Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Asigurari


Qdidactic » bani & cariera » afaceri » asigurari
Clasificarea operatiunilor de leasing - leasing versiunea locatiune



Clasificarea operatiunilor de leasing - leasing versiunea locatiune


A)     Leasing versiunea locatiune (inchiriere)

Cea mai importanta delimitare trebuie facuta intre leasing si o inchiriere obisnuita, aici facandu – se cele mai mari confuzii.

Desi contractul de leasing poate fi considerat o varianta a contractului de leasing, datorita scopului principal, acela de a beneficia de folosinta unui bun fara a fi proprietar de drept, exista insa o multitudine de deosebiri care conduc la concluzia ca leasingul este o operatiune distincta de o locatiune obisnuita. Printre acestea mentionam:


a)      Dreptul de proprietate asupra bunului:

• in cazul contractului de locatiune, la sfarsitul perioadei, bunul inchiriat nu poate trece in proprietatea chiriasului decat in baza unui contract separat de vanzare – cumparare;

• in cazul contractului de leasing, la sfarsitul perioadei de locatie, bunul poate trece in posesia beneficiarului in baza redeventelor platite si a unui pret rezidual.

b)     Dreptul de optiune

in cazul contractului de locatiune, dupa incetarea locatiunii, locatarul trebuie sa restituie bunul in starea in care a fost predat;

• in cazul contractului de leasing, locatarul are dreptul de a opta pentru cumpararea



bunului, prelungirea contractului de leasing ori incetarea raporturilor contractuale.

c)      Numarul participantiilor la operatiune

la inchiriere apar doi participanti : cel care inchirieaza bunul si chiriasul;

• la operatiunile de leasing participa, trei parti: furnizorul, societatea de leasing si beneficiarul.

d)     Initiativa afacerii

• la inchiriere, intreprinderea ce da cu chirie achizitioneaza bunul din proprie initiativa;

• la leasing, bunul se cumpara de catre societatea de leasing la cererea expresa a beneficiarului, de aceea nu apare riscul de a nu inchiria bunul ( cel putin prima inchiriere).

e)      Provenienta obiectului tranzactiei

• contractul de inchiriere obisnuit permite utilizatorului sa beneficieze de utilaje deja disponibile oricand doreste si pe durata optima;

• contractul de leasing presupune cumpararea de utilaje pentru care trebuie sa se cunoasca anticipat rentabilitatea, durata de utilizare si modalitatiile de armonizare.

f)       Structura obiectului tranzactiei

• societatiile care practica operatiuni de inchiriere obisnuita lucreaza cu utilaje standard (vagoane, aparatura medicala, centrale electrice de putere mica);

• societatea de leasing inchirieaza pe termen mediu masini cu un inalt grad de specializare si care se afla sub incidenta progresului tehnic galopant.

g)      Clauza de reziliere

• la inchiriere, beneficiarul plateste chirie atat timp cat are nevoie de bunul respectiv, dupa care il restituie, deci poate oricand revoca contractul;

• la leasing, beneficiarul plateste chirie pana la data prevazuta in contract, chiar daca nu mai are nevoie de bunul respectiv; in timpul inchirierii de baza, in toate formele de leasing, contractul de leasing nu poate fi revocat de nici una dintre parti.

h)     Calculul ratelor de plata

• in cazul contractului de locatiune, ratele se stabilesc in functie de conditiile existente pe piata si reprezinta contravaloarea dreptului de folosinta, nu se tine neaparat seama de recuperare a valorii bunului prin nivelul lor;

• in cazul contractului de leasing, ratele se stabilesc in functie de pretul de achizitie al bunului cuprinzand cote – parti din aceasta si din unele elemente cum ar fi dobanda, profit, TVA.

Ratele de leasing consuma din “substanta” bunului pana il duc la valoarea reziduala la sfarsitul contractului. Leasingul financiar( despre care voi face referire si in capitole urmatoare) se indeparteaza si mai mult de un contract de locatiune obisnuit, astfel ca aici apar in plus doua diferente semnificative fata de un contract de inchiriere obisnuita, si anume:

i)        Riscurile si responsabilitatile

• riscurile si responsabilitatile privind bunul inchiriat in cadrul contractului de locatiune nu se transfera utilizatorului, ci apartin proprietarului ; acelasi lucru este valabil si pentru leasingul operational, acesta fiind un criteriu important de delimitare a celor doua tipuri de leasing;

• riscurile si responsabilitatile privind bunul cedat in cadrul contractului de leasing financiar se transfera utilizatorului; pe aceasta cale se aduce atigere conceptiei traditionale asupra proprietarii si se confera utilizatorului anumite drepturi reale.

j)        Rolul societatii de leasing

de obicei, societatiile de leasing, atunci cand desfasoara operatiuni de leasing financiar, realizeaza o functie pur finantatoare, eventual asumandu-si riscul asigurarii bunurilor inchiriate.

societatiile care practica inchirierea obisnuita adauga alte prestatii cum ar fi cele de gestionare, intretinere, consultanta si revizie periodica a utilajelor prin personal tehnic de care dispune; operatiunile de leasing operational au preluat, in virtutea asemanarii cu inchirierile obisnuite, astfel de caracteristici sub denumirea generalistica de contract de tip “ful – service.

B)     Leasing versiunea credit


Leasingul in forma sa clasica, se putea asemana unui credit de investitii chiar daca beneficiarul nu devine imediat proprietarul acesteia. Din punct de vedere al finantatorului “leasingul este un credit pe termen mediu si lung, garantat de un drept de proprietate”

Din punctul de vedere al beneficiarului, leasingul constituie o forma de creditare in cadrul careia sumele necesare achizitionarii bunului se obtin din exploatarea acestuia, iar rambursarea lui se face esalonat, sub forma ratelor de leasing si in final a pretului rezidual. Creditul obtinut este sub forma de echipamente si nu baneasca”

Cele doua notiuni prezinta caracteristici diferite referitoare la:

a)      Gradul de finantare

• la creditul traditional, beneficiarul contribuie cu 30 – 50% din valoarea investitiei;

• la leasing se asigura finantarea integrala a investitiei.

b)     Garantia

• la creditul traditional, investitia este grevata de o serie de sarcini reale (gaj, ipoteca);

• la leasing, garantia este constituita chiar de dreptul de proprietate asupra bunului inchiriat.

c)      Forma

• la creditul traditional, creditul este acordat sub forma baneasca;

• la leasing, creditul este sub forma de echipament.

d)     Analiza documentatiei financiare

• la creditul traditional finantatorul pune accentul mai mult pe analiza situatiilor financiare intre o viziune postfaptica si mai putin previzionala;

• la leasing, societatea de leasing, ca societate finantatoare pune accentul in principal pe analiza rentabilitatii proiectului ce va fi finantat prin leasing, deci are o viziune previzionala.

e)      Politica de creditare

• la creditul traditional, creditarea se face dupa o analiza foarte complexa realizata de inspectorii de credite;

• la leasing, politica de creditare a societatii de leasing este mult mai dinamica, documentatia ceruta si analizele efectuate fiind mult mai simple.

C) Leasing versiunea imprumut

Leasingul se aseamana si cu un imprumut, daca luam in considerare obligatia de restituire integrala a finantarii (cu exceptia valorii reziduale) sau caracterul irevocabil al contractului pe timpul derularii sale.

Operatiunile de leasing se mai pot clasifica dupa:

a)   Din punct de vedere al tipologiei operatiunilor de leasing, distingem doua mari categorii de operatiuni de leasing:

- operatiuni de leasing financiar

- operatiuni de leasing operational

In Romania operatiunile de leasing sunt definite si tratate in principal de dispozitiile O. G. nr. 57/1997, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, sunt definite ca fiind operatiunile prin care 'o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale.'

SC AUTO SRL din luna noiembrie anul 2002 a utilizat finantarea prin leasing operational pe o perioada de doi ani, adica pana 31 decembrie 2004. Din luna ianuarie 2005 pana in prezent foloseste operatiunile de leasing financiar[3].


b)     Dupa modalitatea de finantare a operatiunilor de leasing exista:

leasing cu finantare interna, cand finantatorul utilizeaza surse proprii de finantare (leasing in forma clasica, leasing furnizor).

leasing cu finantare externa, cand finantatorul utilizeaza surse externe pentru finantarea leasingului (leasing cu finantare bancara, leasing leverage, leasing cu credit furnizor).

1. Leasing cu finantare bancara se caracterizeaza faptul ca societatea de leasing finanteaza bunul pe baza unor resurse financiare atrase, de la banci. In acest caz, dobanda perceputa de banca este transferata beneficiarului prin ratele de leasing. Aceasta modalitate de finantare este ceea mai des intalnita in practica, deoarece volumul operatiunilor de leasing depaseste potentialul financiar al societatilor de leasing.                     

2. Leasingul leverage este utilizat frecvent in tranzactiile cu echipamente de mare valoare cum ar fi avioane, in care societatea de leasing finanteaza doar o parte din valoarea bunului, restul fiind acoperit de diferiti creditori care, contra unei dobanzi, isi vor recupera sumele avansate din ratele de leasing incasate de la beneficiari. Acesti creditori nu vor solicita societatii de leasing rambursarea sumelor in afara clauzelor prevazute in contractul de leasing, asumandu – si astfel riscurile operatiunii. Garantia rambursarii sumelor o reprezinta garantiile oferite in cadrul contractului de leasing de catre beneficiar societatii de leasing.

3. Leasing cu credit furnizor apare in situatia in care furnizorul livreaza bunul pe credit, urmand a incasa contravaloarea sa de la societatea de leasing pe masura incasarii ratelor de leasing de catre acesta de la beneficiari. In acest caz, ratele de leasing trebuie majorate cu dobanda aferenta vanzarii pe credit. Aceasta modalitate de finantare este cea mai accesibila dintre toate celelalte din punct de vedere al faptului ca este mai ieftina, dar si pentru faptul ca nu mai implica bancile si alte societati de creditare in finantare cu toate riscurile si obligatiile pe care le presupune. De asemenea furnizorul trebuie sa – si faca propriile calcule de rentabilitate privind vanzarea bunurilor pe credit, respectiv in rate.


c) In functie de pozitia furnizorului in contractul de leasing, distingem leasing direct si leasing indirect.


Leasingul direct se realizeaza prin incheierea contractului intre producator si utilizatorul bunului ce face obiectul operatiunii, finantarea fiind asigurata de furnizor (producator).

In acest caz, furnizorul este identic cu locatorul, acesta putand fi producatorul, dar si comerciantul bunului respectiv. SC AUTO SRL se incadreaza in acest tip de leasing.

Leasing indirect presupune existenta societatilor specializate de leasing, care preiau creditarea, prestarea de servicii, contractarea, finantarea si controlul platii ratelor, asumandu-si si riscurile acestor operatiuni. In acest caz, fata de contractul de locatie incheiat intre societatea de leasing si beneficiar se mai incheie si alte contracte, cum ar fi: un contract de vanzare – cumparare incheiat intre producator si societatea de leasing si un contract de mandat intre societatea de leasing si beneficiar. Societatile de leasing pot fi:

1. Societati de leasing general – sunt societati care au ca obiect de activitate leasingul de echipamente industriale, al bunurilor de folosinta indelungata si al imobilelor, cu destinatie comerciala sau industriala, imobile cu destinatie de locuinta ori leasingul fondului de comert. Aceste societati pot aparea fie ca firme independente, fie ca sucursale ale unor societati financiare.

2. Societati de leasing de intermediere  - desfasoara o activitate de mijlocire. Proprietatea asupra echipamentelor inchiriate apartine celor care au furnizat fondurile de investitii ( societati si banci cu capital foarte mare), care urmaresc pe aceasta cale evaziunea fiscala.

3. Societati de leasing integrate – sunt constituite de catre mari unitati producatoare care au infiintat societati de leasing proprii pentru a beneficia de avantajele financiare care rezulta din aceste tranzactii. Printre aceste intreprinderi figureaza mari producatori de calculatoare, electronice si din industria aeronautica, companiile telefonice si altele.

d) Dupa continutul ratelor de leasing, leasingul poate fi brut sau net.   

Leasingul net se caracterizeaza prin aceea ca ratele de leasing se calculeaza numai pe baza pretului net de vanzare al obiectului contractului, fara sa includa costul intretinerii sau al reparatiilor.

Leasingul brut – ratele de leasing includ cheltuielile de intretinere, service, reparatii si asigurare. De obicei, in cazul leasingului operational se incheie si un contract de ful – service sau acesta este integrat celui anterior.

e)      In functie de durata de leasing, distingem:

leasing pe termen scurt

leasing pe termen mediu

leasing pe termen lung

Leasing pe termen scurt consta in inchirierea bunurilor pe o durata de cateva ore, zile sau luni mai multor beneficiari. Amortizarea se realizeaza prin incheierea pe termene scurte mai multor clienti.

Leasing pe termen mediu presupune amortizarea bunului prin inchirierea consecutiva acestora mai multor beneficiari pe termene scurte, de doi – trei ani.

Leasingul pe termen lung se practica frecvent pe piata bunurilor imobiliare pentru cladiri complet utilate, durata fiind de circa 20 – 30 de ani.

f)       Dupa particularitatile tehnicii de realizare, se disting diferite forme de leasing: lease – back, leasing actionar, leasing experimental, time – sharing, master leasing, leasing cu operator intercalat, operatiuni de hire – renting.

Lease – back – ul este o forma sapeciala a leasingului, continutul economic al acestei operatiuni, este cel de creditare. Diferenta fata de leasing – ul obisnuit este acela ca, societatea de leasing cumpara bunul chiar de la firma utilizatoare pentru a i – l reinchiria cu promisiunea de a i – l vinde ulterior la un pret scazut. Acest tip de operatiune se utilizeaza de regula pentru bunurile imobiliare, dar uneori si pentru bunuri mobiliare, ele permit o finantare pe termen lung in conditii mai simple decat prin procedee traditionale.

g)      In functie de natura obiectului tranzactiei exista: leasing mobiliar, leasing imobiliar si leasing de personal.

Leasingul mobiliar prezinta acel contract de leasing ce presupune darea in locatie a unui bun mobil cum ar fi mijloace de transport (automobile) dar si mijloace de productie (masini, utilaje, echipamente). In cazul automobilelor, de regula locatarul ofera toata gama serviciilor de garantie, respectiv de intretinere si reparatii. Aceste bunuri sunt luate in folosinta pe o perioada intre unu si cinci ani, dupa expirarea caruia bunul poate fi cumparat la valoarea reziduala.

h)     Dupa directia leasingului, distingem: leasing intern si leasing extern (international).

Leasingul intern intervine atunci cand partile implicate in contractele de leasing provin din aceeasi tara.

Leasingul international sau extern intervine atunci cand partile implicate in contractul de leasing provin din cel putin doua tari diferite. Acesta poate fi leasing de import, export si de tranzit.

a) Leasingul de import apare atunci cand locatarul si furnizorul sunt persoane juridice straine, ceilalti participanti fiind autohtoni. Aceasta forma de leasing este raspandita mai ales in tarile in curs de dezvoltare care se confrunta cu o acuta lipsa de capital. De acest leasing se leaga notiunea de „subleasing de import”. Este vorba de doi locatari, unul dintre acestea fiind cel principal. In cazul leasingului de import, locatarul principal este cel strain, care inchirieaza bunul societatii similare autohtone, care la randul ei da mai departe dreptul de folosinta utilizatorului din tara.

b) Leasingul de export este leasingul in care furnizorul si locatarul, pe de – o parte, si beneficiarul, pe de alta parte, apartin unor tari diferite, operatia fiind asemanatoare cu cea de import, dar privita din perspectiva furnizorului. Prin aceasta tehnica se poate realiza o verificare superioara a bunurilor decat celei de pe piata interna.

c) Leasingul de tranzit se caracterizeaza prin faptul ca toti participantii la operatiunea de leasing ( furnizorul, locatorul, beneficiarul ) apartin unor tari diferite. Acest tip de leasing s – a dezvoltat in principal din dorinta participantiilor de a beneficia de reduceri sau scutiri de impozite, de facilitati vamale sau de acordurile pe care una sau mai multe tari le practica.




Charlie, Plasamentcollectif, pag. 6, citat dupa D. Clocotici, Gh. Gheorghiu, Operatiuni de leasing, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag. 27.

M. Andreica, Leasingul – cale de finantare a IMM – urilor, Ed. Crimm, Bucuresti, 1997, pag.10.

Referire in Cap.III. si Cap. IV.



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright