Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Comunicare


Qdidactic » bani & cariera » comunicare
Folosirea limbajului verbal si a limbajului nonverbal



Folosirea limbajului verbal si a limbajului nonverbal


Folosirea limbajului verbal Tehnicile care folosesc limbajul verbal sunt destul de limitate, cu toate ca la prima vedere pare mai facil sa se atraga atentia prin ceea ce se spune. Ele pot fi utilizate cu precadere in partea introductiva.
Glumele sunt o solutie usor de folosit in introducere, intrucat ele induc o stare de relaxare in randul audientei, atragand dupa sine si bunavointa acesteia. De asemenea, se castiga atentia, intrucat a incepe sa vorbesti despre ceva serios intr-un registru hazliu nu este ceva uzual. In cazul in care vorbitorul isi incepe discursul cu o gluma, este de dorit ca aceasta sa aiba legatura cu subiectul, fara insa a fi deplasata, agresiva sau sa intre in contradictie cu ce va spune.
Prezentarea atipica este o alta modalitate de castigare a atentiei si bunavointei. Intr-o lume obisnuita cu formula clasica 'Buna ziua! Ma numesc' orice alta modalitate de prezentare iese in evidenta, atragand interesul celor care asculta. Chiar si modificarea formulei de salut cu arhaicul 'Ziua buna!' starneste senzatia de nou, fara a deranja. La fel ca si in cazul glumelor, nu este indicat ca prezentarea sa fie ostentativa, pentru ca atrage antipatie.
Parasirea subiectului este o tehnica folosita de vorbitorii care au experienta. Daca in timpul cuvantarii cel care vorbeste ?uita? pentru un moment ce are de gand sa spuna, trecand la cu totul altceva, interesul publicului va fi recastigat. Este suficient ca un membru al auditoriului sa fie luat ca martor(?Sunt convins ca si domnisoara blonda din randul al treilea este de acord ca?) pentru castigarea interesului. Experienta este necesara deoarece cea mai mica depasire a limitei, poate provoca un efect invers celui dorit. »

Folosirea limbajului nonverbal
Avand in vedere ca are mai multe elemente care il compun, limbajul nonverbal ofera mai multe posibilitati de captare a atentiei. Orice gest socant, orice inflexiune a vocii sau rupere de ritm atrag atentia.
Gestica ofera nenumarate cai de captare a atentiei. O simpla bataie din palme sau pocnirea din degete sunt gesturi care nu sunt intalnite in mod uzual la un vorbitor. Din acest motiv, ele au rolul de a aduce un lucru nou, atractiv. In momentul folosirii gesturilor pentru a atrage atentia trebuie sa se ia in calcul si ceea ce se spune in acel moment, pentru a nu crea contradictii. De asemenea, este important ca gestul sa nu fie exagerat, ostentativ sau jignitor.
Mimica poate fi un element important atat pentru captarea atentiei cat si pentru pastrarea acesteia, mai ales atunci cand publicul este suficient de aproape pentru a observa trasaturile vorbitorului. O incruntare usoara sau un rictus lejer trezesc interesul, chiar daca in mod uzual nu sunt lucruri de dorit intr-un discurs. Tocmai lipsa de dezirabilitate le face sa fie atractive, insa orice accentuare a lor poate starni nervozitate si reactii adverse.
Ruperile de ritm ofera posibilitati mari de atragere a publicului. Fara a interveni brusc, ele accentueaza importanta anumitor parti ale discursului. Schimbarea de ritm se face treptat pentru a nu deranja, dar nu foarte lent, pentru a putea fi perceputa.
Cresterea sau scaderea volumului este una dintre cele mai usoare posibilitati de captare a atentiei. Fara a cadea in extreme (publicul trebuie sa auda tot ce se spune, dar nu trebuie agresat prin strigate) vorbitorul poate accentua ceea ce este important.
Tonul folosit este, de asemenea, o arma a vorbitorului. Intreruperea momentelor de vorbire pe un ton entuziast cu momente in care este folosit un ton calm atrage atentia asupra acestora din urma. Similar se intampla cu oricare intercalare de tonuri, accentul fiind pus pe vorbirea pe un ton diferit de cel pe care vorbitorul il utilizeaza in mod uzual.
Momentele de tacere capteaza atentia intr-un mod specific. O pauza bine calculata are rolul de a trezi in randul publicului o usoara neliniste, intrucat pentru moment se da senzatia de pierdere a controlului. Important este ca in aceste momente de pauza auditoriul devine curios, dorind sa stie ce se intampla. Este esential ca pauza sa nu fie prea lunga pentru a nu induce sentimentul de nesiguranta, dar nici prea scurta pentru a trezi curiozitatea si sentimentul ca ceva urmeaza sa se intample.
Este important de retinut ca strategiile de captare a atentiei pot fi folosite si impreuna, acest fapt crescand marja de siguranta a atingerii scopului propus. De asemenea, ele au doar rolul de a accentua anumite momente. Utilizarea exagerata a acestor tehnici risca sa provoace senzatia de agresivitate»

::Cine m-a atins?::

pr. Anthony M. Coniaris
Exista un limbaj pe care ar trebui cu totii sa invatam sa il vorbim. Este un limbaj care comunica cu adevarat ceva; un limbaj care exprima efectiv caldura iubirii; un limbaj care poate sa sparga formidabile bariere ale comunicarii. Este limbajul atingerilor. Oamenii redescopera acum acest limbaj uitat. Dar este in fapt un limbaj stravechi. Isus l-a folosit. Cand copiii veneau la El, ii lua in brate si in binecuvanta. Cand dorea sa vindece un lepros sau un orb, ii atingea. Cand dorea sa demonstreze profunzimea iubirii sale, El se folosea din nou de atingere, spaland picioarele discipolilor sai.
Un judecator povestea odata ca nu a vazut niciodata la tribunal un tata care se judeca cu fiul sau sa se atinga reciproc, ca semn de afectiune. Daca tatal ar pune mana pe umarul fiului sau, spunea judecatorul, i-ar transmite ceva. Dar nu o face. Eu, cand vizitez un preot in varsta, ii iau mana in mainile mele in timpul rugaciunii. Atingerile umane facute din iubire au ceva anume. Sunt atingerile lui Cristos insusi.




Dr. Smiley Blanton, un medic psihiatru, obisnuia sa intrebe cuplurile casatorite care aveau probleme: 'Spuneti-mi, de cand nu v-ati mai plimbat cu sotia tinand-o de dupa umeri? Din cand in cand va asezati pe covor pentru a va juca cu copiii? Cand spuneti rugaciunea la masa, va tineti de mana?' Acelasi psihiatru se plangea de faptul ca in maternitati, bebelusii sunt izolati de mamele lor imediat dupa nastere. 'As prefera sa ii vad pe acesti copiii in bratele mamelor, sau in leagane langa patul lor, chiar si tinuti stangaci de catre tati. Bebelusii care au acest privilegiu de a nu fi despartiti dupa nastere de mama tind sa fie ulterior mai stabili emotional.' Chiar si bebelusii inteleg limbajul magic al atingerii.


Rezultate similare au obtinut E. Fereiro, E. Clark. Cercetand modalitatile de exprimare lingvistica a timpului (verbe, adverbe etc.) in functie de nivelul structurilor operatorii, Fereiro a evidentiat "reala forta organizatorica" a acestora asupra subsistemului lingvistic. Desi adverbele si timpurile verbale sunt folosite de timpuriu, abia pe masura maturizarii cognitive acestea dobandesc o organizare structurala si sunt folosite adecvat.

Toate aceste date sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive si lingvistice, cele dintai sunt dominante, cele din urma - recesive.

Desi recunosc rolul structurilor senzorio-motorii ca prealabile in dezvoltarea lingvistica, unii autori (16)  au sustinut ca odata cu aparitia limbajului (extern) acesta este interiorizat sub aspectul formei si functiilor sale, devenind limbaj intern, iar apoi gandire. Deci, gandirea este un limbaj interiorizat, dupa aparitia limbajului, structurile cognitive fiind subordonate celor lingvistice. in ciuda unei ingeniozitati experimentale puse in joc, cercetarile de pana acum nu confirma aceasta ipoteza (Bronckart). Dealtfel, in procesualitatea ei, gandirea utilizeaza si alte coduri - imagistic, semantic (vezi in acest sens capitolul "Inteligenta artificiala si psihologia cognitiva").

Pe aceeasi linie se inscriu si rezultatele remarcabile obtinute in studiul "codurilor neurofiziologice ale activitatii psihice", folosind metoda electrozilor implantati pe termen lung in creierul bolnavilor (numai in scopuri terapeutice). Investigarea nemijlocita a activitatii neuropsihologice a creierului uman a permis punerea in evidenta a doua tipuri de coduri nervoase, cu care opereaza creierul in timpul activitatii verbale: 1. codul "acustic", cu ajutorul caruia este codata sau decodata componenta sonora a vorbirii si 2. codul "semantic" in care este codat continutul informational al mesajului verbal. Altfel spus, in creierul omului exista, pe de o parte, un pattern de impulsuri nervoase care corespund structurii acustice a limbajului oral, iar pe de alta parte un pattern de impulsuri nervoase care corespunde notiunii, ideii, in gener



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright