Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Silvicultura




Qdidactic » bani & cariera » agricultura » silvicultura
Comuna Farcasa - situatia teritorial-administrativa a padurii



Comuna Farcasa - situatia teritorial-administrativa a padurii


I.       Situatia teritorial-administrativa a padurii;

1. Administrarea fondului forestier;


Din punct de vedere al administrarii si protectiei padurii comunei Farcasa, acest teritoriu este impartit in doua ocoale silvice:

Ocolul Silvic Borca, ocol ce cuprinde satul Stejaru si versantul nord-vestic al satului Busmei;

Ocolul Silvic Galu ce cuprinde satele Farcasa, Popesti, Frumosu si versantul sud-estic al satului Busmei.

Aceste doua ocoale silvice fac parte din Regia Nationala a Padurilor – Directia Silvica Piatra  Neamt.


2. Vecinatati, limite teritoriale si hotarele padurii;


Vecinatatile si limitele unitatii de productie sunt reprezentate in tabelul urmator:

Puncte cardinale




Vecinatati

Limite

N

U.P. IV Sabasa

Culmile Gainestilor-Bapsa


N-NE

O.S. Pipirig

Culmea Bivolu

Culmea Halauca

Culmea Baicu

S-SV

O.S. Galu

Culmea Pricop

Culmea Grintiesul Mare

V

U.P. II Borca

Culmea Tifla

Culmea Batca

Culmea Toaca

Sursa: Amenajamentul Ocolului Silvic Borca (U.P. I Borca) Bucuresti 2000 si Amenajamentul Ocolului Silvic Galu (U.P. II Farcasa) Bucuresti 2000


Toate limitele sunt naturale, evidente si usor de identificat. Sunt totusi portiuni care se invecineaza cu terenuri particulare, proprietati ale locuitorilor din comuna Farcasa. Acestea sunt materializate prin borne la schimbari de directie pe linia hotarului. Se propune a se lua o serie de masuri preventive ca saparea unor santuri de hotar sau la revenirea la trasarea hotarelor prin liziere la intervale mai mici.


III. Studiul parcelelor si al vegetatiei;

1. Metode si procedee de culegere si prelucrare a datelor de teren;


Lucrarile de cartare stationala, la scara mijocie, s-au desfasurat pe baza unei documentari prealabile, asupra geomorfologiei, climei, hidrologiei, solurilor si vegetatiei teritoriului studiat.

Determinarea elementelor care caracterizeaza arboretele s-a facut prin observatii si masuratori directe, cu respectarea normelor in vigoare. In scopul determinarii volumelor arboretelor, s-au facut inventarieri prin suprafete de proba – cercuri cu raza variabila, in suprafata de 500 mē si inventarieri integrale.

Culegerea datelor de teren a fost facuta codificat pe fise de descriere parcelara, iar la birou s-au prelucrat la calculator.


2. Elemente privind cadrul natural, specific unitatii de productie


2.1. Geologie;


Substratul geologic este format predominant din gresii cuartoase si calcare, cu intercalatii de sisturi argiloase si marnoase si uneori microconglomerate. In zonele mai inalte se intalnesc gresii mai dure cu un continut mai ridicat de cuart si cu textura mai grosiera.

In albia majora a Bistritei si a paraurilor mai importante apar depozite aluviale recente. Rocile sedimentare, avand o rezistenta foarte redusa la eroziune, au avut o influienta covarsitoare in formarea si aspectul reliefului actual. Cele  mai rezistente la dezagregare sunt gresiile cuartoase, micacee, silicioase sau feruginoase iar cele mai putin rezistente sunt cele argiloase sau marnoase; cele calcaroase au o pozitie intermediara.

Alternanta stratelor permiabile si impermiabile, corelata cu inclinarea versantilor si dispunera stratelor, pot favoriza producerea alunecarilor de teren precum si aparitia fenomenului de inmlastinire.

Substratul litologic a avut o influienta foarte mare asupra procesului de solificare. Pe gresii cuartoase s-au format soluri mai sarace in substante nutritive, cu fertilitate mai redusa, cu textura mai grosiera si cu aciditate mai ridicata. Pe gresii calcaroase s-au format soluri mai bogate in substante nutritive, de fertilitate mijlocie.


2.2. Geomorfologie;


Unitatea analizata face parte din Carpatii Orientali, partea centrala, situata intre partea central-vestica a Muntilor Stanisoarei si partea sud-estica a Muntilor Bistritei. Rocile flisului, fiind mai putin rezistente la eroziune, au favorizat adancirea puternica a vailor.

Altitudinea minima este cea data de cursul Bistritei -550 m iar altitudinea maxima se inregistreaza in varful Reazemul Mic – 1624m,(paradox, deoarece Reazemul Mare are 1432m), alte varfuri mai importante fiind: Busmeiul Mare – 1613m, Bivolu – 1530m, Halauca – 1509m, Bapsa – 1439m, Busmeiul Mic – 1375m, si Toaca – 1364m.

Altitudinal padurile sunt raspandite intre 560m si 1530m de unde incepe etajul vegetatiei subalpine.

Altitudinea are o influienta directa asupra vegetatiei prin factorii climatici. Odata cu cresterea altitudinii temperaturile se reduc, vanturile sunt mai intense si mai frecvente, cantitatea de precipitatii si umiditatea cresc ceea ce face ca inaintarea padurilor sa se opreasca in jurul acestei altitudini.

Referitor la variatiile topoclimatului, incluse in expozitia versantilor se pot afirma urmatoarele:

- expozitiile insorite se incalzesc puternic in timpul zilei si se racesc accentuat noaptea astfel incat amplitudinile termice se mentin ridicate; sezonul de vegetatie este mai lung dar pericolul ingheturilor si al degerarii puietilor este mai mare; pericolele de seceta sunt mai lungi si mai dese evapotranspiratia fiind mai puternica; stratul de zapada este mai subtire si se topeste mai repede.

- expozitiile umbrite beneficiaza de un plus de umiditate pedologica si atmosferica, de o persistenta mai indelungata a stratului de zapada, de temperaturi si amplitudini termice mai scazute si de un sezon de vegetatie mai scurt.

- expozitiile partial insorite si cele partial umbrite prezinta o situatie intermediara, cu mentiunea ca versantii vestici beneficiaza de un surplus de caldura comparativ cu cei estici.

Pe culmi, datorita vantului care bate mai puternic, pericolul producerii doboraturilor de vant este mai ridicat. Vaile inguste beneficiaza de un plus de umezeala si favorizeaza stagnarea maselor de aer producand inversiuni termice. Astfel, la altitudini de peste 1100m (limita mai coborata pe culmi si mai ridicata pe versanti), molidul formeaza arborete pure, in timp ce sub aceasta altitudine predomina arboretele amestecate( molid, brad, fag).

Inversiunile termice ce iau nastere de-a lungul vailor, au indus aparitia inversiunilor de vegetatie (prezenta molidisurilor in etajul amestecurilor). Pe versantii insoriti etajul amestecurilor urca altitudinal mai sus decat pe cei umbriti.

Pe terenurile slab inclinate si orizontale s-au dezvoltat uneori fenomene de gleizare si de pseudogleizare. Pantele mari inlesnesc declansarea proceselor de eroziune si de alunecare de teren.


2.3. Hidrologie;


Comuna Farcasa este localizata in partea mijlocie a bazinului hidrografic al raului Bistrita. Principalii afluienti ai acestuia sunt:

paraurile Stejaru cu afluientii sai: p. Batcii, p. Strungii, p. Cracul Tocii, p. Plaiului;

Farcasa cu Farcasita, Printre Bulbuci, Teligon, Prislop, Teiului, Celarului;

Busmei si Popesti.

Reteaua hidrografica este destul de bogata, favorizata de conditiile climatice si litologice. Regimul hidrologic este preponderent de tip percolativ, panza freatica neinfluientand decat in putine cazuri vegetatia forestiera. Debitele maxime se inregistreaza primavara cand se suprapun periodele ploioase cu topirea zapezilor din zona inalta.

In vecinatatea Bistritei si a afluientilor mai importanti se creaza un topoclimat specific, mai racoros si mai umed cu producerea de inversiuni termice si ceata de convectie.














Harta retelei hidrografice

Harta luata si prelucrata de pe Google Maps


2.4. Cilmatologie;

2.4.1. Regimul termic;


Regimul termic al unitatii analizate este caracterizat printr-o temperatura medie anuala de 6sC. Luna cea mai rece, ianuarie, are o temperatura medie de -5sC iar luna cea mai ridicata, iulie, ajunge la o temperatura medie de 15-16sC. Temperatura minima a coborat pana la -27,0sC (Ceahlau, 1950) in timp ce maxima absoluta a ajuns pana la 34,6sC (Ceahlau, 1954) evidentiind o amplitudine termica aproximativa de 62sC (Amenajamentul Ocolului Silvic Galu, UP II Farcasa, Bucuresti 2000). Lungimea perioadei bioactive este in medie de 250 de zile; lungimea perioadei de vegetatie este de 130 de zile, primul inghet producandu-se inainte de 1 octombrie iar ultimul dupa 1 mai.

La nivel de parcela, clima este influentata de orografia terenului, un aspect caracteristic care apare datorita fragmentarii si energiei mari a reliefului, fiind aparitia inversiunilor termice, ce apar in zonele depresionare la sfarsitul toamnei si iarna. Prezenta lacului Izvorul Muntelui exercita si ea o actiune moderatoare asupra regimului termic, exprimata mai ales prin atenuarea ingheturilor de toamna.

Regimul termic favorabil bradului, molidului si chiar si fagului apare pana la o altitudine de 1150 m, de aici el devenind factor limitativ. In partea superioara si pe culmi predomina vanturile care bat de obicei din nord-est sau nord-vest cu o viteza mai mare iarna si primavara si care sunt capabile sa produca doboraturi in masa la conifere.



Tabel 1. Temperatura aerului – medii lunare si anuale(sC)



Luna

Media

anuala

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Temperatura

in sC















Sursa: Amenajamentul Ocolului Silvic Borca – U.P. I Stejaru, Bucuresti 2000



Diagrama temperaturi medii anuale



Tabel 2. Temperatura medie pe anotimpuri(sC)


Anotimpul


Temp. in sC

Primavara

Vara

Toamna

Iarna





Sursa: Amenajamentul Ocolului Silvic Borca – U.P. I Stejaru, Bucuresti 2000

2.4.2. Regimul pluviometric;


Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 835mm. Cantitatile medii minime se inregistreaza in luna decembrie – 30 mm iar precipitatiile cele mai abundente cad in iunie – 120mm. Cantitatea maxima de precipitatii in 24 de ore a ajuns la 82mm.

Numarul mediu anual de zile cu precipitatii este de 140 dintre care 55 le reprezinta cele cu ninsoare. Numarul mediu al zilelor cu strat de zapada este de 100.


Tabel 3. Precipitatii atmosferice medii lunare si anuale(mm);



Luna

Anual

(mm)

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII














Sursa: Amenajamentul Ocolului Silvic Borca – U.P. I Stejaru, Bucuresti 2000


Diagrama precipitatiilor atmosferice in comuna Farcasa














Tabel 4. Precipitatii medii sezoniere(mm);

Anotimp


Precipitatii(mm)

Primavara

Vara

Toamna

Iarna





Sursa: Amenajamentul Ocolului Silvic Borca – U.P. I Stejaru, Bucuresti 2000

Numarul mediu anual de zile senine este de 70 iar numarul mediu anual de zile acoperite este de 165, cu precizarea ca nebulozitatea cea mai mare se inregistreaza in zona culmilor.

In general regimul pluviometric satisface exigentele speciilor principale desi secetele din timpul sezonului estival si de  la sfarsitul celui autumnal diminueaza, atunci cand se manifesta (fenomenul fiind mai frecvent la altitudini coborate), productivitatea ecosistemelor forestiere iar perioadele ploioase din timpul polenizarii reduc fructificatile arborilor.

Zapezile moi si umede, cu mare aderenta, pot provoca pagube importante, prin ruperea ramurilor sau culcarea arborilor tineri. Un strat gros de zapada poate cauza sufocarea puietilor in plantatiile in care nu s-au executat la timp descoplesirile necesare.      Chiciura poate produce si ea pagube atunci cand se acumuleaza in cantitati mari pe arbori.

2.4.3. Regimul eolian


Regimul eolian se caracterizeaza prin predominarea vanturilor din est si nord-est, doboraturile fiind produse cu precadere de vanturile din nord ale caror viteza medie poate trece de 3m/s. Acestea bat cu precadere toamna si iarna dar au viteze mai mari iarna si primavara cand se produc cele mai mari doboraturi datorita si stratului de zapada.


2.5. Soluri


In urma efectuarii de cartarii stationare, s-au identificat doua clase de soluri (explicate in tabelul de mai jos). Tipurile genetice de sol au fost determinate in urma observatilor facute asupra profilelor de sol, precum si cu ajutorul analizelor de laborator.

S-au executat 56 profile de sol iar din 11 profile s-au cules probe pentru laborator.









Tabel 1. Evidenta si raspandirea teritoriala a tipurilor de sol

Nr. crt

Clasa de soluri

Solul

Succesiunea de orizonturi

Suprafa-ta


Tip

Subtip









Cambisoluri

Brun eumezobazic

tipic

Ao-Bv-C


molic

Am-Bv-C


litic

Ao-Bv-R


pseudogleizat

Ao-Bvw-Bv-C


Brun acid

tipic

Ao-Bv-C


litic

Ao-Bv-R




Spodosoluri

Brun feriiluvial

litic

Aou-Bs-R




Soluri neevoluate

Aluvial

tipic

Ao-C


litic

Ao-R



Sursa: Amenajamentul Ocolului Silvic Borca (U.P. I Borca) Bucuresti 2000 si Amenajamentul Ocolului Silvic Galu (U.P. II Farcasa) Bucuresti 2000








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|