Calitatile unei stiri

Calitatile unei stiri

Nu orice informatie are puterea de a starni curiozitatea publicului si de a capta interesul jurnalistilor.  Din noianul informatiilor cu care intra in contact, fiecare jurnalist, fiecare redactie le aleg numai pe acelea pe care le considera demne de interes, demne de a fi facute publice, demne de a justifica efortul necesar verificarii si prelucrarii lor pentru a deveni material de presa. Altfel spus, anumite informatii prezinta o calitate in plus, aceea de a putea sa faca o stire.

Exista enumera cateva criterii, comun acceptate, care definesc valoarea de stire a unei informatii:

a) noutatea stirile se refera mai ales la evenimente care s-au petrecut de curand, care se afla intr-o relatie de „apropiere temporala' fata de momentul cand devin publice prin difuzarea lor mediatica;

b) impactul o informatie referitoare la evenimente sau situatii ce afecteaza viata unui numar mare de oameni are sanse mai mari sa devina o stire de presa decat una ale carei efecte se rasfrang asupra unui numar limitat de oameni; in acest caz, alegerea informatiilor se face in raport cu consecintele pe care faptele respective le au sau le pot avea asupra publicului;

c) proximitatea: cu cat evenimentele aflate in discutie se petrec intr-o zona mai apropiata de aria de rezidenta a publicului, cu atat au mai multe sanse de a fi selectate si de a deveni stiri;

d) amploarea : anumite intamplari implica numeroase persoane, altele angreneaza doar cativa participanti; primele pot starni interesul unui public mai numeros, deoarece numarul participantilor este intotdeauna perceput ca un indice al importantei unui eveniment;

LUCRARE: Cinematograful danez LUCRARE: Lista Filmelor Romanesti din Toate Timpurile

e) proeminenta : singurele intamplari cu putini eroi care atrag atentia publicului sunt cele ce implica personalitati ale lumii politice, culturale, economice, sportive etc.; asa cum observa cu umor un jurnalist, „stirile nu sunt democratice' - ele privilegiaza numele foarte cunoscute, deoarece o indelungata experienta ne arata ca in jurul acestor nume s-au construit marile evenimente ale istoriei;

f) unicitatea : cu cat o fapta, un proces sau o situatie sunt mai neobis­nuite, mai iesite din comun, mai imprevizibile, cu atat creste posibi­litatea ca ele sa fie alese de jurnalisti pentru a deveni stiri; formula tipica evocata in acest caz e cea care sustine ca un caine care musca un om nu este o stire, dar un om care musca un caine este o stire;

g) conflictualitatea evenimentele intemeiate pe situatii controversate, pe infruntari de putere sau pe confruntari de idei atrag publicul si, implicit, pe gazetari; aceste evenimente au un potential dramatic si un mare dinamism : ele au o desfasurare tensionata si conduc la un deznodamant cu o mare capacitate de a emotiona, deci de a implica publicul;

h) interesul uman acest criteriu poate fi perceput si ca o sinteza a tuturor celorlalti factori care asigura calitatea de stire a unei informatii; oamenii sunt preocupati de tot ceea ce tine de experientele omenesti, adica de ceea ce li se intampla altora, dar li s-ar putea oricand intampla lor: drame, aventuri, lucruri nostime, accidente, experiente, trairi etc.

In lucrarile de specialitate sunt invocate si alte criterii: familiaritatea - stirile trebuie sa se refere la lucruri pe care oamenii le cunosc si le inteleg , valoarea educationala, dinamismul, concretetea, contextul de actualitate.