drepturi si libertati social-politice, drepturi si libertati social-economice si culturale, drepturi exclusiv politice


inviolabilitati, drepturi garantii, drepturi si libertati social-politice, drepturi si libertati social-economice si culturale, drepturi exclusiv cetatenesti


niciuna din cele mentionate



Egalitatea, unul dintre principiile drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale, presupune ca:


cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice


cetatenii sunt obligati sa aiba domiciliul in Romania


fiecare cetatean trebuie sa exercite o anumita functie publica



Dreptul de azil este posibilitatea prin care statul roman:


acorda gazduire si protectie cetatenilor romani urmariti sau persecutati


acorda gazduire si protectie cetatenilor straini si apatrizi care au dobandit cetatenia de onoare


acorda gazduire si protectie cetatenilor straini si apatrizi pentru activitati desfasurate in favoarea umanitatii, progresului sau pacii



Expulzarea reprezinta institutia juridica care permite autoritatii publice dintr-un stat sa:


ceara altui stat, pe teritoriul caruia s-a refugiat unul dintre cetatenii lui, sa i-l predea


gazduiasca si sa protejeze strainii si apatrizii in cazul in care in statul lor de origine sunt urmariti sau persecutati


oblige o persoana sa paraseasca tara, punand capat, in mod silit, sederii persoanei pe teritoriul sau



Extradarea reprezinta institutia juridica ce permite unui stat sa


gazduiasca si sa protejeze strainii si apatrizii in cazul in care in statul lor de origine sunt  victime ale urii rasiale


ceara altui stat, pe teritoriul caruia s-a refugiat unul dintre cetatenii sai, sa i-l predea


niciuna din cele mentionate



Art. 22 din Constitutie, si anume dreptul la viata, integritate fizica si psihica, presupune ca:


pedeapsa cu moartea nu este interzisa


dreptul la viata, integritate fizica si psihica nu este garantat


nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau tratament inuman sau degradant



Arestarea preventiva se dispune de:


procuror pe baza unui mandat de perchezitie


judecator pe baza unui mandat de arestare


judecator pe baza unui mandat de perchezitie



Art. 24 din Constitutie, si anume dreptul la aparare, presupune ca:


aplicarea sa este conditionata de reguli politice si juridice


orice persoana are dreptul de a avea un avocat, ales sau din oficiu


niciuna din cele mentionate



Domiciliul sau resedinta sunt, conform art. 27 din Constitutie


inviolabile, cu unele exceptii (executarea unui mandat de arestare, stare de necesitate)


orice persoana are dreptul de a patrunde sau ramane in domiciliul sau resedinta unei alte persoane, cu voia acesteia


ambele variante



Defaimarea tarii si a natiunii este:


permisa


interzisa


conditionata



Art. 37 din Constitutie prevede ca pentru a fi ales Presedinte al tarii, candidatii trebuie sa aiba varsta de:


33 de ani


23 de ani


35 de ani



Pentru a avea dreptul de a fi ales, candidatii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


sa fie cetateni romani, cu drept de vot, cu domiciliul in strainatate


sa fie cetateni romani, cu drept de vot, cu domiciliul in tara


sa fie cetateni straini, cu drept de vot, cu domiciliul in strainatate



Art. 56 din Constitutie, si anume obligatia de a plati contributii financiare, presupune ca:


cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice


cetatenii nu sunt obligati sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice


niciuna din cele mentionate



Avocatul Poporului isi exercita atributiile:



numai la cererea persoanelor lezate in drepturile si libertatile lor, in limitele stabilite de lege


din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile si libertatile lor, in limitele stabilite de lege


prin restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati



Avocatul Poporului este numit pe o perioada de:


3 ani


7 ani


5 ani



Avocatul Poporului emite:


avize, ce nu pot fi supuse controlului parlamentar sau judecatoresc


recomandari, ce nu pot fi supuse controlului parlamentar sau judecatoresc


hotarari, ce nu pot fi supuse controlului parlamentar sau judecatoresc



Partidul politic este:


o asociatie libera de cetateni uniti in chip permanent prin interese si idei comune


o reprezentare ce urmareste satisfacerea intereselor personale


un program politic pus in slujba unui ideal economic si juridic



Afilierea partidelor politice la organizatii din strainatate este:



interzisa, daca incalca valorile suveranitatii, independentei, ordinii de drept sau principiului democratiei



permisa, daca incalca valorile suveranitatii, independentei, ordinii de drept sau principiului democratiei



niciuna din cele mentionate



Partidele politice se pot imparti si in:


partide politice de stanga


partide politice de dreapta


ambele variante



Partidele politice de stanga au ca scop:


reforma, dreptatea, egalitatea


proprietatea, ordinea, morala


reforma, ordinea, egalitatea



Partidele de dreapta au ca scop:


proprietatea, ordinea, reforma, dreptatea


proprietatea, reforma, libertatea sociala


proprietatea, credinta, familia, morala



In functie de ponderea numerica, partidele politice se impart in:


partide cadre si partide rigide


partide rigide si partide suple


partide cadre si partide de masa



Partidele de masa sunt acele grupuri, formate din:


un numar mare de membri, militanti activi sau simpli aderenti


partidele socialiste


ambele variante



Cererea de inregistrare a unui partid politic se depune la:


Tribunalul Municipiului Bucuresti, insotita de statutul si programul acestuia, de actul de constituire si de lista semnaturilor de sustinere


Judecatoria Municipiului Bucuresti, insotita de statutul si programul acestuia, de actul de constituire si de lista semnaturilor de sustinere


Inalta Curte de Casatie si Justitie, insotita de statutul si programul acestuia, de actul de constituire si de lista semnaturilor de sustinere



Partidele politice se pot asocia intre ele, pe baza unui protocol de asociere, constituind:


o alianta politica


un nou partid


o divizare a partidelor politice



Partidele politice isi inceteaza activitatea in urmatoarele cazuri:


autodizolvare, dizolvare pronuntata pe cale judecatoreasca


in urma inactivitatii constatate de Tribunalul Municipiului Bucuresti


ambele variante



Dizolvarea pe cale judecatoreasca poate fi pronuntata de:


Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Curtea Constitutionala


Tribunalul Municipiului Bucuresti sau Curtea Constitutionala


Ministerul Public sau Curtea Constitutionala



Cele doua variante ale scrutinului majoritar sunt:


cu un singur tur de scrutin si cu doua tururi de scrutin


cu doua tururi de scrutin si cu mai multe tururi de scrutin


niciuna din cele mentionate



Caracterul secret al votului presupune ca:


alegatorul are posibilitatea de a-si manifesta in mod liber optiunea cu privire la anumiti candidati


alegatorul are posibilitatea de a decide daca isi exprima votul sau nu


alegatorul voteaza personal, si nu prin intermediul altor persoane - rude, soti



Listele electorale sunt listele care cuprind:


cetatenii cu drept de vot ce domiciliaza intr-o localitate


cetatenii fara drept de vot dintr-o localitate


ambele variante



Cetatenii romani aflati in strainatate, pot vota:



la sectiile de votare existente in tara



la sectiile de votare existente pe langa misiunile diplomatice



la sectiile de votare existente pe teritoriul statelor unde acestia locuiesc



Biroul electoral central este alcatuit din:


cetatenii cu drept de vot si candidatii


7 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si  Justitie si 16 reprezentanti ai partidelor, formatiunilor si coalitiilor ce participa la alegeri


3 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si  Justitie si 10 reprezentanti ai partidelor, formatiunilor si coalitiilor ce participa la alegeri



Desemnarea judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie se face:


de catre Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin tragere la sorti, in sedinta publica


de catre Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin tragere la sorti, in sedinta secreta


de catre cetatenii cu drept de vot si reprezentanti ai partidelor politice



Biroul electoral central functioneaza:


numai pe perioada alegerilor


pe perioada dintre alegeri


pe toata perioada anului



Biroul electoral de circumscriptie are ca atributii:


inregistrarea candidaturilor si afisarea listelor de candidati


rezolva reclamatiile de la Biroului electoral central


atesta atribuirea mandatelor pentru minoritati



Campania electorala incepe:


la data aducerii la cunostinta a datei alegerilor


cu doua zile inaintea datei alegerilor


in unitatile militare si in scoli



Campania electorala se incheie:


cu doua zile inaintea datei alegerilor


in aceiasi zi cu alegerile


ambele variante



Parlamentul este alcatuit din:


Camera Deputatilor si Presedinte


Camera Deputatilor si Senat


Senat si Presedinte



Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pe o durata de:


5 ani


3 ani


4 ani



Parlamentul este:


organul nereprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii


organul reprezentativ suprem al poporului roman si una din autoritatile legiuitoare ale tarii, alaturi de Presedinte


organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii



Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin:


vot universal, secret si liber exprimat


vot egal, public si liber exprimat


vot universal, public si liber exprimat



Parlamentul Romaniei este unul:


bicameral


multicameral


unicameral



Avocatul Poporului este numit de:


Camera Deputatilor, in sedinta publica


Camera Deputatilor si Senat, in sedinta comuna


Senat, in sedinta publica



Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu:


exercitarea oricarei functii publice de autoritate


exercitarea functiei de membru al Guvernului


niciuna din cele mentionate



Sedintele celor doua Camere ale Parlamentului sunt:


publice


secrete


publice, exceptand cazul in care Camerele hotarasc ca sedinta sa fie secreta



Calitatea de deputat sau de senator inceteaza in caz de:


demisie, deces, organizare a unui partid politic


demisie, deces, pierderea drepturilor electorale, incompatibilitate


in caz de urmarire penala



Urmarirea si trimiterea in judecata a deputatilor si senatorilor se face doar de:


Parchetul de pe langa Curtea de Apel a Municipiului Bucuresti


Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie


Parchetul de pe langa Tribunalul Municipiului Bucuresti



Legile adoptate de Parlament sunt:


legi organice, legi ordinare, legi neconstitutionale


legi organice, legi ordinare


legi organice, legi ordinare, legi constitutionale



Consiliul Superior al Magistraturii, instantele judecatoresti, Ministerul Public, Curtea de Conturi sunt reglementate de:


legea constitutionala


legea organica


legea ordinara



O lege intra in vigoare atunci cand:


este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei


la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei


ambele variante



Presedintele Romaniei este ales pe o perioada de:


4 ani


5 ani


6 ani



Presedintele Romaniei este ales prin:


vot universal, egal, direct, public, liber exprimat


vot universal, egal, direct, secret, liber exprimat organele constituante


validarea alegerilor si depunerea juramantului



Functia de Presedinte al Romaniei poate fi indeplinita cel mult:


2 mandate, acestea putand fi succesive


un mandat


mai multe mandate, acestea putand fi succesive



Presedintele poate numi Primul-ministru si Guvernul pe baza:


votului de incredere a Parlamentului


ordonantelor emise de Guvern


niciuna din variante



Gratierea individuala poate fi acordata de:


Primul-ministru


Presedintele Romaniei


Presedintele Camerei Deputatilor



alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de:


Curtea de Conturi


Parlament


Curtea Constitutionala



Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, in caz de razboi sau de catastrofa, prin:


lege organica


lege constitutionala


lege ordinara



Art. 97 din Constitutie prevede ca vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz de:


deces, demitere, demisie, imposibilitate temporara de a exercita atributiile


deces, demitere, demisie, imposibilitate definitiva de a exercita atributiile


suspendare din functie, imposibilitate temporara de a exercita atributiile



Conform art. 98 din Constitutie, interimatul functiei de Presedinte este asigurat de:


Presedintele Camerei Deputatilor 2


Presedintele Senatului 1


ambele variante



Art. 98 din Constitutie prevede ca interimatul functiei de Presedinte al Romaniei intervine in cazul in care:


intervine vacanta postului


intervine imposibilitatea definitiva de a exercita atributiile


intervine imposibilitatea temporara de a exercita atributiile, vacanta postului si suspendarea din functie



Guvernul este alcatuit, conform art. 102 din Constitutie, din:


Prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica


Prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege ordinara


Prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege constitutionala



Guvernul isi incepe exercitarea mandatului:


in momentul depunerii juramantului in fata Primului-ministru


in momentul depunerii juramantului in fata Presedintelui


in momentul depunerii juramantului in fata Parlamentului



Functia de ministru poate inceta in cazul:


demisiei, revocarii, pierderii drepturilor electorale


starii de incompatibilitate, decesului, si a altor cazuri prevazute de lege


ambele variante



Daca s-a cerut urmarirea penala a unui ministru, competenta penala o are:


Curtea de Apel a Municipiului Bucuresti


Inalta Curte de Casatie si Justitie


Tribunalul Municipiului Bucuresti



Ordonantele, ca acte ale Guvernului, se supun aprobarii:


Parlamentului, daca legea o cere


Presedintelui, daca legea o cere


Camerei Deputatilor, daca legea o cere



Organizarea instantelor este realizata, in principiu dupa gradul de jurisdictie, si anume:


judecata in fond, apelul, recursul


judecata in fond si recursul


judecata in fond si apelul



Curtile de Apel isi exercita competenta intr-o circumscriptie ce cuprinde:


mai multe Tribunale


mai multe Judecatorii


mai multe Parchete



Ministerul Public isi exercita atributiile prin:


judecatori


procurori organizati in Parchete pe langa fiecare instanta


senatori si deputati



Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din:


15 membri alesi de Camerele reunite ale Parlamentului fiind alesi pe o perioada de 4 ani


10 membri alesi de Camerele reunite ale Parlamentului fiind alesi pe o perioada de 5 ani


9 membri reprezentand judecatorii Curtii Constitutionale fiind alesi pe o perioada de 3 ani










Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright