O metoda de pornire a
motoarelor trifazice asincrone (ASI) este pornirea stea-triunghi, care este o
metoda de pornire indirecta. In acest caz cuplul la ax si
curentul de pornire se reduc cu 1/3 din valorile pentru pornirea directa. Este
cunoscut faptul ca in primul moment de la pornire, cand in teorie motorul este
considerat calat, are loc o absorbire a curentului din retea care poate atinge
valoarea de 6 pana la 8 ori valoarea curentului nominal, In. Aceasta metoda consta
in cuplarea la pornire a infasurarilor motorului in stea, asa ca aici.
Mai apoi, dupa ce motorul nostru a intrat in turatie, se
conecteaza infasurarile motorului in conexiunea triunghi, asa cum e aratat aici.
Aceasta pornire poate fi facuta in mod manual cu ajutorul unui comutator manual
de pornire stea-triunghi sau pornirea poate fi facuta cu un
montaj automat. Acest gen de pornire se foloseste pentru puteri ale motoarelor
care depasesc 4-5 Kw. Sub aceste valori pornirea se face normal, directa. Nu
orice motor poate fi pornit: numai acelea care au scoase din stator
inceputurile si sfarsiturile infasurarilor trifazice, adica daca din motor ies
6 fire, iar bobinajul este proiectat ca sa functioneze in conexiunea triunghi,
adica o infasurare de pe a faza sa reziste la tensiunea de 380V. 
Conectarea
din stea in triunghi se face cand motorul a ajuns aproape de turatia nominala,
deoarece valoarea curentului tranzitoriu atinge valori comparabile cu valoarea
curentului nominal la conectare directa. Trebuie de asemenea sa fim atenti
si la ce scrie pe eticheta motorului pentru ca si la motoare a caror
turatie poate fi modificata prin modificarea numarului de poli (conexiuni
Dahllander) tot sase fire sunt scoase la cutia a de borne a
motorului. Spre deosebire de un motor normal, la care, cu ohmetrul vom
avea continuitate pe cate o pereche de capete, la conexiunea
Dahllander, vom avea continuitate unul cu toate firele. Si intr-un
caz si in celalt sunt scoase cite trei, fiecare grup pe o gaura a statorului.
In Fig.1,
alaturata, este prezentata schema de conexiuni pentru un comutator stea
triunghi, manual. Sunt prezentate puntile intre bornele contactelor in stinga,
iar in dreapta diagrama conectarii acestora. Alaturat de aceasta diagrama
a contactelor este aratata si numerotarea inceputului si sfirsitului
infasurarilor motorului, in varianta unui comutator stea triunghi de 63A. Aici
alimentarea este simbolizata prin literele R, S si T.
Aceste infasurari si borne mai pot fi numerotate L1, L2, L3,
pentru faze, si T1, T2, T3 inceputurile infasurarilor si T7, T8, T9,
sfirsiturile infasurarilor. Depinde cit de vechi este aparatul si daca
inscriptionarea a fost sau nu a fost omogenizata si adaptata la Comunitatea
Europeana. De exemplu, contactul notat cu BS este actionat si cind se
face steaua infasurarilor dar si cind se face triunghiul infasurarilor, iar
contactul YX este actionat doar la conexiunea stea.
In Fig. 2, de mai sus, este prezentata o
schema de pornire stea-triunghi automata. Schema poate fi construita cu ajutorul
a unui releu de timp si a trei contactoare de putere, adecvate curentului
absorbit de motor si care au contacte auxiliare: fiecare cate unul normal
deschis si cate unul normal inchis. In stinga schemei avem simbolizata forta,
unde C3 face steaua, C2 face triunghiul iar C1 este
contactorul principal care ramane cuplat in ambele cazuri. Protectia termica
este realizata cu releul termic e1 si cu fuzibilele F1, F2, F3.
Dar in locul lor se pot alege si sigurante automate, adecvate amperajului din
circuit. In dreapta este schema de automatizare a pornirii stea-triunghi.
Aceasta e protejata de siguranta automata F4, contactul normal inchis
(NI) 9-10 al lui e1. La actionarea butonului de pornire BP, este
alimentat simultan Rt, releul de timp si C3, steaua care intrerupe
alimentarea lui C2 si si cupleaza C3 1-2 care alimenteaza
si C1. Acesta, prin contactul C1 1-2 se automentine si cele trei
relee C1, C3 si Rt raman cuplate si dupa deschiderea
butonului de pornire BP. Dupa trecerea timpului reglat pe Rt,
contactul normal inchis cu temporizare la deschidere, Rt 16-15, va
intrerupe alimentarea lui C3 care-si se va deconecta automentinerea, si cupland
totodata C2 prin contactul normal inchis C3 1-2. Timpul
pentru care se regleaza releul de timp Rt, trebuie sa fie suficient de
mare pentru ca motorul sa poata atinge (in conexiunea stea) turatia apropiata
de turatia nominala. Acest timp este cu atat mai mare cu cat motorul are de
antrenat la pornire mase mari si se stabileste prin probe, prin porniri
succesive.
Desigur fiecare proiectant poate face o schema de pornire
stea-triunghi, originala, diferita de alte scheme. Important este ca la
cuplarea in triunghi, la fuctionare normala si de durata deci, bobina releului
de temporizare trebuie sa ramana nealimentata.
