Opinia publica

OPINIA PUBLICA

E obiectul practicilor de comunicare a RP (nu exclusiv: publicitate, mk); = consens al persoanelor private reunite in grupuri de interese. In RP, vorbim de proces de comunicare bilaterala simetrica, publicul e partener (situatie de win-win).

Ce NU e opinia publica: parerea unei colectivitati, a majoritatii, vocea maselor, o reactie generala, un raspuns.

Op publica emite un acord obtinut asupra unei diversitati de interese particulare, un consens al unui grup de emitenti particulari.

Dimensiunea polemica a op. publice. (implica o dimensiune critica!)

Dupa Habermas: polemica pleaca de la inegalitatea intre locutori. Dar RP pp o relatie de egalitate, de tip partenerial, de acceptare explicita, pe cand polemica refuza premisele celuilalt. In RP, polemica e mai degraba o optiune tehnica decat una strategica.

DEF: op publica = expresia unui acord colectiv, prin care se obtine recunoasterea si promovarea actiunilor si a faptelor de interes comun.

3 elemente definitorii:

Expresia unui acord colectiv: validarea unei decizii, acordul (care e o intelegere intre parti, nu o solutie general valabila)

Formalizarea unei decizii publice: deciziile adoptate public devin norme.

Recunoasterea: decizia se impune, devine transparenta. se valideaza prin discursul public si se confirma in sondajele de opinie.

Cea mai mica comunitate generatoare de opinii - GRUPUL (interese si tinte comune). El devine reprezentativ daca interesele lui sunt revendicate si de alte comunitati. (azi, mass-media construieste artificial reprezentativitatea unui gr ). Generarea opiniei pp transformarea interesului pt participare in actiune publica(de asta PR e mai puternic decat publicitatea, pt ca ofera si cadrul de actiune).

OPINIE SI ZVON

Zvonul nu e o boala a comunicarii, ci un element de relationare. Kapferer le plaseaza la originea com de masa, "word of mouth".  E discutabila latura etica a sa - in ce masura relateaza ceva adevarat sau neadevarat, dat fiind ca sursa e necunoscuta.

In RP, e o tehnica eficienta de transmitere interpersonala.

PUBLIC / PUBLICURI (stakeholders)

In raport cu statul→o instanta reglementativa: legitimeaza puterea politica a statului, urmareste evolutia structurilor (Public Affairs); o comunitate care urmareste dinamica sociala, extrem de implicata in civilizarea op publice, efortul social e proactiv, com e bilaterala, simetrica, generatoare de noi teme sociale.

In raport cu societatea civila: definesc interese private. E interesat de inovatie, de transformare sociala.

In raport cu corporatiile: sunt imprevizibile, diversificate. Publicitatea urmareste sa le seduca, nu polemizari.

Public= audienta in sensul ca ambii termenii se refera la un grup cu interes comun fata de o pb.

Public=un gr de min 5 persoane, simultane in timp si spatiu, care impartasesc o experienta semnificativa si durabila.

GRUNIG - 4 categorii de public:

Active: all issues publics - devin public-tinta, selectat pe baza unor criterii (demografic, social, cultural, reputatie, capacitate de decizie etc)

Apatice: apathetic p. sau non-publicuri, pasive.

Specializate: single-issue p.

Evenimentiale: hot-issue p.

Pentru a fi influentat, se recurge la persuasiune, manipulare si propaganda. Mucchielli: "a influenta=a manipula contextele situatiei pt a crea sensul dorit"=»se manipuleaza contexte ce tin de norme (conduita in public), pozitii(in procesul de comunicare-de autoritate, de ex), relatii (raporturi intre interlocutori), identitati (conceptii despre sine, despre viata).

2 ipostaze ale publicului:

Decident: capacitatea de a participa la o actiune comuna, pe care o sustin.

Receptor: raspunde activ la informatiile de la E - mai imp in com publica.

Evolutia audientelor RP:

Public relativ omogen, dispersat, a carui atentie e captata de eveniment de presa: pseudo-evenimentul - Barnum, evenimentul de presa.

Publicuri diversificate, cu interese specifice, active si informate, a carui atentie e retinuta prin informare si consiliere.