Stiri, relatari „pe domenii”

Stiri, relatari „pe domenii”

Textele informative avand ca obiect accidentele de circulatie:

Accidentele reprezinta, din pacate, una din materiile prime de baza in jurnalism. Mai mult de 1 milion de persoane sunt ucise sau sunt implicate in fiecare an in accidente de trafic, iar majoritatea publicatiilor se ocupa de acestea. In toate stirile legate de accidente, numele mortilor sau ale ranitilor trebuie raportate in mod obligatoriu. Victimele trebuie identificate dupa varsta, adresa sau ocupatie. De asemenea, este obligatoriu sa fie date dimensiunile pagubelor si conditiile in care s-a petrecut accidentul.

Elementele esentiale care trebuie sa se regaseasca in orice text care are ca obiect relatarea unui accident sunt urmatoarele: numele si elementele de identificare ale victimelor accidentului; momentul accidentului si locul in care acesta s-a produs; tipul masinilor implicate; cauza accidentului (care trebuie dedusa din sursele oficiale); sursa informatiei; numele si datele de identificare ale soferilor sau ale altor persoane implicate in accidentul respectiv; numarul de morti si raniti; natura si dimensiunile pagubelor; detalii legate de inmormantare (daca este cazul); detalii legate de ancheta oficiala.

Daca este vorba despre un accident foarte serios care cere un text dezvoltat, mai pot fi adaugate urmatoarele informatii: pagubele care au fost produse vehiculelor implicate; viteza, proproietarul si destinatia masinilor; detalii legate de vreamea sau de conditiile de traffic, daca acestea sunt neobisnuite fata de conditiile normale; declaratiila e martorilor si ale celor implicati in ancheta oficiala.

Nu se recomanda, in abordarea unor astfel de eveniment: gasirea vinovatului, cauza accidentului si informatii despre viteza excesiva sau despre alcoolemie daca informatiile nu provin dintr-o sursa oficiala.

In ciuda frecventei alarmante cu care accidentele se intampla, jurnalistul nu trebuie sa se rutineze si sa aplice o schema fixa, comoda, in relatarea accidentului (care, de regula presupune informatiile legate de efectele accidentului). Uneorii, se pot gasi si moduri mai originale de a incepe povestea respectiva: “Vasilache Campenescu conducea regulamentar cand a murit. Masina care l-a ucis pe el si care i-a ranit grav pe sotia si pe cei doi copii ai sai nu era insa incadrata regulamentar”… in loc de “Un mort si trei raniti sunt victimele accidentului de aseara …”.

In urmatoarele paragrafe, jurnalistul ii poate identifica pe cei implicati, ca si locul si natura pagubelor care s-au produs in urma accidentului. Povestea se poate incheia cu urmatorul paragraf: “Soferul vinovat va fi judecat, in urma testului de alcoolemie care a fost pozitiv, a declarat ofiterul insarcinat cu ancheta”.

Nu intotdeauna trebuie sa existe victime pentu ca un accident sa devina subiect de stire. Circulatia foarte aglomerata, soferi care nu respecta regulile de circulatie, etc. sunt tot atatea posibile subiecte: “O masina a aterizat in raul Dambovita, iar soferita a scapat fara nici o zgarietura…”.

Exercitii

1) Pe autostrada Bucuresti-Pitesti a avut loc cu doua ore in urma un accident in care si-au pierdut viata 3 oameni. In accident au fost implicate cel putin trei masini. Una din masinile implicate era condusa de Catalin Crisan, cea de-a douamasina implicata transporta un bolnav de la Pitesti la Bucuresti catre Spitalul Municipal. In cea de-a treia masina se afla maiorul G. P. de la Politia Capitalei. Redactati un text informativ de 15-20 randuri pentru un cotidian central bucurestean

2) Selectati, in urma lecturilor presei cotidiene, 3-4 texte informative avand drept subiect accidentele de circulatie si identificati elementele comune si elementele diferite atat din structura informationala, cat si redactionala a acestora. Comentati-le. Rescrieti unul din textele selectate.

3) Selectati dintr-un cotidian un text referitor la un accident rutier. Redactati-l mai intai intr-o maniera senzationalista, apoi intr-o maniera informativa neutra. Cum ati facut diferenta intre cele doua moduri de redactare?

Stirile / relatarile avand ca subiect incendiile

Astfel de evenimente sunt intotdeauna nedorite de majoritatea oamenilor, dar nu si de jurnalisti, pentru care astfel de informatii reprezinta, ca si in cazul accidentelor de circulatie, o materie prima consistenta. Incendiile sunt subiecte care atrag atentia oamenilor, deoarece oamenii se tem de foc in general, iar evolutia unor evenimente de acest tip este imprevizibila. Informatiile esentiale care trebuie sa se regaseasca in structura unei stiri / relatari despre un astfel de eveniment sunt urmatoarele: numar de morti si raniti, pagube materiale; identificarea completa a victimelor; locul in care s-a produs incendiul; tipul de material de constructie care a ars (daca este cazul); cauza oficiala a incendiului; sursa informatiei; imprejurarile in care s-a produs moartea victimelor sau ranirea acestora; tentativele de salvare (daca au fost); dimensiunile pagubelor; modul in care s-a facut investigarea cauzei incendiului; elementele legate de costuri si de asigurari; numarul de unitati de pompieri, cantitatea de apa utilizataa pentru stingerea inendiului; declaratii ale martorilor, ale pompierilor, ale locatarilor, etc.; elementele de interes uman (dramatice); momentul in care a fost declansata alarama, identificarea celui care a dat telefonul la pompieri, etc.

Exercitii

LUCRARE: Cinematograful danez LUCRARE: Lista Filmelor Romanesti din Toate Timpurile

1) Sursa dumneavoastra de incredere din Brigada de Pompieri a Capitalei tocmai v-a anuntat ca, pe Bulevardul Maracinilor din Bucuresti s-a declansat in urma cu 15 minute un incendiu de mari proportii. Alcatuiti un plan de lucru. Pornind de la informatii imaginare, redactati un text informativ de 20-25 de randuri care sa aiba drept subiect evenimentul respectiv.

2) Selectati, in urma lecturilor presei cotidiene, 3-4 texte informative avand drept subiect incendiile si identificati elementele comune si elementele diferite atat din structura informationala, cat si redactionala. acestora. Comentati-le. Rescrieti unul din textele selectate.

3) Faceti scenariul unui incendiu imaginar (unde, cand, cum, etc.). Extrageti din informatiile la care v-ati gandit elementele care se refera la interesul uman.

Stirile / relatarile avand drept obiect faptele in afara legii.

Reporterii acreditati la Politie au de-a face de foarte multe ori cu subiecte de tip omoruri, investigatii pentru fapte situate in afara legii sau arestari. Din pacate, evenimentele de acest tip sunt o realitate, o parte integranta a vietii: de exemplu, in SUA, in anii 70, numarul crimelor a crescut cu peste 50 %. Recent, statisticille FBI arata ca in SUA, la fiecare 3 secunde are loc o incalcare minora a legii, in timp ce o incalcare majora este comisa la fiecare 24 de secunde. Aceleasi date mai arata ca un viol se intampla la fiecare 6 minute, in timp ce o crima are loc la fiecare 23 de minute. In mod logic, activitatea reporterului ar trebui sa se prelungeasca inclusiv in saile de tribunal, pentru a raporta urmarile acestor fapte.

Desi se pare ca faptele care se intampla la marginea legii sunt frecvente, putini reporteri au fost martoi directi la acestea. Totusi, ei scriu despre acest fapte, mai ales cu ajutorul celor care au particpat sau au vazut evenimentele respective. In plus, majoritatea informatiilor provin din rapoartele oficiale pe care le intocmesc politistii. In general, informatiile care provin in exclusivitate din activitatea de investigare a reporterilor sunt rezultatul cercetarilor ulterioare celor ale Politiei, prin care reporterul incearca sa descopere detalii legate de aspectele dramatice ale situatiei, provenite de la martori sau de la victimele faptelor.

Pentru raportari jurnalistice coerente, este obligatoriu ca activitatea de colectare a informatiei de catre reporteri sa aiba ca scop obtinerea urmatoarelor tipuri de informatii: identificarea actorilor faptelor; natura delictului; data, momentul, locul delictului; cauza oficiala a mortii sau a ranirii, tipul de arma, motivatia faptelor, trecutul victimei (in cazul crimelor); valoarea pierderilor, metodele folosite pentru ocolirea legii (in cazul altor delicte); numarul suspectilor; circumstantele neobsnuite ale delictului (daca este cazul); declaratii ale martorilor, ale victimelor, ale politistilor insarcinati cu ancheta; sursa informatiei.

Se pot face unele delimitari privind modul de abordare a subiectelor categoria stirilor / relatarilor despre fapte situate la limita / in afara legii.

In cazul subiectelor legate de investigatii detaliate proivind un personaj sau o situatie complexa, aflata in analiza politiei, se stie ca politistii sunt precauti in divulgarea informatiilor. De aceea, activitatea reporterului este ingreunata mai mult decat in alte cazuri. Dar, uneori, chiar si politia are nevoie de ajutorul presei, in cautarea unui suspect, de exemplu. Chiar daca au informatia la dipozitia lor, reporterii profesionisti nu o divulga daca sursele din politie nu permit acest lucru, deoarece risca sa le piarda pentru totdeauna (ceea ce este mult mai riscant decat daca pierd o stire oarecare). In situatia in care reporterul doreste totusi sa dea informatii, dar nu doreste sa isi parda sursele din Politie, poate publica informatii, dupa cum le intelege, dar pe cont propriu, fara a avea acoperire drept sursa din politie. De regula, daca reporterii sunt experimentati, se abtin sa dea drumul la informatii care ar putea compromite mersul anchetei sau al viitorului process in justitie. De regula, in asemenea situatii, este bine ca reporterul sa cantreasca bine inainte de a da drumul la informatii care ar putea afecta cursul investigatiei oficiale. Elementele informative esentiale de cautat pentru astfel de subiecte sunt urmatoarele: punctul in care a ajuns investigatia, suspectii, explicatii suplimentare privind desfasurarea cercetarii; personalul insarcinat cu cercetarile, rezumatul faptelor cercetate.

In cazul subiectelor legate de arestari, structura informationala esentiala se reduce la: identificarea completa a persoanei arestate; acuzatia care I se aduce acestuia; detalii ale faptelor pentru care a fost acuzat; detalii legate de circumstantele arestarii; informatii legate de ofiterii implicati in arestarea; sursa informatiei. In plus, in cazul unor delicte serioase, trebuie adaugate: trecutul suspectului; motivatia comportamentului sau; imprejurarile in care s-a facut arestarea; detalii legate de procedurile aplicate in timpul arestarii.

Reporterul specializat pe astfel de evenimente are, de regula, un statut special in cadrul redactiei (uneori, jurnalistul care se ocupa de investigatii este denumit “reporter special”).

Stirile / relatarile avand drept obiect procesele

Sunt considerate importante de catre jurnalisti, mai ales in cazul unor procese in care sunt implicate persoane care au facut obiectul unor stiri si relatari anterioare. Nu orice process ii intereseaza pe jurnalisti, ci, in special, cele legate de evenimente majore (Tigareta 2, Bancorex, etc.). Textele jurnalistice pot fi relatate in orice etapta a evolutiei procesului. Elementele informative esentiale care trebuie sa apara intr-o relatare jurnalistica referirtoare la un astfel de eveniment sunt: datele de identificare ale acuzatului; acuzatia care I se aduce; natura delictului si eventuale detalii suplimentare fata de ceea ce a fost dat deja; elementele de actualitate din cadrul procesului (echivaland cu raspunsul la intrebarea “ce s-a intamplat azi?”); elemente de “recapitulare” a procesului, precum si previziuni legate de evolutia procesului; numele judecatorului; tribunalul unde se tine procesul.

Exercitii

1) 1) Sursa dumneavoastra de incredere din Politie va anunta ca in noaptea umratoare va avea loc un raid al politistilor in zonele rau famate de la periferia Capitalei. Alcatuiti un plan de lucru. Pornind de la informatii imaginare, redactati un text informativ de 20-25 de randuri care sa aiba drept subiect evenimentul respectiv.

2) Selectati, in urma lecturilor presei cotidiene, 3-4 texte informative avand surse din politie si identificati elementele comune si elementele diferite atat din structura informationala, cat si redactionala. acestora. Comentati-le. Rescrieti unul din textele selectate.

3) In masura in care aveti posibilitatea, asistati la un process din tribunalul orasului in care locuiti. Redactait, pornind de la ceea ce se intampla la fata locului, o stire dezvoltata, apoi o relatare de atmosfera. Ce dificultati majore ati intampinat in procesul de elaborare a celor doua materiale?

Stirile / relatarile avand drept obiect evenimentele sportive

Desi par evenimentele cele mai frumoase si cele mai spectaculoase si par a fi usor de relatat din punctul de vedere al jurnalistului, capcanele care pot sa apara in redactare sunt la tot pasul (dintre care cele mai importante sunt cea a schematizarii limbajului, care are drept consecinta utilizarea de clisee, dat fiind faptul ca regulile jocului, raman aceleasi, iar desfasurarea este de cele mai multe ori previzibila si actiunile care trebuie relatate sunt aceleasi). Pentru evitarea acestor capcane si realizarea unor relatari profesioniste, este obligatoriu ca reporterul sa tina cont de anumite reguli: a) nu trebui sa se implice in desfasurarea faptelor, caci ceea ce il intereseaza pe cititor este informatia despre joc, nu parerea reporterului; b) chiar daca limbajul sportului pare mai usor de stapanit decat orice alt limbaj de spcialitate (juridic, de exemplu), si acesta trebuie cunoscut foarte bine. In plus, tehinca scriiturii de presa trebui aplicata si aici ca in orice alt tip de relatare. O relatare sportiva considerata corecta din punct de vedere jurnalistic este o relatare in care se ajunge rapid la esenta faptelor, sunt accentuate informatiile de interes uman; sunt evitate elementele de jargon si cliseele; sunt date cititorului detalii care sa il transpuna in atmosfera jocului sau referitoare la persoanele despre care se scrie. Nici mai mult, nici mai putin, jurnalistii sportivi trebuie sa urmeze aceleasi principii generale ale scriiturii jurnalistice. Elementele informative care trebuie sa se regaseasca in materialele sportive sunt urmatoarele: scorul; numele echipelor; tipul sportului; momentul si locul desfasurarii jocului; elementele-cheie legate de incidente care au intervenit in joc; prestatiile celor mai buni jucatori; consecintele jocului asupra clasamentului general (daca este cazul); elementele de strategie a jocului; detaliile legate de marimea publicului-spectator si de comportamentul spectatorilor; datele statistice ale jocului; faulturile; raportul intre loviturile castigatoare si cele necastigatoare; durata jocului; recordurile (daca este cazul); declaratiile jucatorilor si antrenorilor. Oricare din aceste elemente se poate regasi in leadul textului. In ceea ce priveste structurarea informatiei; daca este posibil, jurnalistul sportiv trebui sa dramatizeze jocul, daca se poate, pentru a creste interesul. Uneori, acest lucru se intampla chiar cu ajutorul implicarii reporterului, diferenta intre observatiile fanilor si a jurnalistului fiind aceea ca reporterul stie mult mai multe despre culisele sportului respectiv.

Exercitii

1)     Urmariti “pe viu” un joc sportiv (de handabal, de fotabl, etc.) sau o manifestare cu caracter sportiv si elaborati un material informativ dezvoltat (20-30 de randuri) referitor la acest eveniment. Rescrieti materialul, reducand la jumatate continutul informativ din textul redactat.

2)     Urmariti cu atentie un meci de fotbal transmis de una din televiziunile romanesti. Extrageti informatiile principale si redactati un text informativ de 15-20 de randuri.

3)     Lecturati cu atentie timp de cateva zile o publicatie sportiva cotidiana. Identificati cateva aspecte caracteristice ale scriiturii. Comentati-le in scris, in maximum 2 pagini (format A4, corp de litera 12, spatiu 1,5 randuri).

Bibliografie Tutorat 1:

1)      Coman, Cristina, 1999, Relatii publice, tehnici de comunicare cu presa, Bucuresti, All.

2)      Coman, Mihai, 1999,  Introducere in sistemul mass-media, Iasi, Polirom.

3)      Coman, Mihai, coord., 2000, Manual de Jurnalism, vol. 1, 2, Iasi, Polirom, (editia a doua).

4)      De Broucker, José, 1995, Pratiques de l’information et d’écritures journalistiques, Paris, CFPJ.

5)      Houp, Kenneth W., Pearsall, Thomas E., 1984, Reporting technical information, New York-Londra, Macmillan Publishing Company, (editia a cincea).

6)      MacDougal, Curtis, 1982, Interpretative Reporting, New York-Londra, Mac Millan Publishing Company.

7)      Martin-Lagardette, Jean-Luc, 2000, Le guide de l’écriture journalistique, Paris, La Découverte & Syros, (editia a patra).

8)      Mencher, Melvin, 1986, Basic News Writing, Dubuque, Wm. C. Brown Publishers, (editia a doua).

9)      Metzler, Ken, 1986, Newsgathering, New York, Prentice Hall Inc., (editia a doua)

10)   Rivers, L. William, Work, R. Alison, 1988, Writing for the Media, Mountain View, Mayfield Publishing Company.