Infrastructura turistica – Cluj-Napoca

Infrastructura turistica – Cluj-Napoca

Infrastructura turistica sau baza tehnico-materiala este alcatuita din toate dotarile tehnice si edilitare necesare asigurarii tuturor serviciilor reclamate de buna desfasurare a fenomenului turistic. In cadrul bazei tehnico-materiale se includ:

capacitatile de cazare si alimentatie publica

reteaua de servicii aferente turismului

mijloacele de agrement si tratament

caile de comunicatie

infrastructura tehnica (retele de energie electrica si termica, apa potabila, canalizare etc)

servicii postale, bancare, medico-sanitare etc.

Infrastructura trebuie sa creeze toate conditiile de valorificare la maximum a fondului turistic, de satisfacere completa a cererii si realizarea unui consum turistic superior. Lipsa infrastructurii denota o valorificare turistica limitata sau neorganizata.

Baza de cazare din judetul Cluj este destul de dezvoltata, in 1995 avand peste 3000 de locuri de cazare disponibile in hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri. Infrastructura de cazare de pe teritoriul judetului nostrum poate primi turistii care practica turismul cultural, fiind foarte dispersata, insa ea nu a fost construita in acest scop. Nu exista baza de cazare care sa se adreseze doar acestui tip de turism, poate doar spatiile oferite de manastiri, de capacitate mica insa si in special pentru pelerini.

In ultimul timp s-a dezvoltat foarte mult baza de cazare de tip pensiuni private din zonele rurale. in prezent, judetul nostru are 83 de pensiuni omologate, cu un total de 440 de locuri de cazare, clasificarea la 2 si 3 margarete, cu un numar de 5000 de turisti anual, 80% din aceste pensiuni se gasesc in zona de munte.

Hotelurile si vilele se gasesc in orase, moteluri de-a lungul principalelor drumuri nationale si judetene, cabanele si campingurile la iesirea din orase si in zona montana.

Turismul cultural, datorita duratei sale destul de scurte de practicare, se sprijina destul de putin pe aceasta baza de cazare. Fiind practicat mai mult de studenti si elevi, este folosita structura cea mai ieftina, adica casutele si campingurile. Nu exista o evidenta a turistilor cazati, si cu atat mai putin dupa tipul de turism pe care il practica.

Exista posibilitati de cazare si in tabere pentru elevi la Belis, Baisoara, Leghia.

Caile si mijloacele de transport. Pentru turismul cultural se folosesc in special caile rutiere, iar ca mijloace de transport, masinile proprii pentru turismul individual, si autocare si microbuse pentru turismul organizat. Acesta poate fi combinat si cu drumetia, acolo unde accesul este mai dificil (de exemplu, pentru a ajunge la cetatea medievala de la Bologa trebuie strabatuti aproximativ 400 de metri pe jos pe o carare in panta).

Atragerea turistilor, mai ales straini, este greu realizabila cu reteaua actuala de drumuri comunale si judetene, necesitand serioase investitii pentru extindere si modernizare.

Dotarile pentru agrement si cura se asociaza frecvent bazelor de cazare, dar pot constitui si entitati distincte. Pe teritoriul judetului se afla statiunile balneo-climaterice sezoniere ca: Baita, Cojocna, Ocna Dejului, Turda-Bai, care datorita climatului lor sedativ si a apelor minerale pe care le detin, sunt indicate pentru tratamentul afectiunilor reumatismale, ginecologice, bolilor sistemului nervos periferic etc.

Dotarile pentru agrement sunt: terenuri pentru practicarea diferitelor sporturi (tennis, volei, baschet), partiile de schi si sanius, discoteci, biblioteci etc. Acestea pot fi folosite de turistii culturali atunci cand se imbina turismul cultural cu cel de refacere fizico-psihica, sau cand acestia doar folosesc aceasta baza strict pentru cazare.

Dotarile auxiliare reprezinta totalitatea mijloacelor si institutiilor economice, sociale sau culturale la acre turistul apeleaza in perioada calatoriei sale. Din aceasta categorie fac parte magazinele comerciale de diverse tipuri, in special cele care functioneaza in cadrul manastirilor si al muzeelor, din care turistii pot cumpara mici suveniruri; posta, banci, oficii de schimb valutar, institutii de asistenta sociala, culturale, administrative sau sportive. Marea majoritate deservesc intreaga populatie a zonei, turismul integrandu-se in sfera sa de actiune ca bun comun al infrastructurii de ansamblu. Aceste dotari reprezinta singurele resurse de natura economica consummate de turismul cultural.