Imaginea Celuilalt. Alteritatea
Dupa Lucian Boia, mecanismul
alteritatii este intotdeauna proiectarea asupra celuilalt a
propriilor noastre fantasme si dorinte. "Legatura
dintre Eu si Ceilalti, dintre Noi si Ceilalti se
exprima printr-un sistem complex de alteritati."
Acest joc functioneaza in toate registrele, de la diferenta
minima pana la alteritatea radicala, aceasta din urma
impingindu-l pe Celalalt "dincolo de
limitele umanitatii, intr-o zona apropiata de animalitate
sau de divin, fie prin deformarea unui prototip real, fie prin fabulatie
pura" (Boia, 2000, p. 32).
Perceptia, cunoasterea si
evaluarea celuilalt sunt posibile in conditiile existentei unor
informatii suficiente despre aspectele fundamentale ale vietii,
activitatii si
teritoriului celuilalt. Ceea ce
uneste oamenii este mai important decit ceea ce ii separa. "Trasaturile particulare ale unei
civilizatii «exotice» ne fac sa uitam usor ca
mostenirea comuna a raselor si culturilor este mult mai
importanta decit speci-ficitatile acestora. Chiar intre omul
cavernelor si omul erei tehnologice, diferentele sint, pina la
urma, secundare fata de asemanari" (Boia,
2000, p. 118). Variatiile
naturii umane conteaza mai putin in comparatie cu
insasi natura umana. Dar, se pare ca diferentele s-au impus mai bine
spiritului decat similitudinile.
Celalalt poate fi model de urmat, dar
si un element de distinctie pentru a scoate in evidenta propriile
repere ideologice si culturale. "O
distinctie mai accentuata sfirseste prin a-1 impinge intr-o
zona de valori adverse. Celalalt devine astfel strainul in
sensul forte al termenului; el trezeste sentimente de neliniste, de
insecuritate, de teama. Strain sau marginal, el serveste perfect
ca sperietoare sau ca tap ispasitor" (Boia, 2000, p. 197). Cunoasterea
si departajarea celuilalt se poate realiza pe criterii religioase,
politice, economice etc. si implica modalitati bipolar de
evaluare: bun-rau; puternic-slab; prieten-dusman; civilizat barbar
etc. Astfel, se pot forma sisteme mai mult sau mai putin coerente care
defines relatiile si interesele la nivelul comunitatii
respective. "Anormalitatea'
celuilalt se exprima prin trasaturi devalorizante sau valorizante,
dispuse pe o foarte lunga scara. Fata de norma, acest
"strain' se poate dovedi mai bun sau mai rau, eventual mai bun
si mai rau in acelasi timp. "Cocteilul' sau de vicii
si virtuti este diferit" (Boia, 2000, p. 119).
Imaginea celuilalt apare deseori ca o impletire
de elemente comunicate de un om sau de o colectivitate care gandeste in
mod specific si traieste dupa alte norme decat
"celalalt"
si care sunt apreciate ca straine pentru ca, in decursul
secolelor, oamenii aceia au trait altfel decat cei care le cerceteaza
existenta.
