Inselaciunea cu privire la calitatea marfurilor

Inselaciunea cu privire la calitatea marfurilor

1. Continutul legal

Potrivit art. 297 C.pen., falsificarea ori substituirea de marfuri sau orice alte produse, precum si expunerea spre vanzare sau vanzarea de asemenea bunuri, cunoscand ca sunt falsificate ori substituite, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 7 ani.

Daca marfurile sau produsele au devenit, prin falsificare sau substituire, vata­matoare sanatatii, sunt aplicabile dispozitiile art. 313 C.pen.

Asemenea fapte sunt incriminate, deoarece, prin inducerea in eroare cu privire la calitatea marfurilor sau produselor, se creeaza o stare de pericol pentru relatiile sociale din domeniul circulatiei bunurilor materiale, care trebuie sa se bazeze pe incredere si probitate.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special consta in relatiile sociale a caror existenta depinde de respectarea normelor referitoare la calitatea marfurilor sau a oricaror alte produse destinate consumului[1]. Marfurile sau produsele oferite consu­ma­torilor sau livrate diferitelor unitati trebuie sa fie de calitate corespunzatoare. Indu­cerea in eroare cu privire la calitatea marfurilor sau produselor creeaza o stare de pericol pentru aceste relatii sociale, producand totodata pagube persoanelor fizice sau juridice.

b) Infractiunea presupune existenta unui obiect material, indiferent de modalita­tile de savarsire. Astfel, marfurile si orice alte produse aflate in circuitul economic pot constitui obiect material al infractiunii[2].

Termenul "marfuri" folosit in cuprinsul textului are o acceptiune larga, in sensul de orice bunuri destinate sau introduse in circuitul comercial, indiferent de natura si caracterul lor. Expresia "orice alte produse" are, de asemenea, o acceptiune larga, intelegandu‑se orice fel de produse, si nu numai cele agricole sau industriale[3].

In literatura de specialitate[4] s‑a facut observatia, corecta dupa parerea noastra, ca la stabilirea obiectului material al infractiunii trebuie sa se aiba in vedere numai acele marfuri sau produse care sunt susceptibile de a fi falsificate sau substituite. Prin folo­sirea notiunilor "marfa", respectiv "produs", legiuitorul a inteles sa includa toate bunu­rile care pot face obiectul circuitului economic.

Sfera produselor este mai intinsa decat cea a marfurilor, pe care le include, iar notiunea de bunuri folosita in text reprezinta o sfera si mai larga, incluzand atat produsele, cat si marfurile ori toate lucrurile care pot satisface nevoile omului, chiar si cele care nu sunt rezultatul muncii sale[5].

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al infractiunii poate fi orice persoana, producator, comerciant, functionar, legea neimpunand vreo calitate speciala.

Infractiunea se poate savarsi si in participatie, in oricare din formele acesteia (coautorat, complicitate ori instigare).

b) Subiect pasiv al infractiunii poate fi, in primul rand, cumparatorul inselat cu privire la calitatea marfii pe care o primeste si, in al doilea rand, unitatea economica sau comerciala unde lucreaza subiectul activ, compromisa si prejudiciata prin infractiune.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material. Infractiunea presupune savarsirea uneia dintre urmatoarele actiuni: a) falsificarea sau substituirea de marfuri sau orice alte produse; b) expunerea spre vanzare sau vanzarea de bunuri falsificate sau substituite.

"Falsificarea" consta in denaturarea marfurilor sau a produselor si se poate realiza prin contrafacere sau alterare. In primul caz, marfa sau produsul se prepara sau se fabrica din alte substante decat cele din care trebuie preparate sau fabricate, iar in al doilea caz, continutul acestora este modificat prin adaugarea sau amestecarea unor produse straine. In ambele cazuri, marfurile sau produsele devin inferioare calitativ.

Actiunea de falsificare se poate realiza si prin procedeul de amestecare in produsul de baza a unor substante care sa le mareasca perioada de fermentatie si prin care se vor obtine produse de o calitate inferioara[6]. Vor fi considerate false, ca atare, toate produsele realizate fara respectarea normativelor de realizare a produselor respective, nerespectarea care are drept rezultat obtinerea unor bunuri improprii consumului . Activitatea de falsificare are drept consecinta fabricarea de produse ale caror calitati sunt inferioare celor ale produsului initial, original.

"Substituirea" presupune inlocuirea unui produs cu altul inferior calitativ, cu con­ditia ca bunurile sa fie de aceeasi natura. In acelasi concept se incadreaza si prezen­tarea unor marfuri vechi, folosite deja, ca fiind noi[8].

"A expune spre vanzare" presupune a etala marfurile la vederea cumparatorilor spre a fi vandute. Nu intereseaza locul unde se face expunerea spre vanzare si nici modul cum se face aceasta expunere. Marfurile sau produsele pot fi oferite in mod vizibil spre vanzare in vitrine, rafturi, tarabe ori chiar la domiciliul persoanei inselate. Actiunea trebuie sa priveasca insa marfuri sau produse falsificate ori substituite.

"Vanzarea" consta in transmiterea marfurilor sau produselor contra plata cum­paratorilor. Aceste marfuri sau produse trebuie sa fie, ca si in cazul expunerii spre vanzare, falsificate sau substituite. Nu are relevanta pentru retinerea infractiunii imprejurarile, conditiile sau locul unde se realizeaza actiunea ilicita.

Referat: Adeverinta de venit Document online: Contract de agentie comerciala

Pentru existenta infractiunii este necesar si suficient sa se constate savarsirea vreuneia dintre actiunile aratate. Daca se savarsesc mai multe asemenea actiuni, cu aceeasi ocazie si neintrerupt, inselaciunea cu privire la calitatea marfurilor nu isi va pierde caracterul de infractiune unica[9].

Activitatea de inselare ori de inducere in eroare a cumparatorului se realizeaza doar cu prilejul actiunii de vanzare a produsului falsificat sau substituit de catre faptuitor. Celelalte activitati incriminate: falsificarea, substituirea, expunerea spre vanzare au caracterul unor acte pregatitoare, pe care legiuitorul le‑a incriminat ca activitati infractionale distincte, alternative cu aceea de vanzare de bunuri.

b) Urmarea imediata. In ipoteza falsificarii, substituirii ori expunerii spre vanzare se produce o stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite prin incriminarea fap­telor mentionate, deoarece are loc modificarea, transformarea ori inlocuirea produ­selor originale cu altele de calitate inferioara, avand consecinte periculoase pentru regimul legal de calitate al produselor destinate comercializarii.

Savarsirea infractiunii prin vanzarea bunurilor falsificate ori substituite conduce, totodata, la cauzarea de prejudicii persoanelor fizice sau juridice induse in eroare. Acestea cumpara, in fapt, produse de o calitate inferioara celei caracteristice produ­selor originale, nefalsificate si nesubstituite, in acest mod, suferind pagube materiale.

c) Legatura de cauzalitate. Activitatea infractionala presupune existenta unei legaturi cauzale intre actiunea care constituie elementul material al laturii obiective si urmarea imediata, legatura care rezulta, de regula, din insasi comiterea faptei.

B. Latura subiectiva. Infractiunea se comite numai cu intentie.

Pentru ipotezele inselarii prin falsificare ori substituire, faptuitorul prevede rezultatul actiunilor sale, constand in diminuarea calitatii produselor si urmareste producerea acestui rezultat sau prevede rezultatul, dar, desi nu il urmareste, accepta posibilitatea survenirii lui. Existenta infractiunii nu este conditionata de un anumit motiv sau scop, chiar daca faptuitorul, prin inselarea cu privire la calitatea marfurilor, actioneaza din dorinta de a se imbogati si urmareste realizarea unui profit pentru sine ori pentru altul. Motivul sau scopul vor reprezenta insa elemente pe care instanta de judecata le va avea in vedere la individualizarea judiciara a pedepsei.

In cazul expunerii spre vanzare sau al vanzarii de marfuri ori produse falsificate sau substituite, forma de vinovatie ceruta de lege este intentia directa. Aceasta rezulta din sublinierea ca faptuitorul expune spre vanzare sau vinde acele bunuri cunoscand ca sunt falsificate sau substituite[10]. Este necesar, in aceste cazuri, sa se administreze probe din care sa rezulte ca faptuitorul a cunoscut ca bunurile expuse spre vanzare sau vandute sunt falsificate sau contrafacute . In vederea probarii acestei stari de fapt, instanta de judecata va putea readministra probele administrate in cursul urmaririi penale ori va putea administra probe noi, in conditii care sa asigure aflarea adevarului cu privire la atitudinea psihica a faptuitorului.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Desi posibile, legea nu incrimineaza actele de pregatire.

Tentativa, potrivit art. 297 alin. (3) C.pen., se pedepseste. Infractiunea se va retine in forma tentativei, daca activitatea faptuitorului de inducere in eroare a fost intre­rupta din cauze independente de vointa acestuia. Acelasi regim juridic se va aplica si cazului in care rezultatul, urmarea imediata, nu se va produce datorita mijloacelor insuficiente ori defectuoase folosite de faptuitor, tentativa fiind relativ improprie.

Momentul consumarii presupune ducerea la sfarsit a activitatii de falsificare, substituire, expunere spre vanzare sau vanzare.

S‑a considerat, in mod just, in literatura de specialitate[12], ca momentul consumarii este indisolubil legat, in ipoteza bunului falsificat sau substituit, de comportarea cum­pa­ratorului. Astfel, infractiunea se va consuma cand cumparatorul a preluat bunul, chiar daca a constatat anterior ca acesta nu corespunde conditiilor van­zarii‑cum­pararii. De asemenea, se va putea retine existenta unei infractiuni in forma consumata si in cazul in care cumparatorul a refuzat luarea in posesie a bunului ca urmare a descoperirii intentiei de inselare din partea vanzatorului, deoarece contractul de vanzare‑cumparare se considera incheiat in momentul in care partile s‑au inteles asupra tranzactiei, indiferent daca pretul a fost platit sau nu ori daca bunul in litigiu a fost remis sau nu.

Infractiunea prezinta continuturi alternative; aceasta insa nu exclude posibilitatea existentei concursului de infractiuni sau a infractiunii continuate.

De asemenea, infractiunea este susceptibila de a fi savarsita in forma continua, in ipo­teza expunerii spre vanzare a bunului falsificat sau substituit. In acest caz, momentul epuizarii va fi acela al incetarii actiunii constitutive a infractiunii continue[13].

B. Modalitati. Infractiunea poate fi realizata in cele patru modalitati normative corespunzatoare celor patru actiuni care constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii. Pentru fiecare dintre aceste patru modalitati normative este posibila o gama larga de modalitati faptice.

C. Sanctiuni. Infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor se pedep­seste cu inchisoarea de la unu la 7 ani[14].

In art. 19¹ C.pen. se prevede ca persoanele juridice, cu exceptia statului, a auto­ritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleiasi infractiuni.

Potrivit art. 71¹ alin. (2) C.pen., persoana juridica se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 5.000 lei si 600.000 lei, in cazul in care legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda.