Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Casa gradina




Qdidactic » bani & cariera » constructii » casa gradina
Amenajarea unei gradini private



Amenajarea unei gradini private


FACULTATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA






AMENAJAREA UNEI GRADINI PRIVATE









CUPRINS



I.Piese scrise


Cap.1 Conditii naturale ale zonei amenajate

Amplasarea terenului

Conditii pedologice

Conditii climatice

Conditii hidrologice




Vegetatia existenta


Cap.2 Conditii social-economice

2.1 Aspecte privind marimea localitatii, nr. locuitori, asezare geografica


Cap.3 Memoriu justificativ

3.1. Prezentarea si justificarea solutiei generale de amenajare

3.2. Principii de compozitie folosite la proiectare

3.3. Circulatia si functionalitatea ei.

3.4. Vegetatia propusa sub aspectul compozitiei

3.5. Apele si amenajarea lor

3.6. Analiza dotarilor utilitare si estetice.


Cap.4 Calcule tehnico-economice

4.1. Bilantul suprafetelor

4.2. Centralizator

4.3. Extras de materiale necesare propuse

4.3.1. Sortiment de specii floricole

4.3.2. Sortiment de arbori specii foioase

4.3.3. Sortiment de arbusti specii foioase

4.3.4. Sortiment de liane decorative

4.3.5. Sortiment de specii plante de peluza

Lista material saditor



II.Piese desenate


5.1 Plan de amenajare









Scopul acestei lucrari il reprezinta realizarea planului unei gradini particulare. Rolul functional al gradinii este acela de realizare a unui spatiu natural de recreere si relaxare.

Spatiul ce trebuie amenajat este imprejmuit de gard din lemn, iar pe suprafata respectiva se afla o locuinta situata in partea de sud-est a terenului, precum si un garaj situat in partea nord-estica, iar in partea sudica este amplasata o anexa cu rol de depozit unelte de gradinarit.

Gradina are o suprafata dreptunghiulara de 500mp, cu lungimea de 25m si latimea de 20. Este amplasata pe un teren plan in cadrul localitaii Dudestii Noi din judetul Timis.

Elementele ce compun gradina sunt reprezentate de catre specii floricole si arboricole, precum si o mica fantana, o masa cu scaune. In zona vestica a gradinii se afla amplasata o banca.

De asemenea, o importanta suparfata din gradina este acoperita de gazon, rolul functional al acestuia fiind de realizare a unui spatiu larg ce poate servi drept loc de joaca sau pentru picnic. In fata casei se afla doua zone cultivate cu plante floricole si o zona amenajata cu arbusti fructiferi. Accesul la gradina se face de pe aleea de acces pentru garaj si locuinta. Aleea de acces la garaj este marginita de spatii cultivate cu subarbusti.



CAP.1 Conditii naturale ale zonei de amenajare



1.1Amplasarea terenului


In judetul Timis relieful este variat.Predomina campia (joasa in vest si inalta in partea centrala), care patrunde in zona dealurilor pe vaile Timisului-spre Lugoj si Begheiului-spre Faget.

Dealurile Poganisului si Podisul Lipovei marginesc inaltimile masivului Poiana Rusca al carui varf, Padesu atinge 1380m. Intre Calea Lipovei si Ronat, pe o distanta de cca. 7 Km, altitudinea coboara cu 11m.

Terenul propriu-zis pe care se va face amenajarea este situat in partea vestica a judetului, la o altitudine de aproximativ 100m.

Resursele de apa din teritoriul judetului Timis sunt numeroase, fiind reprezentate de raurile Bega si Timis care-l strabat de la est la sud-vest.

Afluentii Timisuli: Poganis, Barzava-au debite ridicate, cu variatii mari de nivel.In nord, de la est la vest, isi urmeaza cursul Aranca-vechiul brat al Muresului.







Dudestii Noi se gaseste in judetul Timis la 12 Km nord-vest de municipiul Timisoara. Se invecineaza la vest cu Becicherecu Mic (2 km), la est cu Sanandrei (4 km), la sud cu Sacalaz (7 Km), la nord-vest cu Hodoni (9 km) și Satchinez (11 km). La sud de localitate trece drumul national DN6 Timisoara - Cenad, precum si calea ferata Timisoara - Sannicolau Mare cu halta Dudestii Noi.


1.2Conditii pedologice


Determinarea tipului de sol si a carecteristicilor climatice ale zonei sunt necesare pentru alegerea rationala a tipurilor de plante ce vor fi folosite la realizarea amenajarii.

Dudestii Noi se afla situat in partea central - vestica a Campiei Banatului.

Istoria geologica a Campiei Banatului este strans legata de evolutia generala a Sistemului Alpino - Carpatic, intrucat fundamentul Campiei Panonice reprezinta un compartiment al acestuia, care s-a scufundat in urma cu aproximativ 70 milioane de ani, in perioada de inceput a Orogenezei Alpine. Compozitia petrografica si structura fundamentului sunt asemanatoare Muntilor Apuseni: calcare si alte roci sedimentare jurasice si cretacice, sisturi cristaline si roci vulcanice (bazalte ,andezite) care apar la suprafata in Muntii Zarandului si Metaliferi.

Depozitele sedimentare de suprafata sunt constituite, in partea estica a hotarului localitatii, din loess (roca prafoasa si poroasa, de origine eoliana), prafuri si luturi loessoide. In est si sud-vest, predomina argilele gonflante (isi maresc volumul in conditii de umiditate, iar in lipsa acesteia se restrang, formand crapaturi). Textura fina, predominant argiloasa a sedimentelor de suprafata impiedica infiltrarea apei - fapt pentru care in trecutul istoric (pana la construirea primelor sisteme de desecare in secolul al XVIII-lea), acest spatiu a fost supus frecvent inmlastinirilor. Aici un factor important l-a constituit nivelul ridicat al panzei freatice, care - in perioadele ploioase - se unea cu nivelul de infiltrare a apelor de la suprafata si favoriza baltire apei pe suprafete intinse. Din secolul al XVIII-lea si pana in prezent a fost construit si intretinut un sistem de canale de desecare si drenaj care a avut ca efect coborarea nivelului apei freatice. Odata cu aceasta, argilele din partea sud-vestica a hotarului localitatii au suferit un proces de uscare, urmat de reducerea volumului si - implicit - de conturare a unor mici areale de lasare a pamantului cu pana la 0,5 m.

Tipurile de sol intalnite sunt cernoziomurile ( recunoscute prin culoarea neagra), hidrisolurile sau lacovistile (conditionate de nivelul ridicat al apei freatice care provoaca inmlastiniri), salsodisoluri (soloneturi , saraturi), pelisoluri – vertosol, protisol.


1.3 Conditii climatice


Clima campiei Banatului este temperat - continentala, cu influente vest-europene si submediteraneene. Primele se resimt prin predominarea curentilor de aer vestic si nord vestic si reducerea contrastului climatic dintre iarna si vara, iar influentele submediteraneene, determinate de curentii de aer sud-vestici dinspre Marea Adriatica, determina o „imblanzire” a rigorilor iernii.

Temperatura medie anuala la cea mai apropiata statie este de 10,8° C, cantitatea medie de precipitatii este relativ redusa (544,3 mm), iar numarul de zile ploioase este redus in cursul anului (sub 110 zile). Aceste valori probeaza caracterul arid, de stepa, al climatului din aceasta zona.

Primaverile, desi sunt mai timpurii decat in alte regiuni ale tarii, sunt „capricioase”, fiind semnalate, adeseori, invazii de aer rece dinspre nord-est in a doua jumatate a lunii martie sau in aprilie. Aceste scurte perioade de inghet produc pagube mai ales pomilor fructiferi. Verile, desi au medii termice moderate, au perioade cand creste frecventa zilelor cu temperaturi mai mari de 32° C la amiaza. Acest lucru este accentuat, in partea de vest si sud-vest a hotarului localitatii,de natura argiloasa a solului, care se strange si formeaza crapaturi largi. Toamna este mai lunga si prezinta perioade cand mediile zilnice depasesc 20° C. Regimul precipitatilor in timpul anului prezinta oscilatii importante in cursul anului. In medie, numarul de zile cu precipitatii este de sub 110.


1.4 Conditii hidrologice


Este reprezentata de raul Bega Veche si de canale. Raul Bega Veche este vechiul curs al raului Bega, inainte de construirea Canalului Bega si in prezent dreneaza partea din bazinul initial situata la nord de municipiul Timisoara. Raul trece in Serbia si se uneste cu actualul curs al canalului Bega in apropiere de localitatea Zrenjanin. Pe o porțiune de 1,8 km raul marcheaza frontiera romano-sarbeasca. Panta albiei este insa foarte mica, aproape de orizontala - drept pentru care cursul raului este foarte sinuos, cu multe meandre, despletiri si brate parasite.


1.5 Vegetatia existenta de pe teritoriul comunei Dudestii-Noi se incadreaza,in cea mai mare parte,in zona de silvostepa (pajisti naturale,cu portiuni restranse de padure, arbori izolati si tufisuri). In trecutul istoric, terenurile impadurite ocupau suprafete mult mai mari, dar au fost defrisate.

In functie de caracteristicile acesteia ,determinate de mediul de viata ( soluri, prezenta cursurilor de apa, interventia omului, prin araturi, pasunat sau lucrari de ameliorare a terenurilor, etc. ), se desprind mai multe categorii:

Vegetatia lemnoasa reprezentata de tufisuri si arbori care s-au dezvoltat pe terenuri reproductive, in lungul canalelor, a santurilor si a cailor de comunicatii (drumuri, cale ferata) .Dintre speciile caracteristice amintim: plopul, salcia, salcamul, stejarul de campie, ulmul, alunul, macesul, porumbarul, liliacul salbatic (aici adus de om), lemnul cainesc, etc.

Vegetatia ierboasa - in lungul Arancai se dezvolta pajisti de lunca,cu ierburi de talie mare cum sunt: paius,golomat, coada vulpii, talpa gastei, iarba creata, urzica vie, coada calului, rostopasca, sanziene, sunatoare, busuioc, etc. La acestea se adauga vita salbatica, curpenul, murul, etc. Pe campuri (interfluvii) s-a dezvoltat o vegetatie ierboasa adoptata la conditii de seceta: iarba vantului, firuta, lolium, trifoi alb, colilie, ciulin, matraguna, scai vanat, podbal, coada vulpii, coada soricelului, etc. Pe saraturi si pe lacovistile saraturate, creste musetelul, saratica, patlagina, pelinul, pirul, menta de saratura, etc.

Vegetatia din arealele mlastinoase este reprezentata prin: buzduganul apelor, costreiul de apa, rogoz, pipirig, piciorul cocosului, etc. Pe canale se dezvolta o flora specifica, reprezentata prin: nuferi, trestie, papura, sageata apei, lana broastei, matasea broastei, broscarita, salcie, rachita, etc.





CAP.2 Conditii social economice



Despre o localitate pe locul Dudestilor Noi exista date in dijmele papale din 1332, dar satul actual a fost infiintat in anul 1748 prin colonizarea cu germani. Pe harta contelui Mercy din 1723 apare o Bessenova, dar nu se stie cu siguranta daca a fost locuita, cu toate ca documentele habsburgice se refera la ea ca fiind valaha. Localitatea s-a numit pentru mult timp Besenova Noua (in germana Neu Besenova) si a fost redenumita in Dudestii Noi prin Decretul 799 din 1964.

La recensamantul din 2002, satul Dudestii Noi avea 2.395 locuitori. La 1 ianuarie 2010, populatia inregistrata era de 2.779 locuitori, in crestere cu 16%. Conform datelor de la recensamantului din 2011, Dudestii Noi aveau 3.048 locuitori, in crestere cu 21% fata de 2002. Din punct de vedere etnic, populatia e formata din 2.697 romani, 169 romi, 45 maghiari, 38 germani si 99 de alte etnii.




CAP.3 Memoriu justificativ



3.1 Prezentarea si justificarea solutiei generale de amenajare


Terenul ce urmeaza sa fie amenajat are o supreafata de 500 mp, si va fi amenajat cu scop recreativ cat si cu scop decorative si sanitar.

Functia recreativa

Recrearea este o activitate practicat de om dupa bunul plac, in locul care pare potrivit si unde se poate simti bine.

Formele de recreare in natura sunt odihna propriu-zisa, repaus, somn, lectura, practicarea unor jocuri sau sporturi.

Functia decorativa

Amenajarile peisajere imprima unui anumit teritoriu o deosebita valoare decorativa, apreciata prin satisfactia pe care o realizeaza omul fata de vegetatie care datorita componentelor (tulpini, ramuri, lujeri, flori, fructe, seminte), dau impresia unui lucru bine organizat; unui lucru compus in care partile se subordoneaza in mod armonios pentru a pune in evidenta masura inerenta a fiecarei compozitei ceea ce inseamna frumusete.

Functia sanitara

Influenta vegetatiei asupra sanatatii poate fi directa si indirecta. In acest sens arborii aflati in grupuri, aliniamente vor reduce valoarea temperaturilor in zilele cu temperaturi mari, ofera protectie impotriva vantului, participa la curatarea atmosferei si reduce zgomotul.

Prim amenajarea unui spatiu verde, in cazul nostrum o gradina se pot stimula emotiile stenice – bucurie, voiciune, care tonifica si fortifica organismul – sau reduce si indeparteaza emotiile astenice – ingrijorare, tristete, presiune, care dezorganizeaza procesele fiziologice.

Gradul de luminozitate, nuantele si culorile influenteaza sistemul nervos. Exemplu: un parter cu flori induce un sentiment dinamic, de stimilare.


3.2 Principii de compozitie folosite la proiectare


Amenajarea se face tinand seama de un anumit principal de compozitie valabil pentru toate stilurile:

  • principiul  proportionalitatii: Proportia s-a realizat folosind arbori si arbusti de diferite marimi din punct de vedere al marimilor.
  • principiul functionalitatii. Acest principiu s-a realizat prin dispunerea elementelor care corespund cerintelor, functiilor intr-o compozitie organic.
  • principiul unitatii. Acest principiu presupune o multitudine contopita bazata pe o conceptie dominanta care realizeaza legatura intre partile componente intr-un intreg si in acest mod se obtine in final unitate in diversitate. Elementele gradinii  sunt legate unele de altele, fiecare este subordonat la un altul si toate elementului principal, centrul compozitie.

3.3 Circulatia si fonctionalitatea ei


Accesul in gradina se face printr-o singura intrare, situata in partea de nord-est a terenului.Intrarea are totodata si rol de iesire.

Dispozitia planului nu se subordoneaza unei reguli stricte. Schema aleilor imparte terenul in suprafete inegale.

Aleile au diferite latimi astfel: aleea de la intrare are o latime de 3 m; aleea care strabate centrul compozitiei are o latime de 1.5 m toate aleile fiind dalate.


3.4 Vegetatia propusa sub aspectul compozitiei si amplasamentul din punct de vedere functional si estetic


Terenul este imprejmuit cu gard de lemn, iar in partea de nord a parcului gasim un masiv de pomi fructiferi.

Suprafata gazonata este cu iarba pentru gazon ( Lolium perenne), iar de-a lungul aleii principale se gasesc grupuri de subarbusti de Lavandula angustifolia.

In interiorul gradinii mai gasim urmatoarele specii de arbori si arbusti: Corylus avelana, Tillia tomentosa, Magnolia acuminata, Sambucus nigra, Syringa vulgaris, Kerria japonica, Forsythia suspensa.


3.5 Apele si amenajarea lor


In partea centrala se poate observa o fantana sub forma de carusel, iar apa care cade permanet produce o stare de relaxare.

3.6 Analiza dotarilor utilizate si estetice


Mobilierul gradinii este compus dintr-o banca situate in capatul aleii, in zona de vest, umbrita de o pergola imbracata cu Lonicera caprifolium , o masa cu scaune din lemn rezistent la umezeala, umbrite de o umbrela




CAP.4. Calcule tehnico-economice



4.1Bilantul suprafetelor


Suprafata totala a amenajarii este de 500 mp.

Suprafata construita:

  • Suprafata ocupata de cladiri = 46 mp.
  • Suprafata circulatiilor ( alei, poteci, parcaj ) = 59 mp.
  • Suprafata ocupata de constructii decorative ( fantana, chiosc ) = 10 mp.

Suprafata de spatiu verde efectiv ( S totala – S construita ) = 385 mp.

Suprafata de intretinere a plantatiilor:

S ( arbori + arbusti taratori ) = 18 mp.

S ( arbusti erecti ) = 5 mp

S rabate, pete florale = 15mp

Total suprafata de intretinere a plantatiilor = 38 mp.

Suprafata gazonata (Suprafata spatiu verde efectiv – Suprafata de intretinere a plantatilor) = 347 mp.



4.2Centralizator


Suprafata

Mp(metrii patrati)

% din suprafata totala

Suprafata totala

500 mp


Suprafata construita –

din care:

-constructii

-alei

-constructii decorative

-suprafata apei





46 mp

59 mp

10 mp




Suprafata de spatiu verde efectiv

385 mp


Suprafata pentru plantari

18 mp


Suprafata gazonata

347 mp





4.3Extras de materiale necesare propuse


4.3.1 Sortiment de specii floricole:


Crocus vernus ( brandusa de primavara)             25/mp = 375 buc.

Hyacinthus orientalis ( zambile )                           5/mp = 75 buc

Tulipa sp. ( lalele )                     10/mp = 150buc

Lilium candidum ( crini)                                         4/mp = 60 buc

Paeonia officinalis ( bujori )                                                5 buc.

Petunia X hybrida 20/mp = 300 buc.

Chrysanthemum sp 2/mp = 30 buc.


4.3.2 Sortiment de arbori specii foioase:

Tilia tomentosa .

Juglans regia

Magnolia acuminata

Cydonia oblonga

Prunus avium

Prunus cerasus

Prunus domestica

Malus domestica

Pyrus communis


4.3.3 Sortiment de arbusti specii foioase


Sambucus nigra

Syringa vulgaris

Kerria japonica

Forsythia suspensa

Corylus avellana

Ribes nigra

Ribes rubrum

Rubus idaeus

Lavandula angustifolia


4.3.4 Sortiment de liane decorative:


Wisteria sinensis

Lonicera caprifolium


4.3.5 Sortimente de iarba pentru gazon


Lolium perenne




Lista material saditor


Categoria de material saditor

Specia

Nr. buc.

Pret/ron


A.  Arbori foiosi











Tilia tomentosa

Juglans regia

Magnolia acuminata

Cydonia oblonga

Prunus avium

Prunus cerasus

Prunus domestica

Malus domestica

Pyrus communis


1 buc.

1 buc.

1 buc

2 buc.

2 buc

1 buc.

2 buc

2 buc.

2 buc













B. Arbusti foiosi










Sambucus nigra

Syringa vulgaris

Kerria japonica

Forsythia suspensa

Corylus avellana

Ribes nigra

Ribes rubrum

Rubus idaeus

Lavandula angustifolia


2 buc.

2 buc

1 buc

1 buc

2 buc

1 buc

1 buc

1 buc

2 buc.














C. Liane



Wisteria sinensis

Lonicera caprifolium


1 buc

1 buc







D. Plante floricole perene


Crocus vernus

Hyacinthus orientalis

Tulipa sp.

Lilium candidum

Paeonia officinalis

Petunia X hybrida

Chrysanthemum sp


25/mp = 375 buc.

5/mp = 75 buc

10/mp = 150buc

4/mp = 60 buc

5 buc.

20/mp = 300 buc.

2/mp = 30 buc.










E Iarba pentru gazon

Lolium perenne

7 kg



TOTAL = 2442




BIBLIOGRAFIE:


Istoria gradinilor si parcurilor – D.Visoiu - Ed. Mirton Tm 2001

Arboricultura ornamentala - Posta Daniela - Timisoara 2009, Ed.

AgroPrint

Spatii verzi – F. Negrutiu – Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti

Arboricultura ornementala – A.F. Iliescu – Ed. Ceres 1998

Arhitectura peisajului – A.F.Iliescu – Ed. Ceres 2003








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Casa gradina



Arhitectura
Cadastru
Casa gradina
Desen
Electrica
Instalatii
Protectia muncii

Documente online pe aceeasi tema


Iluminatul incaperilor
Ingrijirea Gazonului
Amenajarea unei gradini private
Electrocasnice - sfaturi Info-ghid



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.