Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Instalatii


Qdidactic » bani & cariera » constructii » instalatii
Caiet de sarcini pentru reteaua de distributie apa potabila



Caiet de sarcini pentru reteaua de distributie apa potabila



Specificatii generale


Prezentul caiet de sarcini pentru executia si montajul retelelor de distributie face parte din proiectul ALIMENTARE CU APA SAT CAPRIOARA, COMUNA HAMCEARCA, JUDETUL TULCEA si contine conditiile tehnice de executie si functionare a lucrarii si principalele obligatii pe care le are constructorul privind verificarea materialelor folosite , metodele de verificare pe faze , tehnologii de realizare pe etape de executie , predare si receptie , cu respectarea normelor de tehnica a securitatii muncii , pentru realizarea prevederilor din documentatie care asigura , in final , o buna calitate a lucrariilor.

Documentatia tehnica – piese scrise si desenate – in care sunt stabilite solutiile , tehnologia de executie , materialele cu caracteristicile lor , conditiile impuse , atentionari , etc. , precum si prevederile prezentului caiet de sarcini , trebuie cunoscute in amanunt de catre constructor si investitor , acestia avand obligatia de a comunica proiectantului orice nepotrivire cu realitatea din teren sau neconcordantele aparute in timpul executiei .

Cunoasterea retelelor subterane existente la data executiei lucrarilor identificate prin sondaje , a conditiilor impuse prin avize este absolut necesara . Se vor incheia procese-verbale cu toti factorii potentiali care detin retele subterane , prin care se atesta existenta lor , se stabilesc conditiile tehnice si masurile care se impun pe timpul executiei , pentru evitarea oricaror accidente , indiferent de natura lor .

Prevederile caietului de sarcini nu sunt limitative , continutul caietului de sarcini este in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1.743/69/N din 09.1996 si cu prescriptiile din “ Documentatia standard penru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitie publica de servicii si lucrari“ aprobata de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Lucrarilor Publice , Transporturilor si Locuintei prin Ordinele 1.013/873 din 06.2001 si 1.014/874 din 06.2001 .




Responsabilitatile partilor contractante la executia lucrarilor


Investitorul ( beneficiarul ) are obligatia de a pune la dispozitia anteprenorului , documentatia completa , cu toate autorizatiile si avizele prevazute de lege , dupa verificarea prealabila a corespondentei intre datele luate in considerare la elaborarea proiectului si datele din teren .

Pe parcursul executiei lucrarilor , investitorul trebuie sa urmareasca calitatea lucrarilor executate , incheind documentele necesare specificate de lege , in vederea receptiei definitive si in continuare a urmaririi in timp a lucrarilor .

Investitorul va sesiza proiectantul pentru orice nepotrivire cu proiectul .

Anteprenorul are obligatia sa respecte toate reglementarile si conditiile asumate pentru executia lucrarilor pe propria raspundere , conform datelor din proiect .

Anteprenorul va instiinta pe proiectant si pe investitor de eventualele neconcordante , solicitand din timp solutiile de rezolvare .

Continutul prezentului caiet de sarcini tine cont de prevederile legale existente la data elaborarii proiectului .

Orice alta prevedere aparuta pe parcursul executiei si obligatorie prin lege , cade in sarcina anteprenorului , iar modul de aplicare se va stabili impreuna cu ceilalti factori implicati in realizarea investitiei .

Respectarea prevederilor din caietul de sarcini este obligatorie pentru antreprenor , urmarirea pe santier a modului de executie de catre consultant si investitor facandu-se pe baza acestor prevederi .

Abaterile de executie din punct de vedere al abaritelor pieselor si al calitatii materialelor folosite se vor remedia de catre antreprenor , pe cheltuiala proprie .

La executia lucrarilor vor trebui indeplinite urmatoarele conditii :

sondaje pentru depistarea exacta a retelelor edilitare existente ;

respectarea distantelor in plan orizontal si vertical , impuse de STAS 8591-1997 ;

solicitarea de asistenta tehnica cu minim 24 de ore inaintea inceperii lucrarilor

traseul retelelor si constructiilor anexe vor fi protejate si nu se vor amplasa utilaje , materiale , pamant , constructii de orice fel ;

in zonele de intersectie cu retelele existente , sapatura se va executa manual ;

protejarea retelelor intalnite in sapatura si remedierea avariilor produse la acestea in timpul executiei lucrarilor vor fi suportate material de beneficiar .

Inainte de inceperea lucrarilor , investitorul impreuna cu antreprenorul vor stabili de comun acord conditiile de executie , privind :

locul de depozitare a pamantului rezultat din sapatura ; in cazul necesitatii unui depozit intermediar se vor stabili locul si distanta de transport ;

locul si distanta de transport pentru excedentul de pamant rezultat .


Reteaua de distributie


Reteaua de alimentare cu apa ce se reabiliteaza are o lungime de 3 750 ml si cuprinde alimentarea cu apa pentru 70 de gospodarii .

Conducta proiectata este din tuburi de polietilena de inalta densitate tip PEHD, PE 100, PN 10, SDR 17, si are diametrul de 63-110 mm.

Conductele de apa se vor monta sub adancimea de inghet de preferinta in afara partii carosabile , in acostament, acolo unde nu se afla alte retele edilitare ( telefonice , cabluri electrice, retea de gaze naturale ) .

La pozarea noilor conducte se va avea in vedere ca dotarile stradale existente         ( podete, trotuare , santuri , peree ) sa fie cat mai putin afectate .

Reteaua de distributie , va fi pozata ingropat la cel putin 1,00 m peste generatoarea superioara ( pentru a respecta adancimea minima de inghet ) , in marginea partii carosabile sau pe trotuar .

Materialul ales pentru conductele retelelor de distributie este polietilena de inalta densitate PEHD-PE 100 , PN 10 , pentru care se gasesc fitinfuri si tuburi cu SDR 17, si care are o comportare foarte buna in exploatare .

Polietilena prezinta o serie de avantaje , atat din punct de vedere constructiv ( rigurozitate interioara redusa ) , al executiei ( montarea usoara a conductelor in transee ) si mai ales al exploatarii ( inactivitate fata de anumiti compusi chimici ) .

Dimensionarea hidraulica a retelei de distributie s-a facut astfel incat presiunea in conducte sa nu depaseasca 10 bar , iar presiunea minima asigurata la hidrantii de incendiu sa fie de 3 bari. Tuburile de polietilena se monteaza in transee , cu aparate speciale destinate acestei operatii .

Pentru trecerile de la conductele din polietilena la conductele metalice sau pentru montarea armaturilor ( cu flanse ) se utilizeaza piese speciale de legatura – adaptator pentru montarea armaturilor ( cu flanse ) se utilizeaza piese speciale de legatura – adaptor de flansa din polietilena si flansa libera din OLZn , cu garnitura de etansare .

Pe traseul retelei de distributie s-au prevazut vane din fonta ductile montate ingropat la intersectia cu alte strazi , astfel incat sa se poata realiza separarea retelei in cazul unor eventuale avarii .

In punctele joase s-au prevazut vane de golire montate in camin sau hidranti de incendiu, pentru evacuarea apei din conducte in cazul efectuarii unor remedieri .

Caminele de pe traseele retelelor de distributie se vor executa din beton armat .

Pentru trecerea conductelor din polietilena prin peretii de beton ai caminelor s-au prevazut tronsoane de conducta metalice , etansarea realizandu-se cu franghie de canepa si chit poliuretanic .

Confectiile metalice din caminele de vane sunt prezentate in tabelul anexa la lista de cantitati de lucrari privind montajul conductelor si al instalatiilor hidraulice .

Pentru interventii in caz de incendiu s-au prevazut hidranti subterani DN 100 mm, cu adancimea de ingropare H= 1,5 , amplasati la aproximativ 500 m distanta unul fata de celalalt , in apropierea intersectiilor de strazi .

Avand in vedere ca intreaga zona pe care s-a extins reteaua de distributie prezinta diferente de cota pe verticala, este necesar a se monta ventile de aerisire-dezaerisire.

In urma calculului de dimensionare prezentat tabelar in anexe , au rezultat urmatoarele lungimi de conducte , pe diametre :

De 63 mm L= 1080 m

De 110 mm L= 2670 m

Configuratia extinderii retelei de distributie este prezentata in planul de situatie.

Lucrarile proiectate , aferente extinderii retelei de distributie a apei potabile , cuprind urmatoarele :

5 camine de distributie, golire si aerisire

6 hidranti de incendiu DN 100 mm amplasati in intersectiile principale ;

70 camine de racord – amplasate la gospodariile individuale, avand dimensiunile interioare in plan O 0,80 x 0,80 m ; in aceste camine s-au prevazut robineti de bransament de 3/4” si contor de apa potabila.


Consideratii generale


Calculul hidraulic s-a facut pe tronsoane , intre doua noduri luandu-se in considerare consumatorii riverani conductei , precum si unele posibile racordari ulterioare la conducta proiectata . S-a urmarit incadrarea intre limitele admisibile de viteza , conform STAS 1478 , calculul de verificare la debitul necesar pentru stingerea incendiilor facandu-se astfel incat viteza apei sa nu depaseasca 3 m/s .

Dimensionarea hidraulica a retelelor de distributie s-a facut astfel incat presiunea in conducte sa nu depaseasca 10 bar , iar presiunea minima asigurata la hidrantii de incendiu sa fie de 3 bari.

Pe traseul retelelor de distributie s-au prevazut vane din fonta ductile montate ingropat , iar in punctele joase s-au prevazut vane de golire montate in camin , pentru evacuarea apei din conducte in cazul efectuarii unor remedieri .

Pentru trecerea conductelor din polietilena prin peretii de beton ai caminelor s-au prevazut tronsoane de conducta metalice , etansarea realizandu-se cu franghie de canepa si chit poliuretanic sau cu piese de trecere etanse din cauciuc.

Confectiile metalice din caminele de vane sunt prezentate in tabelul anexa la lista de cantitati de lucrari privind montaj , conducte si instalatii hidraulice.

Pentru interventii in caz de incendiu s-au prevazut hidranti subterani DN DN 100 mm, cu adancimea de ingropare H = 1,5 m .


4. PLANSE CARE GUVERNEAZA LUCRAREA


1. Plan de situatie - reteaua de distr. apa potabila. Sc. 1 : plan H1


2. Plan de situatie - reteaua de distr. apa potabila. Sc. 1 : 1000 plan H2


3. Plan de situatie - reteaua de distr. apa potabila. Sc. 1 : 1000 plan H3


4. Profil longitudinal – retea apa potabila,tronson CVG2 – CVG4,

sc. 1 : 100, sc. 1: 1000 plan P1


5. Profil longitudinal – retea apa potabila,tronson CVG4 – H2,

sc. 1 : 100, sc. 1: 1000 plan P2


6. Profil longitudinal – retea apa potabila,tronson H2 – H5,

sc. 1 : 100, sc. 1: 1000 plan P3


7. Profil longitudinal – retea apa potabila,tronson H5 – H6,

sc. 1 : 100, sc. 1: 1000 plan P4


8. Profil longitudinal – retea apa potabila,tronson H6 – CVG4,

sc. 1 : 100, sc. 1: 1000 plan P5


9. Plan camine principale de distributie          plan D1


10. Camin de vane. Plan cofraj si armare plan D2


11. Plan montaj hidrant. plan D3


5. BREVIAR DE CALCUL

Calculul hidraulic al retelelor de distributie sunt prezentate in “ Breviarul de calcul “ , anexa nr.1.





MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA LUCRARII


6.1. Tuburi si piese din polietilena


Toate conductele ce alcatuiesc retelele de distributie sunt realizate din tuburi PEHD , PE 100 , PN 10, SDR 17.

Tuburile si racordurile din PE ne ofera avantaje utilizatorilor din domeniul lucrarilor de alimentare cu apa in comparatie cu materialele clasice ( otel, fonta ).

Durata de viata a conductelor din polietilena este de minimum 50 de ani .

Tuburile si piesele din polietilena de inalta densitate se caracterizeaza prin greutate redusa , elasticitate mare, rezistenta chimica , proprietati termoplastice si rezistenta la uzura prin abraziune.

La alegerea acestui material s-a avut in vedere comportamentul bun al conductelor la presiuni inalte , usurinta de montaj , manevrare , transport si depozitare , precum si asigurare unor conditii de buna functionare in timp.

Producatorii de tuburi si piese speciale din polietilena vor anexa specificatii tehnice de respectare a:

ISO 9002 si EN 29002 – Standarde internationale pentru controlul calitatii conductelor de PEID

ISO 161 si 3609 – Dimensiuni si abateri dimensionale admise

ISO 7270           - Verificare aspect

ISO 1167           - Tevi din materiale plastice pentru transportul fluidelor

Determinarea rezistentei la presiunea interioara

- ISO 12162 - Clasificarea marcilor uzuale de PEID

- DIN 8075               - Tevi de PEID , cerinte generale de calitate , teste

-ISO 5208 - Verificarea la etansare .

Diametrele nominale ( DN ) specificate sunt diametre exterioare ( DE ) ale tevilor din polietilena de inalta densitate , stabilite conform urmatoarei corespondente:

- DN 32 DE 40 DN 50 DE 63

- DN 40 DE 50 DN 100 DE 110

- DN 125 DE 140 DN 150 DE 160


Manevrarea,transportul si depozitarea tuburilor


Tuburile din polietilena sunt rigide , relativ usoare si usor de manevrat . Deasemenea , sunt robuste , rezistente la socuri si nu se sparg . Este insa absolut obligatoriu ca transportul tuburilor din polietilena sa se faca cu atentie , pentru a fi ferite de lovituri si zgarieturi .

Pentru manevre si ancorare este admisa numai folosirea de chingi din piele , cauciuc , nylon sau polietilena , interzicandu-se folosirea lanturilor sau carligelor metalice in contact cu materialul , evitandu-se astfel alunecarea tuburilor din pozitie inclinata si deteriorarea lor .

La incarcare si descarcare si la alte diverse manipulari , tuburile nu vor fi aruncate , iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale .

Tuburile din PE se livreaza si se transporta orizontal , in colaci sau pe tamburi (DE -< 110mm ).

Se recomanda astuparea provizorie a capetelor tuburilor pentru a impiedica intrarea animalelor , pietrelor , pamantului sau apei.

Pe timpul verii , pentru a fi ferite de soare , tuburile , racordurile si piesele din polietilena se vor transporta acoperite cu prelate si se vor depozita in locuri acoperite sau magazii .

Este obligatorie evitarea oricarui contact cu hidrocarburi ( carburanti , uleiuri , etc. ).

Depozitarea se va face pe suprafete orizontale , pentru pastrarea caracteristicilor geometrice ale tuburilor , iar racordurile si piesele se vor depozita in rafturi , pe sortimente si dimensiuni .

Temperatura recomandata de depozitare este intre +5grade . +40grade C, departe de orice sursa de caldura.

La manipulare , transport si depozitare este obligatorie respectarea urmatoarelor reguli :

ridicarea si nu tararea sau rostogolirea pe pamant sau obiecte dure;

evitarea contactului cu piesele metalice iesite in afara , cu protejarea partilor metalice ale vehicolului si controlarea platformelor camioanelor si a paletilor de manevrare;

impiedicarea aruncarii de pietris , gudroane sau fum asupra materialului in timpul transportului;

stocarea se va face pe suprafete plane amenajate , iar in cazul unei stocari de lunga durata se va evita contactul direct cu solul.

Temperatura optima de prelucrare si montare a tuburilor din polietilena este intre +5grade . +30grade C. Atunci cand sunt depasite aceste temperaturi se iau masuri speciale si anume: intre +5grade . -5gradeC se saigura corturi incalzite , iar peste 30gradeC se feresc de razele soarelui .



Verificarea materialelor


Inainte de a fi montate , tuburile , racordurile si piesele din polietilena vor fi verificate vizual si dimensional .

La examinarea vizuala :

tuburile trebuie sa fie liniare ;

culoarea tuburilor sa fie uniforma;

suprafata interioara si exterioara sa fie neteda , fara denivelari , necojita , fara fisuri , arsuri , incluziuni sau zgarieturi ;

sectiunea transversala a tubului nu va avea goluri de aer , incluziuni sau arsuri.

La examinarea geometrica :

abaterile geometrice ale tuburilor , racordurilor si pieselor din polietilena , la masurarea cu sublerul , se vor inscrie , obligatoriu in normele DIN 8075 si ISO 12162.

Toate tuburile , racordurile si piesele din polietilena necorespunzatoare vor fi refuzate la receptie si nu se vor introduce in lucru .



6.2. Armaturi 


6.2.1. Caracteristicile tehnice si conditiile de calitate ale armaturilor


Caracteristicile tehnice vor fi cele specificate in listele de echipemente si fisele tehnice anexate la proiect .

Conditiile tehnice de calitate vor fi in conformitate cu STAS 1180-90 , normele si caietele de sarcini de omologare a produsului . Aceste conditii tehnice vor fi inscrise in contractul de livrare .

Materialele de constructie ( corp , capac , piese , interioare , suruburi , garnituri etc.) trebuie sa reziste conditiilor de lucru normale si maxim admise ale instantei din care fac parte ( presiune , temperatura , agresivitatea mediului coroziv ) .

La livrare fiecare lot de robinete identice va fi insotit de urmatoarele documente :

certificatul de calitate al produsului , conform dispozititiilor in vigoare ;

buletinul de teste si masuratori dimensionale ( lungimea de constructie si dimensiunile de legatura ale flanselor , alte dimensiuni caracteristice ) ;

instructiuni de montaj si exploatare .


6.2.2. Garantii


In documentele insotitoare , producatorul va garanta buna functionare a produselor livrate .

In contractul de livrare incheiat cu furnizorul se va solicita un termen de garantie de minimum 1 an . In cadrul perioadei de garantie , producatorul este obligat sa inlocuiasca orice componenta ( sau intreg echipamentul ) care a condos la aparitia unei avarii datorita unei calitati necorespunzatoare a produsului .

Avaria este definita ca orice diminuare a performantelor de functionare prescrise prin standarde , norme interne si certificate de calitate .

Garantia inceteaza daca beneficiarul a efectuat la produsul livrat modificari sau reparatii fara acordul scris al producatorului .


6.2.3. Transport , manipulare , depozitare


Producatorul va asigura ambalarea si conservarea corespunzatoare a armaturilor pentru a fi protejate impotriva intemperiilor , a socurilor sau a altor degradari fizice pe toata durata transportului , manipularii si depozitarii lor .

La manipulare este interzisa riparea , rostogolirea , sau alta metoda care poate provoca degradari ale armaturilor . Se vor folosi in acest scop dispozitive de transport sau de ridicat corespunzatoare .

Depozitarea robinetelor se face in stare ambalata sub acoperis ( sopron ) sau in stare neambalata , in spatii inchise , unde se asigura protectia impotriva precipitatiilor sau radiatiilor solare .




6.3. Hidranti subterani de incendiu


Hidrantul subteran de incendiu DN 100 , se racordeaza la conducta de serviciu prin intermediul unui teu . Legatura tronsonului de PEHD la flansa cotului DN 110 , cu picior , al hidrantului de incendiu , se va realiza prin intermediul unui adaptor de flansa.

Hidrantul de incendiu va fi montat in trotuar , paralel cu axul drumului , la aproximativ 250 m distanta unul fata de celalalt .

Tipul de hidrant folosit va fi “ Hidrant subteran PN 10 “ DN 100 * 1,50 m , de productie interna , montat pe conducta de legatura din PEHD .

La procurarea hidrantului se va avea in vedere ca acesta sa corespunda STAS 695-80.

Hidrantul va fi montat intr-o pozitie riguros verticala , cu respecterea inaltimii de acoperire de minim1 m in dreptul generatoarei superioare a cotului hidrantului .


6.4. Confectii metalice


Confectiile metalice din caminele de pe traseul conductelor de distributie , se vor executa din teava de otel la diametrele corespunzatoare impuse din proiect . Tronsoanele , reductiile , teurile si alte piese metalice , se vor confectiona din conducte , functie de diametru . Suportii pentru sustinerea conductelor se vor confectiona din tabla , profile si conducte .

Dimensiunile pentru forma geometrica a pieselor speciale date in proiect sunt inclusive grosimea flanselor si vor avea tolerante de -+2mm.

Flansele se pot procura sau confectiona in ateliere specializate ale antreprenorului.


Nu se admit flanse cu alte caracteristici sau a caror suprafata de etansare prezinta abateri de executie mari . Garniturile necesare la imbinarile cu flanse pot fi marsit sau cauciuc .


7. MODUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR


7.1. Executia retelelor de distributie


7.1.1. Amplasarea lucrarilor pe teren


Amplasarea conductelor si instalatiilor se va face conform planurilor de situatie sc. 1: 500, planurilor de detaliu si a reperilor aflati in zona .

Constructorul va materializa cu tarusi aliniamentul conductei din 50 in 50 m cat si punctele de amplasare a conductelor si accesoriilor de pe traseul acesteia .

Tarusii vor avea martori amplasati perpendicular pe axa traseului , la distanta care sa-i asigure impotriva degradarii in timpul executarii sapaturilor , depozitarii pamantului , materialelor si a circulatiei pe marginea santurilor .


Amplasarea retelelor de conducte se va face conform SR 8591 sept. 1997 cu respectarea stricta a acestuia , cu referire la :

trasee ;

distante minime dintre retele si elemente de constructie ;

subtraversari de drumuri ;

incrucisari intre retele ;


7.1.2. Executia sapaturilor


Executia transeelor va incepe numai dupa completa organizare a lucrarii si aprovizionarea cu materiale , astfel incat transeele sa ramana deschise o perioada cat mai scurta de timp .

Transeele se vor executa astfel incat sa sa asigure o acoperire de 1,00 m peste generatoarea superioara a conductei .

Sapaturile se vor executa :

manual , nefiind posibil lucrul cu excavatorul ;

nivelarea manuala a fundului transeei , pe toata lungimea ei .

In acest sens se va avea in vedere ca fundul transeei sa fie foarte bine nivelat si sa nu ramana pe el bulgari de pamant sau alte resturi ce ar putea impiedica asezarea conductei uniform .

Dupa nivelare , pe fundul santului se aseaza un strat de nisip de 10cm , peste care se pozeaza conducta .

Pamantul rezultat din sapatura se va depozita pe o singura parte a transeei , opusa partii pe care se lucreaza la pozarea conductei .

Odata cu efectuarea sapaturilor se vor elimina corpurile dure care ar putea deteriora tuburile cu ocazia umplerii transeei .

In dreptul imbinarii conductelor , fundul transeei respective patul de pozare se va adanci corespunzator prin sapatura manuala .

Se vor respecta conditiile de executie in conformitate cu STAS –urile din Lista standardelor , normativelor si a prescriptiilor de referinta cat si a breviarului de calcul present in anexe .

Pentru asigurarea accesului pietonilor la gospodariile existente , se vor monta podete cu parapete metalice la distanta de 20 m .

Transeele vor fi semnalizate pe timp de noapte si zi .

Sapaturile pe arterele circulare se vor executa prioritar , in perioada de trafic redus , si se va avea in vedere inchiderea lor imediat dupa pozarea conductelor sau instalatiilor .

Conform art. 565 din Extrasul 11 “ Norme de protectia muncii in lucrarile de constructii hidrotehnice speciale si alimentare cu apa “ , se impune urmatoarea restrictie in executia peretilor verticali nesprijiniti in terenuri cu umiditate naturala si lipsa apelor freatice : adancimea maxima neconsolidata , in teren mijlociu este de 2,00 m .



7.1.3. Montarea tuburilor si pieselor de PEHD – PE 100


Montajul si executia lucrarilor pentru conductele de distributie din tuburi de polietilena este obligatoriu sa se faca de catre unitati de constructii profilate pe astfel de lucrari ( autorizate de catre MINISTERUL PADURILOR SI APELOR ) si dotate cu utilaje si personal specializat .

Pentru realizarea unor lucrari de calitate si intr-un timp optim , este necesara specializarea personalului unitatii constructoare de catre firma furnizoare de material , precum si procurarea utilajelor specifice indicate de firma furnizoare .

Unitatea de constructii ce va asigura montajul , raspunde de alegerea corecta a procedeelor tehnologice de executie in conformitate cu prescriptiile republicane de protectie a muncii , precum si de calitatea executiei si respectarea prescriptiilorimpuse de furnizorul de polietilena .

Firma furnizoare va fi aleasa in urma unei licitatii pe baza de oferte de preturi .

Conductele de PE montate ingropat , vor fi astfel pozate incat sa se realizeze protectia tubului impotriva efectului sarcinilor concentrate rezultate din prezenta unor corpuri dure la periferia sa .

Inaintea pozarii conductelor se va verifica daca a fost corect executata nivelarea fundului transeii in sens longitudinal , deoarece tubul trebuie sa se sprijine continuu pe toata lungimea , astfel incat sa nu fie solicitat la incovoiere .

Apoi se va asterne un strat de nisip de 10 cm grosime .

Dupa pozarea conductei , spatiile libere ramase intre tub si peretele santului , precum si conducta , vor fi acoperite cu pamant selectionat ( provenit din sapatura ) , in straturi tasate de cca. 10-20 cm grosime fiecare . Umplerea trebuie efectuata intr-o singura directie si pe cat posibil in timpul orelor diminetii .

Umplutura peste conducta va fi compactata cu grija , lasand libere ( neacoperite ) imbinarile pentru a putea executa cu usurinta operatiile ulteroiare de montare .

O pozare corecta a tuburilor permite obtinerea celor mai bune rezultate in exploatare.

Montarea tuburilor , pieselor si accesoriilor pe santier se va realiza astfel :

controlul tuburilor , racordurilor , si accesoriilor inainte de coborarea in transee , astfel incat acestea sa fie in stare perfecta ;

evitarea socurilor si deplasarea tubului pe zonele cu terenuri bolovanoase ;

verificarea si asigurarea ca aceste elemente sa nu prezinte defectiuni ( fisuri , ovalizari ) ;

controlul ca in interiorul tuburilor sa nu se afle corpuri straine .

Tuburile vor fi coborate cu grija in transee cu ajutorul unor utilaje aflate in dotare : macara , lansator de tuburi .

In concluzie , pentru cazurile curente de pozare se vor respecta urmatoarele reguli – realizarea transeei se face pe traseul ,latimea , panta si adancimea prevazute in proiect ;

fundul transeei trebuie sa fie egal si stabil , respectand pana si adancimea din proiect ;

la fundul transeei se realizeaza un pat de pozare cu o grosime de 10 cm (nisip)

materialul patului de pozare va fi selectat cu grija , folosindu-se numai material granular ;

suprafata patului de pozare va fi selectat cu grija folosindu-se numai material granular ;

suprafata patului de pozare va fi continua , neteda si nu va contine obiecte dure , pietre , lemne sau particule prea mari de material ;

radierul transeei va fi rectiliniu , iar pozarea tuburilor din PEID se va realiza in ondulatii largi ( in plan orizontal ) , destinate sa compenseze contractarea si dilatarea conductei .

Imbibarea tuburilor si pieselor speciale din polietilena de inalta densitate se poate face prin ansamblari nedemontabile sau demontabile .

Asamblarile demontabile se fac cu racorduri hibride realizate prin sudarea unui capat de flansa de tub in spatele caruia se introduce o flansa OLZn , realizandu-se imbinarea tuburilor si pieselor PEID cu armaturi si piese metalice.

Imbinarea tuburilor si racordurilor din polietilena se va face prin sudura sau cu flanse .

Imbinarea prin sudura se va face in doua moduri :

prin sudura cap la cap cu disc ( oglinda ) de rezistenta ( sudura prin fuziunea capetelor ) ;

cu termoelemente pentru sudura pieselor electrosudabile ( mansoane ) .

Electrofuziunea se va realiza cel putin semiautomat , cu ajutorul codificarii , dar este preferabil sa se realizeze automat prin autoreglare .

Sudura manuala se va accepta numai in cazuri exceptionale si cu acordul beneficiarului .

Indicele s va fi acelasi cu cel al conductelor de sudat .

Sudura cap la cap cu disc de rezistenta este un procedeu care consta in pregatirea , apoi incalzirea pieselor de asamblat in zona de sudura la temperatura necesara si din aplicarea asupra acestora a unei presiuni ( presare ) necesare . Astfel , sudura se realizeaza omogen si fara aport suplimentar de material .

Acest procedeu se poate realiza in conditiile verificarii temperaturii de sudare si prin utilizarea aparatelor de sudura care permit controlul valorii presiunii aplicate .

Realizarea acestui procedeu trebuie sa se faca in conditiile verificarii temperaturii de sudare si prin utilizarea aparatelor de sudura care permit controlul valorii presiunii aplicate.

De regula factorul este egal cu 1 .

Ordinea operatiilor pentru sudarea cap la cap :

curatarea prealabila a tubului ;

taierea la unghi de 90grade a capatului tubului ( folosind foarfece pentru DN<63 mm si ghilotina pentru DN > 63MM

curatarea marginilor interioare ale tuburilor si racordurilor de sudat ( se foloseste cutit cu lama sau razuitor );

degresarea suprafetei de sudura , prin frecare ( stergere cu tesatura textila sau hartie alba absorbanta imbibata cu solvent );

fixarea dispozitivului de pozitionare ;

reglarea temperaturii de sudare si a presiunii necesare ;

plasarea termoelementului in dispozitivul de sudura si poza contur a suprafetelor de sudat;

executarea sudurii prin presarea suprafetelor de sudat ;

se asteapta racirea ansamblului ;

se demonteaza dispozitivul de pozitionare ;

dupa asamblarea pe marginea transeei sau in transee dupa caz si montarea accesoriilor ( robineti , ventile , etc. ) in conformitate cu proiectul se face proba de presiune .

In cazul folosirii acestui procedeu , calitatea sudurii este determinata de :

cunoasterea procedurii de sudare , prin obtinerea de la producator a schemei si a procesului de sudare ;

aparatura de sudura de performanta corespunzatoare , care sa permita controlul temperaturii termoelementului ( disc , oglinda ) si al presiunilor indicate pe afisajul paaratului de sudura ;

instruirea si verificarea cunostintelor sudorului de catre producator sau organisme autorizate , in prezenta beneficiarului retelei ;

respectarea prescriptiiilor privind factorii de mediu .

Se va face in mod obligatoriu examinarea vizuala a sudurii.


Testarea sudurii se va face conform prescriptiilor furnizorului de material .

Realizarea sudurii si rezistenta la presiunea interioara sunt conditionate de urmatorii factori :

temperatura exterioara > 5gradeC , poate influenta sudura prin timpul de sudura ;

temperatura exterioara < 5gradeC , poate duce la fragilitatea sudurii , prin racirea brusca. In acest caz este necesara o protectie ( cort , prelata sau folie de plastic ) care va fi incalzita cu ajutorul unui generator de aer cald .

temperatura exterioara > 40-45gradeC si expunerea directa la razele solare afecteaza parametrii de sudura.

In acest caz este necesara protectia locului de munca , prin acoperire , pentru obtinerea unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului sudat , iar in masura in care este posibil , se vor obtura extremitatile opuse ale tuburilor de sudat pentru a reduce cat mai mult racirea suprafetelor sudurii prin actiunea curentilor de aer .

compatibilitatea materialelor sudate , folosirea aceluiasi tip de polietilena PE 80 ;

respectarea parametrilor de sudura : presiune ( apasarea suprafetelor ) , timp de realizare a sudurii si timpul de raciere inainte de indepartarea elementelor de fixare ale dispozitivului de pozitionare ;

instruire sudorilor de catre producatori sau atestati de catre intreprinderi autorizate .

Sudura cu mufa electrosudabila

Este o metoda de sudare simpla si de siguranta in exploatare , care se bazeaza pe realizarea unui manson electric ca mod de racord .

Mansonul din PE , obtinut de obicei prin turnare , contine la interiorul peretelui o rezistenta electrica care uneste suprafata interioara a mansonului cu cea externa a tubului . In timpul racirii , fenomenul de contractie comprima straturile “ topite “ , generand conditiile optime de sudura .

Operatiile de sudare , excluzandu-le pe cele de aliniere , fixare si curatire a tuburilor sunt effectuate cu ajutorul unui aparat de sudare portabil ( poate fi si autoprogramabil ) care recunoaste modelul mansonului , temperatura mediului , fixandu-se la parametric de sudare respective timpul de incalzire .

Ordinea operatiilor pentru sudura cu termoelemente a pieselor este asemanatoare cu cea de la sudura cap la cap , diferenta fiind ca dupa reglarea temperaturii de sudura se trece la aplicarea bornelor de sudura ( ale aparatului de sudura ) si la executarea sudurii propriu-zise.

Ca si celelalte tipuri de sudare , este de mare importanta o buna curatire a suprafetelor de contact tub/racord raschetand tubul si scotand protectia mansonului in momentul folosirii .

In cazul in care este ceruta de tipul de racord , folosirea mai multor suporturi de fixare permite recuperarea “ timpilor morti “ de racire , marind viteza de pozare .

La imbinarea tuburilor trebuie sa se tina seama si de recomandarile producatorului .


7.1.4. Transportul si depozitarea conductelor  


Transportul corect al tuburilor necesita un plan de prindere neted , lipsit de asperitati . Sarcina trebuie sa fie fixata cu fasii si benzi in colivii metalice .

In punctele de lucru de legare , in cazul in care tuburilor de grosime mica , se recomanda folosirea suporturilor de distributie a solicitarilor de legare .

Descarcarea si eventualele mutari pe santier trebuie sa fie efectuate cu ajutorul motostivuitoarelor , macaralelor sau excavatoarelor dotate cu balanta .

Este indicata depozitarea tuburilor in stive , nu mai inalte de 1,5 m , pe o fundatie plana , lipsita de asperitati , iar colacii pot fi depozitati in pozitie inclinata de un perete vertical plan ; pentru tipurile cu grosime mica ( tip PN 4/6 ) este indicata stivuirea pe orizontala pentru a fi protejate de eventualele deformatii .Depozitarea corecta a tubulaturii usureaza viitoarele operatii de manipulare .


7.1.5. Executia umpluturilor


Umplutura transeei conductelor din polietilena cuprinde doua zone bine definite si anume :

zona de acoperire – pana la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei conductei , necesara asigurarii stabilitatii conductei ;

zona de umplutura – necesara pentru transmiterea uniforma a sarcinilor care actioneaza asupra conductei si protejarea acesteia in timpul realizarii umpluturii superioare .

Zona de acoperire ( pana la 30 cm deasupra generatoarei superioare ) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de material si executie :

materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si blocuri ( granule de max. 20mm ) sau materiale solidificate ;

pentru terenurile care nu prezinta capacitate corespunzatoare de compactare , trebuie sa utilizeze materiale fiabile de adaos ( nisipuri , pamant ) ;

nu se vor utiliza materiale agresive care deterioreaza conducta si nici soluri care prezinta tasari ulterioare ;

compactarea acestei zone se face in straturi succesive de maxim 15 cm .

Pentru a marca existenta conductei de apa , in cazul deschiderii unei sapaturi , se recomanda amplasarea in umplutura , deasupra generatoarei conductei , intre 30-60 cm a unei benzi longitudinale de culoare albastra ( banda de semnalizare cu insertie de inox ) , care sa permita detectarea in sol a retelei de apa potabila .

Santurile nu trebuie tinute deschise timp indelungat , pentru evitarea inundarii lor , situatie in care se va schimba pozitia conductei in sant .  

7.2. Montajul armaturilor pe retele de aductiune si de distributie


Inainte de montajul armaturilor in caminele de vizitare de pe traseul retelelor ( sau cele montate ingropat ) , se va verifica daca acestea corespund cu cele mentionate in documentele insotitoare ( tip , model , varianta constructive , caracteristici dimensionale , diametru , presiune etc. ) .

Se va verifica daca produsul nu a suferit deteriorari ca urmare a unui transport , depozitari sau manipulari necorespunzatoare .

In vederea montarii in instalatia pentru care este destinat se verifica daca corespunde celor mentionate in proiectul de montaj ( scheme , specificatii tehnice ) .

Se va ferifica alinierea tronsoanelor de conducta , paralelismul suprafetelor de etansare ale flanselor si corespondenta gaurilor de trecere a elementelor de asamblare ( suruburi , prezoane ) atat ca dimensiuni , cat si ca pozitie .

Se va asigura curatenia generala a circuitului de lucru .

Curatirea neglijenta a retelei de conducte de resturi de la sudura , sarme , cuie , bucati de lemn , etc. , lasate in conducte poate duce la blocarea robinetelor , determinand reparatii costisitoare .

La montajul pe conducta tehnologica se va evita ca robinetul sa constituie punct de sprijin pentru conducta sau sa fie solicitat de elementele de conducta . In mod normal , robinetul trebuie sa fie sustinut de conducta .

Se va verifica functionarea in gol a robinetului prin efectuarea unor manevre de inchidere-deschidere .

Montarea robinetelor pe o conducta din PEHD se face cu ajutorul pieselor speciale : capat de flansa cu flansa aditionala din OLZN sau manson trecere PEHD / metal .

Imbinarea cu flanse se va realiza astfel incat sa se coreleze cu flansele elementelor de legatura , in functie de presiunea necesara .

Suruburile si prezoanele imbinarilor cu flanse ale armaturilor vor fi astfel stranse incat :

sa se realizeze eforturi uniforme in fiecare surub sau prezon ; se recomanda utilizarea unor chei dinamometrice ;

sa asigure etansietatea imbinarii ;

sa nu genereze eforturi excessive in ansamblul imbinarii datorita neparalelismului, contraflanselor sau a altor cauze .


7.3. Montajul confectiilor metalice pe retelele de distributie


Piesele metalice executate vor fi manipulate cu grija , evitandu-se lovirea sau deformarea lor , nefiind admisa montarea in instalatie a pieselor deformate .

Pentru asigurarea stabilitatii conductelor intr-o instalatie , acestea se vor amplasa pe suporti metalici . Suporti pentru conducte vor trebui sa asigure o rezemare pe o suprafata delimitata de un unghi de 90grade .

Rezemarea se va asigura prin intermediul unor sei metalice , fiind interzisa rezemarea punctiforma direct pe profile de diverse forme .

Imbinarea confectiilor metalice se va face prin sudura .

Sudurile se vor efectua de sudori autorizati in conformitate cu prevederile PTCR – colectia ISCIR , marcand pe piesa cu pansonul celui ce a efectuat sudura .

La sudarea flanselor si a altor piese se vor folosi electrozi adecvati materialului pieselor ce trebuie sudate , pentru care antrprenorul va emite certificat de calitate.

Toate sudurile vor trebui patrunse pe intreaga sectiune sudata , aspectul lor fiind conform cu CTE-RG .

Grija deosebita se va acorda alinierii corecte a pieselor cetrebuie sudate si a perpendicularitatii flanselor pe conducta .

Personalul care executa operatia de control nedistructiv a sudurilor , trebuie sa fie autorizat in conformitate cu PTCR 11 .

Verificarea sudurilor se va face nedistructiv ( vizual si cu lupa ) si va pune in evidenta starea suprafetelor sudurilor si a zonelor adiacente , forma si dimensiunile cordonului de sudura si defectele de suprafata , conform table 1 si 2 din instructiunile 127-82 .

Rezultatele controlului vor fi consemnate in buletine de examinare si vor fi prezentate la receptia preliminara si finala a lucrarilor .

Depozitarea electrozilor se va face in locuri uscate , ferite de intemperii , fiind iterzisa sudarea cu electrozi umezi .

Defectele cordoanelor de sudura depistate la controlul vizual vor fi indepartate cu mijloace mecanice pana la materialul sanatos , dupa care vor fi resudate .

Modul si conditiile de reparare vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omologata . Sudurile de reparatii vor fi executate prin aceleasi procedee care au fost folosite la realizarea sudurilor initiale .

Portiunile din imbinarile sudate reparate vor fi verificate dupa remediere ca si sudurile initiale .


7.4. Vopsitorii

In vederea vopsirii instalatiilor hidraulice de pe retele , fiecare piesa metalica ( armaturi , conducte si confectii metalice ) va fi frecata cu peria de sarma pana la indepartarea totala a ruginii , exfolierilor sau a altor depuneri .

Se vor indeparta , cu solventi adecvati , toate petele de uleiuri si grasimi , dupa care se vor lasa sa se usuce .

Se va aplica stratul de grund , cu pensula sau pistolul de vopsit , in grosime de minim 20 microni , avand in vedere realizarea unei pelicule uniforme .

Peste stratul de grund se va aplica vopsea perclorvinilica in doua straturi , grosimea totala fiind de circa. 60 microni .


Proba de presiune


Dupa executarea retelelor de distributie si testarea lor in vederea efectuarii probelor de presiune , se procedaza la o verificare de ansamblu a lucrarilor realizate , constand in principal din :

a.      Verificarea vizuala a aliniamentului in plan orizontal si corectarea abaterilor daca este cazul ;

b.      Verificarea vizuala a aliniamentului in care s-au executat imbinarile , lucrarile de etansare si lestare a tuburilor si corectarea omisiunilor .


8.1. Verificarea la presiune


Consta in verificarea etansarii retelelor , luand in considerare conditiile de lucru cu un coeficient de siguranta . Verificarea se va efectua pe tronsoane , inainte de acoperirea in intregime cu pamant a conductei . Punctele speciale si imbinarile vor fi lasate descoperite pentru a verifica eventuala prezenta a pierderilor .

Fiecare tronson supus incercarii se inchide la ambele capete cu dopuri speciale bine consolidate , prevazute cu ramificatii din tevi de 1/2-1 toli , pentru montarea manometrelor , racord pentru alimentarea cu apa pentru proba si evacuarea aerului .

Inainte de umplerea cu apa a tronsonului de conducta se face o verificare vizuala a corectei montari in plan orizontal si vertical a acoperirii ( lestarii ) cu pamant a tuburilor , a degajarii spatiului din jurul imbinarilor , a corectei montari a vanelor .

Presiunea de incercare va fi 1,5 x P regim , dar cel putin de 6 bar.

Succesiunea operatiilor de incercare este :

Se instaleaza agregatele de pompare a apei in conducta , alegandu-se in acest scop capatul de jos al conductei ;

La instalarea agregatelor de pompare se va avea in vedere ca ele sa poata fi folosite si la tronsonul urmator de proba , folosind apa din tronsonul deja probat , la cel ce urmeaza a fi probat ;

Se instaleaza si se monteaza agregatul de presiune , cu armaturile si conductele necesare ;

Se monteaza robinetele de golire si de aerisire , pe capatul de jos , respectiv pe capatul de sus al tronsonului ;

Se deschid ventilele de aerisire ;

Toate imbinarile conductei de probat se curata ;

La fiecare manometru va sta un observator avand un ceas acordat cu al celorlalti observator ;

Se umple conducta de apa si apoi se inched robinetele de aerisire si se continua pomparea pana la realizarea presiunii de proba ;

Se creaza presiunea de incercare ;

Se aplica presinea de testare aleasa si se mentine aceasta presiune prin pompari suplimentare timp de 30 minute . Valorile indicate de manometru vor fi citite si notate la urmatoarele intervale de timp :

o       0-10 minute citire la intervale de 2 minute ;

o       10-30 minute citire la intervale de 5 minute ;

o       30-90 minute citire la intervale de 10 minute ;

Presiunea trebuie sa creasca datorita raspunsului vasco-elastic al materialului conductei .

Incercarea se considera reusita daca , dupa trecerea intervalului de 90 minute de la realizarea presiunii de incercare , scaderea presiunii la tronsonul incercat nu depaseste 10% din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile de apa .

Rezultatele probei de presiune pot fi influentate de aerul care nu a fost complet evacuat din conducta sau de variatiile de temperatura ale mediului . Se recomanda ca probele sa se efectueze in zilele in care nu exista o variatie mare de temperatura .


Presiunea de incercare pentru conductele de polietilena este :

la temperaturi mai mici sau egale cu 20 grade C proba se efectueaza la Pn 10 bar , timp de 1 ora , cu pierderi admisibile de 0,2 bar daca executia dureaza cel putin 2 saptamani ;

la temperaturi cuprinse intre 20-25 grade C proba se efectueaza la Pn 10 bar , timp de 1 ora , cu pierderi admisibile de 0,9 bar , daca executia dureaza peste 2 saptamani ;

la temperaturi de peste 28 grade C proba se efectueaza la Pn 10 bar , timp de 30 minute , cu pierderi admisibile de 0,9 bar .

Dupa terminarea completa a lucrarilor de executie la conducte , se va efectua o proba generala pe intreaga lungime , in regim de exploatare .

Dupa un test satisfacator , sectiunea de conducta nu va mai fi supusa unor operatiuni de sudare , deformare la rece sau la cald . Nu se admit probe pneumatice .

Dupa dezinfectarea si spalarea conductei se vor preleva probe de apa din conducta si se vor intocmi buletine de analiza care vor fi anexate la Cartea Constructiei .

Dupa proba , antreprenorul trebuie sa remedieze , daca este necesar , pe cheltuiala sa , orice defectiune de etanseitate . Reparatiile odata efectuate , se procedeaza la o noua proba , asa cum a fost descrisa mai sus .


8.2. Proba la receptia lucrarilor


Dupa executia instalatiilor hidraulice , se va executa proba de etanseitate a imbinarilor la presiunea de lucru , pentru care se vor consemna rezultatele intr-un proces-verbal . Proba se va realiza in prezenta reprezentantului investitorului .

Imbinarile in flanse a instalatiilor hidraulice , care la verificare nu corespund , avand deplasari ale fetelor imbinate , se vor remedia pe cheltuiala antreprenorului .

Dupa efectuarea probei de etanseitate , punerea in functiune a retelelor de aductiune si de distributie se va face in mod obligatoriu dupa spalarea si dezinfectarea conductelor , obtinerea autorizatiei sanitare de la organelle de resort si instruirea personalului de exploatare .

Receptia finala a lucrarilor se va efectua de o comisie a carei competenta va fi conform prevederilor legale in vigoare . Consultantul va face parte din comisia de receptie si va acorda lamuririle necesare comisiei .

La receptia finala a lucrarilor , beneficiarul va solicita constructorului cartea tehnica a lucrarii in care sa fie evidentiate cu cea mai mare precizie modul de executie , eventualele modificari acceptate de proiectant si de beneficiar , inclusiv marcarea lucrarilor .


Dispozitii finale


Toate armaturile , conductele si confectiile , tubulatura si piesele speciale se vor procura conform specificatiilor tehnice prezentate in Anexa nr . 1 si 2 .

La predarea lucrarilor investitorului , toate armaturile , tuburile si piesele , vor trebui sa aoba imbinarile perfect etanse , nefiind admise pierderi de apa .

Antreprenorul va garanta calitatea lucrarilor si atingerea parametrilor proiectati , pentru intregul ansamblu al lucrarilor .

Consultantul are dreptul de a controla tot santierul , atelierele de confectii , antreprenorul asigurand facilitatile pentru aceasta .

Controlul consultantului nu diminueaza cu nimic responsabolitatea antreprenorului privind executia de calitate a lucrarilor .

Materialele si produsele folosite de executant trebuie sa fie insotite de certificate de calitate . Este interzisa utilizarea materialelor care nu sunt insotite de certificate de calitate .   

Utilizarea altor materiale in afara celor specificate in proiect , se va putea face numai cu avizul consultantului , care va stabili conditiile de acceptare .

Investitorul , prin dirigintele de santier , poate dispune oprirea lucrarilor daca se constata abateri sau nerespectari ale caietului de sarcini sau poate dispune demontarea unor lucrari sau instalatii executate necorespunzator .

Antreprenorul va pune la dispozitia consultantului , la cererea acestuia , documentele din care sa rezulte calitatea materialelor puse in opera sau calitatii lucrarilor executate .

Toate deficientele de executie , de schimbare a calitatii materialelor puse in opera fara acordul consultantului , se vor remedia prin grija si pe cheltuiala antreprenorului .


Masuri de securitate si sanatate in munca


  • Aplicarea masurilor de tehnica securitatii muncii in procesul de executie a lucrarilor , revine in totalitate executantului care va aplica intocmai toate instructiunile din normativele de protectia muncii , paza si stingerea incendiilor din sectoarele de constructii .

Masurile de securitate si sanatate in munca , se vor aplica chiar de la faza lucrarilor pregatitoare si vor consta din urmatoarele lucrari :

  • Verificarea planului de situatie din proiect cu constructiile existente la suprafata terenului sau ingropate , ( linii electrice sau telefonice , conducte , fundatii , constructii , rezervoare etc. )
  • Marcarea cu semnale vizibile a acestor lucrari
  • Instructajul intregului personal inainte de inceperea lucrarilor , privind masurile de protectia muncii in executie
  • Masuri speciale la transportul utilajelor pe sub liniile electrice , in special excavatoarele , pentru ca sa nu atinga liniile electrice
  • Informatii in zona prin consultarea localnicilor cu privire la lucrarile ascunse .

La faza executiei se vor respecta masurile de protectia muncii cu privire la executarea terasamentelor , mecanizat sau manual , la montarea conductelor , accesoriilor si instalatiilor , prepararea si turnarea betoanelor , a confectiilor metalice etc. cu referinta in special la urmatoarele :

  • Permiterea accesului in zona de lucru numai a personalului de santier ;
  • Instruirea in prealabil a personalului de santier asupra pericolelor ce exista in legatura cu munca pe care trebuie sa o presteze , intocmirea si semnarea fiselor individuale de protectia muncii ;
  • Inainte de inceperea lucrului , conducatorii de utilaje vor verifica starea tehnica a acestora ;
  • In apropierea liniilor electrice , vor fi luate masuri speciale precum si la deplasarea utilajelor pe sub acestea ;
  • Nu se admite lucrul pe santier nici unei personae care nu are instructajul de protectia muncii la zi .

Executantul lucrarilor va avea in vedere normativele in vigoare privind executarea lucrarilor de constructii , paza contra incendiilor , precum si standardele de stat , conducerii santierului revenindu-I sarcina de a intocmi instructiuni proprii de protectia muncii specifice fiecarui loc de munca si de a asigura instructajul intregului personal , completarea fiselor individuale de protectia muncii , de a tine evidenta instructajelor care s-au facut si a persoanelor care au fost instruite .

Lucrarile de organizare de santier ( constructii auxiliare , ateliere de orice fel , depozite , rampe de descarcare ) se vor realiza urmarindu-se satisfacerea tuturor cerintelor de protectia muncii si PSI .

La executarea lucrarilor vor fi respectate prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.


Conditii impuse la executia lucrarilor de catre detinatorii de lucrari in zona


q       Respectarea distantelor minime dintre retelele de distributie apa potabila si retele edilitare subterane , sau dintre acestea si elementele de constructii , pe plan orizontal si vertical , impuse de STAS 8591-1997 , conform table nr. 1 si 2 , si anume :

- distante minime sunt :

* in plan vertical : - fata de cabluri electrice si cabluri cu tractiune electrica la 0,70 m ;

fata de canalizatie telefonica la 1,2 m ;

* in plan orizontal : - fata de cabluri electrice , cabluri cu tractiune electrica si canalizatie telefonica la 0,50 m pentru conductele ingropate pana la 1,50 m adancime si la 0,60 m pentru conducte ingropate peste 1,50 m adancime ;

-masuri de protectie suplimentara in cazul in care :

conducta de alimentare cu apa potabila se amplaseaza sub canalizatia telefonica , masurile se stabilesc cu acordul agentilor economici care exploateaza retelele respective ;

conducta de alimentare cu apa potabila se amplaseaza sub cablurile electrice la o distanta minima de 0,25 m .

q       Traseul retelelor si constructiile anexe pe acestea vor fi protejate si nu se vor amplasa utilaje , materiale , pamant , constructii de orice fel , etc.

q       In zonele de intersectie cu retelele existente , sapatura se va executa manual .

q       Constructorul are obligatia sa intrerupa lucrarile daca va intalni alte retele decat cele indicate in plan , si sa solicite prezenta si asistenta tehnica din partea intreprinderii detinatoare a retelei respective .

q       Protejarea retelelor intalnite la sapatura si remedierea avariilor produse la acestea in timpul executiei lucrarilor vor fi suportate material de beneficiar .

q       Sapaturile si umpluturile vor fi executate conform normelor in vigoare si cu respectarea condtiilor impuse in avize .

q       Se vor face sondaje prin teledetectie , pentru a stabili pozitionarea exacta a cablurilor subterane pentru executia subtraversarii prin forare orizontala a drumului judetean .

q       In situatia in care se constata o neconcordanta intre traseele indicate in avize pe planuri si situatia reala din teren , se va opri lucrarea si se va solicita prezenta delegatului detinatorului de retele edilitare pentru a stabili de comun accord conditiile de continuare a lucrarilor .

q       Se va asigura securitatea si continuarea circulatiei mijloacelor de transport in comun pe toata durata executiei lucrarilor .

q       Cu cel putin 48 de ore de la inceperea lucrarilor constructorul va convoca CONEL care va trimite personal de specialitate pentru asistenta la lucrari in punctele cu retele electrice .


Graficul de realizare a obiectivului de investitii


Graficul general de realizare a investitiei cuprinde perioadele de executie a lucrarilor pe categorii de actiuni si lucrari , de la organizarea licitatiei pana la receptia finala si este prezentat pentru intreaga lucrare in fasc. 1 “ Descrierea generala a lucrarilor “ Anexa nr . 1.


Fazele de executie determinante ale lucrarilor


Sunt prezentate pentru intreaga lucrare in fasc. 1 “ Descrierea generala a lucrarilor “ Anexa nr .2 .


Listele cu cantitatile de lucrari


In conformitate cu Ordinul 28/2008, privind continutul cadru al proiectului publicat in M.O. nr. 48 din Ianuarie 2008 sunt prezentate anexele necesare pentru documentatia de licitatii si anume :

formularul C2 – Centralizatorul obiectelor ;

formularul C3 _ Centralizatorul categoriilor de lucrari ;

formularul C5 _ Lista cu cantitati de lucrari ;














14. Lista standardelor , normativelor si prescriptiilor de referinta



- P 56-2002   Normativ pentru verificarea calitatii si receptia

constructiilor si instalatiilor aferente

-Ordine M. M. + M. S. 34 + 60/1975 si 110 + 39/1997

Norme republicane de protectia muncii;

- Decret 290/1977                           Norme generale de protectie impotriva incendiilor la

proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor

( B. C. 12/1997 )

- Ordin M.C. Ind. 1233/P/1980 Norme de protectia muncii in activitatea de constructii

montaj ;

- Legea nr. 10/18.01.1995                Calitatea in constructii ;

- I 12-78                                            Normativ pentru efectuarea incercarilor de presiune

la conductele tehnologice din otel ( B.C. 6/1978 )

-I 22-99                                             Normativ pentru proiectarea si executarea

conductelor de aductiune si retelelor de alimentare

cu apa si canalizare;



14.1 STAS-uri


- STAS 7656/90            - Tevi din otel sudate longitudinal , pentru instalatii

- STAS 6675-76            - Tevi din polietilena de vinil neplastifiat

- SR ISO 9330-1           - Tevi sudate din otel utilizate la presiune . Conditii tehnice de

livrare ;

- STAS 2550-90             - Armaturi industriale din fonta . Robinete cu sertar Pn 6 si

Pn 10 ;

- STAS 5551/1-81          - Sudarea metalelor . Terminologie generala ;

- STAS 5551/2-80          - Sudarea metalelor . Procese de sudare . Clasificare si

terminologie ;

- STAS –12395/86         - Imbinari sudate . Metode de verificare a calitatii ;

- ISO 9002                     - Tuburi din polietilena de inalta densitate PEHD , PE 80 ;

- SR – 4163 – 1 - Alimentari cu apa – Retele de distributie













14.2. Normative


HG nr. 930/11.08.2005 – Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica

-Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii 22/1975 si 60/1975

- Norme republicane de protectia mediului ;

Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii , aprobat prin Ord. MLPAT nr. 9/N/1993 ;

Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor ( Decret 290/1997 ) , completare cu Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor – Ord. M/381/1994 si MLPAT 1219/NC/1994.

Normativ de prevenire si stingere a incendiilor – pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora , indicativ C 300-94.

Norme departamentale de protectia muncii in alimentari cu apa si canalizari PD 163-75 ;

Legea securitatii si sanatatii muncii nr. 319/14.07.2006 ;

Se vor respecta in mod deosebit prevederile din uratoarele capitole :

Cap. XII – Prevenirea imbolnavirilor profesionale si accidentelor de munca provocate de gaze , vapori si pulberi ( art. 387-408 )

Cap. XVII – Mijloace individuale de protectie ( echipament ) art. 542-585

Cap. XVIII – Primul ajutor in caz de accident ;

Cap XIX – Norme de igiena a muncii privind examenul medical la angajare si periodic ( art. 601-602 )

Cap XX –Instructajul de protectia muncii ;

Cap XXI – Dispozitii finale ;

IP/94 – Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire ;

NRPM – 75 – Norme republicane de protectia muncii ;

C 142/85 – Instructiuni pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de instalatii ;

C 56/2002 – Normativ pentru verificarea calitatii constructiilor si instalatiilor aferente.


14.3 Instructiuni


-Instructiuni tehnice privind criteriile si metodologia de stabilire si verificarea clasei de calitate a lucrarilor de sudura la conducte si recipienti – Buletinul Constructiilor nr 10/1982

-Instructiuni pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente – Buletinul Constructiilor nr. 4/1977.


Sef proiect ,






Anexa 1

SPECIFICATII TEHNICE

Tuburi si piese din PEID



  1. Conditii tehnice cerute              
  • Presiunea maxima de serviciu          10 bari
  • Presiunea de proba                             12.5 bari
  • Pozare conducta                       in transee
  • Se accepta prezenta apei subterane                                 
  • Greutatea volumetrica a materialului de umplutura      1.8 t/mc
  • Inaltimea acoperirii deasupra generatoarei conductei    1.00m
  • Timpul de trafic                                                                  greu
  • Tipul de apa                                                                         potabila
  • Temperatura                                                                       5-20gradeC
  • Materialul folosit :polietilena de inalta densitate PE 100, PN 10, SDR 17 ;


  1. Prescriptii obligatorii

Oferta cuprinde:

  • Agrement tehnic MLPAT
  • Avizul Ministerului Sanatatii
  • Standardele ISO , DIN , UNI , CEN
  • Standardul de productie .


Tuburile si racordurile vor purta urmatoarele marcaje:


  • Lungimea de la inceperea productiei
  • Numele sau sigla producatorului
  • Diametrul, grosimea conductei (mm ) si clasa de presiune
  • Data de fabricatie si marca de control
  • Linii negre sau albastre in lungul tuburilor


Corelatii intre tuburi , racorduri si piese


  • Certificat de fabricatie a granulelor folosite , cu specificatii sau declaratie de nominalizare cu caracteristicile lor .
  • La cumparare , producatorul va preda beneficiarului retelei un saculet sigilat si semnat , continand 0,5 kg granule prelevate la inceputul sau in timpul fabricarii tuburilor .
  • Producatorul sau furnizorul trebuie sa dea asigurari ca tuburile , racordurile si piesele din PEHD electrosudabile sunt din acelasi material sau echivalent.
  • Indicele de fluidizare al racordurilor si pieselor trebuie sa fie echivalent cu cel al tuburilor si sa se incadreze in tolerantele de sudura ale acestora .
  • Producatorul sau furnizorul trebuie sa indice tipul , calitatea si normele racordurilor si pieselor propuse si sa asigure respectarea tolerantelor pentru dimensiunile geometrice ale tuburilor .


  1. Conditii de ofertare

Destinatia ; termen de livrare ; conditii de livrare ( bare sau colaci ) ; valoarea furniturii ; conditii de contractare ; denumirea producatorului ; termen de valabilitate al ofertei .


































Anexa 2




SPECIFICATIE TEHNICA

Robineti Pn 10 montati in pamant , pe conducta de

serviciu si pe conducta de bransament ale hidrantilor




1.Elemente generale

  • Robinetii urmeaza a se instala in pamant pe conductele de polietilena de inalta densitate ( PEHD )
  • Functia robinetilor :    = izolarea conductei de serviciu in caz de interventii in

timpul exploatarii ;

= izolarea pentru reparatii a bransamentelor spre

hidranti ; in serviciu , robinetii sunt normal deschisi ;

manevrare = manuala , cu cheie de inventar ;

2. Caracteristicile lichidului transportat / vehiculat

  • Apa potabila
  • Valoarea Ph = 6,6 . 7,4
  • Neagresiva la metale si materiale plastice
  • Fara suspensii abrazive
  • Vascozitatea cinematica a lichidului vehiculat la 10grade C = 1,30x10la puterea

  • Temperatura lichidului vehiculat ( temperatura de lucru ) = 5 . 20gradeC.

3.Conditii tehnice generale

  • Presiunea curenta de lucru in exploatare                           = 6 bari ;
  • Presiunea de proba  = 10 . 16 bari ;
  • Etanseitate                                                                          = totala ;
  • Materiale :

corp cu flanse cu dimensiuni de

legatura conform STAS 1735-73 = fonta ductile ;

cutie carosabila , cu capac antifurt si placa de asezare = fonta ;

sertar cauciucat                                                              = cauciuc nitrilic ;

tija din robinet                                                               = otel inoxidabil ;

garnitura / tija de manevra telescopica                         = cu H reglabil ;

tija prelungitoare si teava manevra                              = otel zincat ;

  • Protectie anticoroziva a pieselor din fonta                           = vopsea epoxi ;
  • Durata de viata                                                                      > 50 ani .

4. Prescriptii obligatorii diverse

Oferta va cuprinde :

Agrementul tehnic ;

Corespondenta cu prevederile standardelor si normelor specifice ;

sandardul ( norma ) de productie .

Marcaje :

Numele sau sigla producatorului/fabricantului ;

Diamertul ;

Clasa de presiune ( 10 bari ) ;

Data fabricatiei ;

Marca de control a calitatii .

Garantii si documente insotitoare ale furniturii :

Certificat de calitate ;

Instructiuni de montaj .

Indicatii generale pentru instalare

  • Montarea in amplasament se va face in conformitate cu prevederile din schema de montaj ;
  • Se va da o atentie deosebita la verticalitatea pozitionarii in amplasament a ansamblului robinetului .
































Anexa 3


SPECIFICATII TEHNICE

Hidrant de incendiu , subteran , Pn 10



  1. CONDITII TEHNICE CERUTE

    • Presiunea maxima de serviciu                                           10 bari
    • Presiunea de proba                                  10-15 bari
    • Adancimea de ingropare                                                     H=1,25 . 1,50m
    • Temperatura de lucru                                                          4grd.C-40grd.C
    • Hidrant propriuzis : 

corp hydrant din fonta cu grafit nodular ;     

-ventil din fonta cu grafit nodular cauciucat ;

scaun ventil din alama ;

cutie ventil din fonta cu grafit nodular ;

piesa de legatura pentru cheie din Fc200 ;

racord cu ghiare din Fc 250 ;

surub de prindere din otel inoxidabil ;

supapa de golire din alama ;

tija de actionare asamblata din otel inoxidabil , alama ;

garnituri cauciuc NBR ;

protectie anticoroziva interior si exterior prin zincare termica ;

accesorii : cot cu picior si flanse ; cutie de protectie pentru hi drant .


  1. PRESCRIPTII OBLIGATORII

2.1.Oferta cuprinde

Agreement tehnic MPLAT

Avizul Ministerului Sanatatii

Standardele ISO , DIN , UNI , CEN .

Standardul de productie .


  1. CONDITII DE OFERTARE

Destinatia ; termen de livrare ; conditii de livrare ( bare ) ; valoarea furniturii ; conditii de contractare ; denumirea producatorului ; termen de valabilitate al ofertei .         





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright