Tradarea prin transmitere de secrete

Tradarea prin transmitere de secrete

1. Continutul legal

Articolul 157 C.pen. incrimineaza tradarea prin transmitere de secrete. Aceasta infractiune consta in transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, precum si procurarea de documente sau date ce consti­tuie secrete de stat ori detinerea de asemenea documente de catre acei care nu au calitatea de a le cunoaste, in scopul transmiterii lor unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, savarsite de un cetatean roman sau de o persoana fara cetate­nie domiciliata pe teritoriul statului roman.

Constituie, de asemenea, infractiune, potrivit art. 157 alin. (2) C.pen., savarsirea acelorasi fapte, daca privesc alte documente sau date care, prin caracterul si impor­tanta lor, fac ca fapta savarsita sa pericliteze siguranta statului.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este comun tuturor infractiu­nilor contra sigurantei statului.

b) Obiectul juridic special al infractiunii de tradare prin transmitere de secrete este format din ansamblul relatiilor sociale care privesc siguranta statului si a caror aparare este asigurata prin stricta pastrare a secretului de stat.

Potrivit art. 150 alin. (1) C.pen., prin secrete de stat, in sens penal, se inteleg docu­mentele si datele care prezinta, in mod vadit, acest caracter, precum si cele declarate sau calificate astfel prin hotarare a Guvernului. Din aceasta formulare re­zulta ca exista date sau documente care prezinta caracter secret in mod vadit, prin ele insele, cum sunt, spre exemplu, cele ce privesc apararea teritoriului Romaniei, siste­mele de fortificatie si apararea radar si de coasta, cele ce se refera la activitatea unita­tilor economice care lucreaza pentru apararea tarii ori datele care privesc volumul si calitatea lucrarilor de exploata re a bogatiilor nationale s.a.

In cazul altor date si documente, caracterul secret nu este foarte evident. Acestea pot deveni secrete de stat numai daca sunt declarate sau calificate astfel prin hotarare a Guvernului.

In ipoteza prevazuta de alin. (2) al art. 157 C.pen., raspunderea faptuitorului este atenuata, daca este vorba de documente sau date care, desi nu contin secrete de stat, prin caracterul si importanta lor fac ca fapta sa pericliteze siguranta statului (varianta atenuata).

c) Actiunea incriminata poate avea si un obiect material, atunci cand se exercita asupra unui document care a fost transmis ori procurat sau detinut in vederea trans­miterii catre o putere sau organizatie straina sau agentilor acestora. Pentru existenta obiectului material este irelevanta forma de prezentare a documentului: original, co­pie, reproducere integrala sau in parte (ca fragmente sau extrase). De asemenea, nu prezinta importanta daca, prin continutul lor, aceste date sau documente sunt exacte, incomplete, eronate sau chiar false.

B. Subiectii infractiunii. Atat subiectul activ, cat si cel pasiv prezinta aceleasi caracteristici cu cele pe care le‑am analizat la infractiunea de tradare prevazuta in
art. 155 C.pen. O deosebire exista numai in cazul detinerii de documente secrete in scopul transmiterii lor: in acest caz, subiectul trebuie sa aiba in plus calitatea de persoana in ale carei atributii nu intra detinerea acestor documente.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al acestei infractiuni consta in savarsi­rea uneia dintre urmatoarele actiuni alternative: transmiterea, procurarea sau detine­rea de catre cei care nu au calitatea de a le cunoaste, in scopul transmiterii, a unor documente sau date din cele prevazute de lege.

Transmiterea consta in predarea, inmanarea, incredintarea sau expedierea de catre faptuitor a documentelor sau datelor pe care le are asupra sa catre o putere ori organi­zatie straina sau agenti ai acestora. Nu are relevanta faptul ca transmiterea s‑a facut in scris sau verbal, direct sau indirect ori daca cel care le‑a primit le‑a folosit sau nu impotriva Romaniei, dupa cum nu are importanta ca transmiterea s‑a efectuat in tara sau strainatate.

Procurarea de documente sau date, in scopul transmiterii, priveste situatia cand subiectul activ nu are asupra sa documentele sau datele pe care doreste sa le trans­mita si, ca atare, el trebuie "sa procure" aceste date, documente. Aceasta se poate realiza prin diferite mijloace: sustragerea, patrunderea prin frauda in locuri in­terzise, folosirea de calitati mincinoase etc. Legea prevede in mod expres conditia ca procu­rarea documentelor sau datelor sa se faca in scopul transmiterii catre puterea sau organizatia straina ori agentii acestora (in acest context scopul constituie o ce­rinta a elementului material al laturii obiective a infractiunii si nu o cerinta a laturii subiective).

Detinerea de documente de catre acei care nu au calitatea de a le cunoaste, in scopul transmiterii lor, presupune executarea actiunii de a poseda si pastra docu­mentele mentionate in scopul transmiterii lor. Din punct de vedere al calificarii faptei, nu prezinta importanta daca este vorba de un singur document sau mai multe, precum si modul cum au ajuns documentele in mana faptuitorului, fiind insa obli­gatoriu ca el sa nu aiba calitatea de a le cunoaste, deci sa nu apartina sectorului sau de activitate.

b) In ce priveste urmarea imediata, legea nu conditioneaza existenta infractiunii de producerea unui rezultat distinct de actiunea incriminata (infractiunea va subzista chiar daca datele, documentele n‑ar fi ajuns la agentul strain, deoarece un asemenea rezultat nu este descris in lege; pe de alta parte, daca datele sau documentele nu au ajuns la agentul strain, va exista intotdeauna o fapta de procurare de date sau docu­mente ori de detinere de documente in scopul transmiterii si care sunt incri­minate fara sa existe cerinta unui rezultat nemijlocit, ca modalitati normative distinc­te). Actiu­nea de transmitere de date sau documente secrete, in oricare din modali­tatile incri­minate, aduce atingere valorilor sociale ocrotite de lege, prin simpla sa con­sumare.

c) in raport cu urmarea imediata analizata mai inainte si care consta in simpla actiune, nu se pune nici problema legaturii de cauzalitate intre fapta si rezultat.

B. Latura subiectiva. Tradarea prin transmitere de secrete se savarseste cu intentie directa sau indirecta. Asa cum am precizat mai inainte, termenul "scop" pe care‑l foloseste art. 157 C.pen., avand semnificatia destinatiei obiective a actiunii si nu de finalitate subiectiva urmarita de faptuitor[1], acesta va constitui o cerinta a laturii obiec­tive a infractiunii si nu va influenta forma de vinovatie (intentia) si modalitatile acesteia (intentia directa sau indirecta).

4. Forme. Sanctiuni

A. Forme. Infractiunea poate imbraca atat forma actelor pregatitoare asimilate ten­ta­­tivei, cat si a tentativei, care sunt pedepsite. Fiind o infractiune cu modalitati alter­native de executare (transmitere, procurare, detinere), precum si cu o varianta atenuata, ea se va consuma in momentul producerii urmarii imediate aratate de lege, care cuprinde o cerinta, sub acest aspect, in continutul incriminarii.

B. Sanctiuni. Pentru faptele prevazute in art. 157 alin. (1) C.pen., pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drep­turi, iar in cazul alin. (2) al aceluiasi articol (varianta atenuata), pedeapsa este inchi­soarea de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.