Intretinerea organelor fixe - repararea organelor fixe

Intretinerea, defectele in exploatare si repararea ORGANELOR fixe ale motorului

1 Intretinerea organelor fixe

Intretinerea organelor fixe ale motorului cuprinde operatii de: verificari, strangeri, control si verificarea starii tehnice a blocului motor, chiulasei, colectoarelor de admisie si evacuare, a etanseitatii garniturilor de chiulasa si colectoarelor precum si fixarea motorului pe cadrul automobilului.

Operatiile de intretinere si periodicitatea acestora, sunt:

strangerea suruburilor sau prezoanelor de fixare a suportilor axului, culbutorilor la fiecare 50.000 km (sau la nevoie);

strangerea chiulasei, la rece, la fiecare 50.000 km sau la nevoie);

suruburile sau prezoanele chiulasei se strang in ordinea indicata de fabricant, dar in general se incepe cu cele de la mijloc si apoi in cruce, pana la cele de pe extreme (Fig.11); operatia se face cu cheia dinamometrica, cu momentul indicat dupa tipul motorului 155-165 Nm la D797-05; 180 Nm pentru D2156HMN; 55-60 Nm pentru Dacia 1310; 120-130 Nm pentru Aro L25 si L27; 40-60 Nm la Wolkswagen; 75-80 Nm la Nissan ; 70 - 75 Nm la Reno Clio.

Fig.11 Ordinea de strangere a șuruburilor chiulasei la motorul autoturismului Reno Clio 2 Diesel

strangerea capacului culbutorilor, capacului tachețior la fiecare 30.000 km (sau la nevoie);

strangerea colectoarelor de admisie, de evacuare și a tubulaturii aferente, la fiecare 50.000 km (sau la nevoie);

verificarea fixarii motorului pe suporții cadrului sau a caroseriei automobilului;

verificarea etanseitatii imbinarilor chiulasei, capacului, baii de ulei etc.;

controlul integritatii constructive si functionale ale componentelor organelor fixe.

2 Defectele in exploatare ale organelor fixe

Eseu: Accesorii pentru taiat si demolat Proiect: Manual de reabilitare termica a cladirilor prin imbunatatirea protectiei termice a peretilor exteriori

Arderea garniturilor de chiulasa, datorita: prelucrarii incorecte a suprafetelor de etansare dintre blocul motor si chiulasa, strangerii incorecte sau insuficiente a chiulasei (cea mai frecventa), montarii necorespunzatoare a garniturii, detonatiilor motorului.

Depistarea fenomenului se constata prin:

- scaderea nivelului apei din instalatia de racire, care va aparea in baia de ulei, al carui nivel create, insa emulsionat;

- prezenta uleiului in bazinul superior al radiatorului, datorita impingerii lui de pe cilindri in camasa de racire cu apa de catre gaze;

- rateuri ritmice (la MAS), cand arderea s-a produs la garnitura dintre 2 cilindri alaturati, datorita imprumutului de gaze de la un cilindru la celalalt;

- existenta gazelor comprimate in instalatia de racire (bule in bazinul superior al radiatorului sau in vasul de expansiune la acceleratia motorului);

- intreruperi la aprindere, ca urmare a depunerii apei pe electrozii bujiei (la MAS);

Remedierea consta in demontarea chiulase si inlocuirea garniturii de chiulasa si inlocuirea garniturii de catre sofer sau in atelier, respectand regulile de montaj si strangere.

Fisurarea sau spargerea chiulasei sau blocului motor, fie in peretii exteriori, fie in zona supapelor, datorita: supraincalzirii motorului ca urmare a functionarii indelungate la turatii si sarcini mari; reglajelor incorecte sau infundarii partiale a canalelor apei de racire; turnarii apei reci cand motorul este supraincalzit din lipsa de apa la nivel in instalatia de racire sau pornirea motorului fara apa; inghetarii apei in instalatia, cand, pe timp rece, nu a fost golita.

Depistarea fenomenului se constata prin:

- functionarea neregulata a motorului, cand, datorita fisurilor interioare dintre peretii cilindrilor sau din zona supapelor, se depune apa pe elecrozii bujiilor si se produc intreruperi la aprindere; se observa totodata, scaderea nivelului lichidului de racire, cresterea nivelului uleiului (emulsionat, datorita apei) si picaturi de ulei in apa din instalatia de racire;

- supraincalzirea motorului (pana la gripare), pierderi de apa in instalatia de racire, datorita fisurilor exterioare ale peretilor; se pot observa prelingeri de apa si emanatie de vapori.

Remedierea consta in repararea fisurilor prin diverse metode, in ateliere specializate.

3 Repararea organelor fixe

3.1 Repararea blocului motor

Dupa demontare, blocul se curata si se spala intr-un solvent, canalele de ungere se desfunda (dupa scoaterea dopurilor) si se sufla cu aer comprimat, apoi se supune unui control pentru depistarea defectiunilor.

Acestea pot fi:

Deformarea sau corodarea suprafetei  de asamblare a blocului cu chiulasa.

Planeitatea se verifica cu o rigla de control (prin fanta de lumina) si introducerea unei lame calibrate intre rigla si suprafata blocului(Fig. 12,a); se admite abaterea maxima 0,1 mm pe toata lungimea. Verificarea se poate face si cu ceasul comparator cu support(Fig.12, b) sau cu placa de control (pata de vopsea sa fie minim 80% din suprafata) - Fig.12, c.

Fig.12 Verificarea planeitatii suprafetei chiulasei:

a -  cu rigla metalica si lera cu spioni; b -  cu comparatorul si masa de trasaj; c -  folosind metoda petei de vopsea.

Totodata, se verifica suprafetele de prelucrare daca nu au o coroziune, zgarietura, bavuri, fisuri. Deformatiile mici se inlatura prin slefuire cu o piatra abraziva de granulatie foarte fina. Deformatiile si coroziunile accentuate se rectifica pe masini de rectificat plan; se poate indeparta un strat de maxim 0,25 mm;

Fisuri, crapaturi sau spargeri de diferite forme si marimi pe suprafetele laterale Depistarea se face prin proba hidraulica pe stand special, la presiune de 4 bari.

Repararea se poate realiza prin mai multe procedee cand fisurile nu depasesc lungimea de 15-20 cm :

- sudarea oxiacetilenica cu bare de fonta FC20 cu diamentrul de 8 mm dupa preincalzirea blcului la 600⁰C, apoi racirea lenta in cuptor;

- sudarea electrica (la rece) discontinua, cu curent continuu de I=120-130A si tensiunea U=20-25V, cu electrozi monel sau bimetalici din cupru cu otel si invelit de calcar;

- acoperirea cu rasini epoxidice. Operatia consta in: curatirea locului, limitarea extinderii fisurii prin stifturi filetate cu capete, tesirea fisurii, degradarea cu solvent, uscarea, preincalzirea la 70 . 80⁰C, umplerea cu un material ternar format din rasina epoxidica (dibutilfalat si material de adaos), apoi uscarea timp de 4-6 ore la 150⁰C si prelucrarea de finisare;

- etansarea cu solutii unor fuzibile (pentru fisuri mici). Solutia, fomata din particule fine de metal si liant, se toarna in instalatia de racire, se porneste motorul la turatie mica, timp in care de depun particulele; se opreste motorul dupa ce nu mai supureaza pe la fisuri, timp de o jumatate de ora; se pune din nou motorul in functiune, iar dupa 5 minute se inlocuieste solutia cu apa de racire;

- etansarea fisurilor mici de suprafata prelucrata, cu solutii metalice speciale, sau cu apa de sticla;

metalizarea cu zinc topit (pulverizat cu aer la 6 bari);

- tesarea cu stifturi filetate din cupru, pe toata lungimea fisurii;

sparturile se pot suda oxiacetilenic sau electri; se pot repara si prin peticire. Peticul, din tabla de otel (OL34) de grosime 2-4 mm se aplica cu suruburi filetate, sub el montandu-se o garnitura de panza imbibata cu miniu de plumb.

Dupa reparare, se face din nou proba, pe stand, la presiunea de 4 bari.

Uzura gaurilor filetate pentru prezoane sau suruburi se inlatura prin refiletare la cota de reparatie sau montarea pe bucse speciale (filetate la exterior majorat iar interiorul la cota normala).

Prezoanele rupte in bloc se extrag prin diverse metode: defiletare cu ajutorul unor dornuri conice sau zimtate, extractoare, piulite sudate etc.

Locasurile cuzinetilor pentru lagarele paliere uzate sau deformate (conicizate si ovalizate) se remediaza prIn alezare la treapta de reparatie, pe masina de alezat orizontal; prelucrarea se face simultan la toate locasurile lagarelor, cu capacele montate. Baza de prelucrare se ia in raport cu suprafata de imbinare cu chiulasa sau cu baia de ulei. Cand uzurile sunt prea mari, locasurile lagarelor se incarca prin sudare electrica, se monteaza capace noi si se alezeaza la cota nominala.

Lagarele arborelui cu came prin uzare, vor avea conicitate si o valitate fata de fusurile arborelui.

Remedierea consta in demontarea si montarea altora corespunzatoare cotei de reparatie, incepand cu cele intermediare.

Daca vor avea joc in locasuri, acestea se alezeaza simultan pe masina speciala si se monteaza bucse cu diametru majorat, la cota de reparatie.

Locasurile tachetilor care se uzeaza se alezeaza la cota de reparatie sau se preseaza bucse, iar alezarea se face la cota nominala.

La cele amovibile, procedeul este asemanator.

Blocul motor se rebuteaza daca are fisuri sau crapaturi mai mari de 200-250 mm lungime, fisuri intre camasile de cilindru, crapaturi sau sparturi la locasurile lagarelor paliere sau ale camasilor de cilindru.