 |
|
 |  |
| Afaceri | Agricultura | Comunicare | Constructii | Contabilitate | Contracte |
| Economie | Finante | Management | Marketing | Transporturi |
Electrica
|
Qdidactic » bani & cariera » constructii » electrica Masuri de tehnica securitatii la aparatele de emisie |
Masuri de tehnica securitatii la aparatele de emisie
MASURI DE TEHNICA SECURITATII LA APARATELE DE EMISIE
1. Aparatele de radio-emisie, sursele de alimentare etc. vor fi executate pe
sasie metalice si panouri montate pe stelaje metalice inchise in casete
metalice care vor fi conectate la priza de pamant.
2. Toate capacele si usile de acces la unitatile emitatorului vor fi prevazute
cu sisteme de intrerupere a tensiunilor mai mari de 24 de volti, in cazul
deschiderii lor. Este absolut interzis sa se blocheze aceste sisteme de
protectie, sa se execute lucrari sub tensiune sau sa se scoata fire aflate sub
tensiune in afara cutiilor in care sunt montate piesele emitatorului. Reglajele
ce trebuie facute sub tensiune, se vor executa numai cu scule cu o buna
izolatie, corespunzatoare tensiunilor folosite.
Manipularea emitatorului in telegrafie,
se va face cu ajutorul unui releu la o tensiune de maximum 24 de volti.
4. Nu se recomanda folosirea surselor de alimentare cu inalta tensiune
separate. Daca se folosesc totusi astfel de surse, ele vor fi inchise in cutii
metalice, legate la priza de pamant. Legaturile intre sursa de alimentare si
aparate, vor fi izolate si ecranate.
5. Trecerea de la o gama de lucru la alta se va face cu ajutorul
comutatoarelor. Se admite schimbarea manuala a bobinelor cu conditia montarii
unui sistem de intrerupere automata a tensiunii anodice atunci cand se face
operatia de schimbare. Sistemul nu trebuie sa permita sub nici o forma
posibilitatea de atingere a bobinelor atunci cand ele sunt sub tensiune.
6. Cuplajul cu antena va fi inductiv sau capacitiv. Capacitorul de cuplaj va
avea o tensiune de strapungere egala cu cel putin de trei ori tensiunea anodica
de alimentare a etajului final.
7. Sistemul de alimentare al emitatorului va fi prevazut cu sigurante automate
sau fuzibile de valoare corespunzatoare pe circuitul de retea. Se recomanda sa
se prevada sigurante si in circuitele secundare ale transformatorului de retea.
8. Locurile periculoase ale instalatiei vor fi marcate cu inscriptia : NU
ATINGETI! PERICOL DE MOARTE!
9. in camera unde este instalat emitatorul nu se va permite intrarea copiilor
si a persoanelor straine de statie, fara un insotitor din partea personalului
statiei.
10 Aparatele de emisie nu vor fi lasate in functiune, fara supraveghere,
deoarece prezinta pericol de incendiu.
|
In practica de proiectare se mai intalneste notatia gL – sigurante pentru protectia liniilor (conductoare si cabluri).
In mod frecvent, sigurantele gG sunt folosite si pentru protectia circuitelor motoarelor, in masura in care caracteristicile lor tin seama de curentul de pornire al motorului. Este evident ca, la acelasi curent de calcul al circuitului, sigurantele din circuitul unui motor vor avea curenti nominali mai mari decat in cazul unui receptor fara curent de varf.
Caracteristica timp – curent (caracteristica de protectie) este data de curba timpului de functionare (de intrerupere) tf in functie de curentul care parcurge siguranta. Avand in vedere dispersia timpilor de topire, la aceeasi valoare a curentului, fiecarei sigurante ii corespund, in general, doua curbe delimitand o zona de protectie in care poate avea loc intreruperea. Dispersia caracteristicii de protectie se ia in considerare in proiectarea retelelor pentru receptoare foarte importante; in rest se recurge la caracteristica de protectie sub forma unei singure curbe reprezentand, de regula, durata de prearc in functie de intensitatea curentului.
Diferenta intre caracteristicile celor doua clase de sigurante este evidentiata in figura 1. In timp ce sigurantele de uz general intrerup curentii cu valori cuprinse intre curentul conventional de fuziune (circa 1,6In) si capacitatea lor de rupere Ir, sigurantele de insotire functioneaza ca protectie incepand cu valori de circa 4In.
Caracteristicile
sigurantelor gG cu diferiti curenti nominali In alcatuiesc o familie
de caracteristici (fig. 2) din care se observa ca, la aceeasi
valoare a curentului de scurtcircuit care parcurge succesiv mai multe
sigurante, functioneaza mai intai, de regula, fuzibilul cu
curentul nominal cel mai mic. Timpii de functionare indicati in
caracteristici pentru starea rece a sigurantelor se reduc cu circa 35% in
cazul unei sarcini preliminare egale cu curentul nominal.
Caracteristica de limitare (fig. 3) indica, la o anumita
valoare a curentului nominal In,
valoarea curentului limitat taiat (numit si curent de trecere) iD (valoarea instantanee
maxima 0a curentului limitat il)
functie de valoarea efectiva a curentului de scurtcircuit prezumat Ip (in exemplul din
figura, la un scurtcircuit simetric cu Ip
= 10 kA, curentul din circuit este limitat, in cursul intreruperii la 7 kA
pentru o siguranta cu In
=
4. Alegerea sigurantelor fuzibile
Alegerea
sigurantelor consta in stabilirea curentului nominal al elementului
de inlocuire In,
urmata de alegerea soclului corespunzator (de exemplu, conform tab.1).
In acest scop, in practica se folosesc relatii simple intre curentul
nominal al sigurantei si parametrii circuitului in care sunt inserate
(curentul de calcul Ic,
curentul de varf Iv,
curentul maxim admisibil al conductorului sau cablului 
), specifice conditiilor de exploatare.
