Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Informatica


Qdidactic » stiinta & tehnica » informatica
Proiectarea bazei informatioale



Proiectarea bazei informatioale


PROIECTAREA BAZEI INFORMATIOALE


Faza de proiectare a bazei informationale presupune determinarea completa si corecta a multimii atributelor de intrare, necesare si suficiente, pentru obtinerea iesirilor sistemului informatic, in urma prelucrarilor automate, care sa satisfaca cerintele predefinite prin obiectivele sistemului informatic. In acest sens, baza informationala de intrare va contine totalitatea atributelor care reflecta fenomenele si procesele economice din unitatea beneficiara (continutul bazei informationale), inclusiv gruparea acestora intr-un ansamblu omogen de entitati (structura bazei informationale), in scopul optimizarii prelucrarilor sistemului informatic.

Continutul bazei informationale de intrare se determina in functie de modul de obtinere a atributelor existente in baza informationala de iesire. Din punct de vedere al modului de obtinere a atributelor bazei informationale de iesire, acestea se pot structura in doua submultimi:

Submultimea atributelor de iesire obtinute prin preluarea sau reproducerea unor atribute sinonime din continutul bazei informationale de iesire;

Submultimea atributelor de iesire obtinute ca rezultat al utilizarii unui algoritm de calcul sau grup de algoritmi. Aceasta submultime se descompune in continuare, prin intermediul algoritmilor de calcul, in operanzi primari. Prin operand primar se intelege un atribut care nu mai poate fi descompus in alte atribute privit din punct de vedere al atributelor sale.

Consistenta si relevanta continutului bazei informationale de intrare sunt dependente de acuratetea atributelor de calcul folositi in corespondenta cu cerintele cadrului legislativ-normativ si in functie de specificul activitatii unitatii economice. Dificultatea in formalizarea algoritmilor este in raport de modul in care acestia sunt descrisi explicit in sistemul informational existent. Dificultatile devin mai mari atunci cand se au in vedere procedurile legale de luarea unor decizii, ceea ce impune definirea conditiilor de utilizare a algoritmilor. Aceste conditii pot fi simple sau compuse si sunt dependente de natura algoritmilor, elemente de care depind corectitudinea si exactitatea rezultatelor obtinute



Formalizarea riguroasa a algoritmilor de calcul asigura redarea sub forma concisa, completa si precisa a procedeului de prelucrare a atributelor, inclusiv a a calculelor aritmetice si logice (intermediare si finale). In conditiile proiectarii sistemelor informatice se pot folosi tipuri diferite de algoritmi: expresii aritmetice (algebrice), tabele de valori, tabele de decizii etc.

In privinta structurii bazei informationale, aceasta reprezinta gruparea continutului bazei informationale intr-un ansamblu de entitati. Structurarea bazei informationale de intrare este efectuata prin intermediul unui model de reprezentare care asigura interdependenta logica si fizica a prelucrarilor fata de colectiile de date in care va fi transpusa baza informationala. Aceasta proprietate asigura implicit independenta relativa a proiectarii generale fata de solutiile tehnice adoptate in cadrul proiectarii de detaliu. In mod concret, gruparea atributelor de intrare in entitati informationale si reflectarea corespondentelor dintre acestea se realizeaza gradat printr-un proces de modelare ce permite definirea riguroasa a structurii bazei informationale. Acest proces de modelare are la baza modelul de reprezentare ENTITATE-ATRIBUT-CORESPONDENTA. Acest model considera baza informationala de intrare ca un ansamblu finit de entitati informationale, caracterizate in mod unic, printr-o multime specifica de atribute si un ansamblu de corespondente (legaturi) stabilite intre entitati sau chiar in interiorul acestora. In acest context corespondentele pot fi definite ca asocieri intre realizarile aceleiasi entitati sau realizarile entitatilor diferite si pot fi de tipul 1-1, 1-n, m-n.









































































































































2. DEFINIREA ENTITATILOR BAZEI INFORMATIONALE



Tabel 2.2.

CONTINUTUL ENTITATILOR Tabel




Reprezentarea relatiilor dintre entitatile bazei informationale















Fig. 2.2 Relatiile dintre entitati.


3 SIMBOLIZAREA ATRIBUTELOR BAZEI INFORMATIONALE



Tabel




DESCRIEREA ATRIBUTELOR OBTINUTE PRIN CALCUL

Tabel 2.5.






Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright