DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE - “Reabilitarea si extinderea retelei de distributie si a sistemului de canalizare inclusiv statii de pompare in Aglomerarea Giurgiu-Slobozia, lot 1” – partea 1

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE - “Reabilitarea si extinderea retelei de distributie si a sistemului de canalizare inclusiv statii de pompare in Aglomerarea Giurgiu-Slobozia, Lot 1” – partea 1

GR- CL- 4

Date generale

Romania

Romania este situata in partea de Sud-Est a Europei in aval de-a lungul raului Dunarea, inclusiv Delta Dunarii iesind spre Marea Neagra, in partea de sud-est a tarii. Tarile invecinate sunt: Ucraina in nord, Ungaria in vest, Serbia in sud-vest, Bulgaria in Sud si Moldova in est.

Populatia: aproximativ 21.681.000 locuitori

Suprafata: 237.500 km²

Limba oficiala: Romana

Capitala Tarii: Bucuresti

Relief. Variat: Muntii Carpati (alt. max. 2.544m), dealuri si podisuri in centru si zona de Sub-Carpati, campii (in sud intre Dunare si Muntii Carpati, in vest)

Clima: temperat-continentala de tranzitie, specifica Europei Centrale

Rauri importante: Dunarea, care curge pe teritoriul Romaniei 1.075 km, care curge in Marea Neagra prin Delta Dunarii, ecosistem natural cu o suprafata de 4.340 km².

Judetul Giurgiu este amplasat in sud si are in proiect aglomerarile: aglomerarea Giurgiu-Slobozia, aglomerarea Bolintin Vale si aglomerarea Mihailesti (vezi mai jos).

Domeniul proiectului

Date generale

Imbunatatirile cu privire la tratarea si distributia apei potabile si colectarea si epurarea apelor uzate vor fi implementate pentru aglomerarile Giurgiu-Slobozia, Bolintin Vale si Mihailesti amplasate in judetul Giurgiu si vor determina racordarea tuturor locuitorilor din aglomerari la sisteme si structurile obiectelor existente la prevederile directivelor europene.

Judetul Giurgiu este amplasat in partea sud-est a Romaniei si are o populatie totala de 297.859 locuitori conform ultimului recensamant din anul 2002.

Judetul are o suprafata de 526 km², ce reprezinta aproximativ 1,48% din suprafata Romaniei.

Judetul se compune din 3 zone urbane si 51 de comune. Centrele urbane sunt:

Giurgiu (69.345 locuitori in anul 2002) - resedinta judetului;

Bolintin Vale (11.702 locuitori in anul 2002);

Mihailesti (7.490 locuitori in anul 2002).

Clima

Clima este temperat-continentala cu influente aride dinspre partea de Est a continentului, umeda sau uscata cu veri calde si ierni geroase.

Media anuala a temperaturii este de 11.3 sC. In ianuarie media temperaturii variaza intre – 5,4 sC si 1,5sC, si in iulie creste la 23 sC.

Media anuala a vitezei vantului variaza in toata tara intre 2,2 – 4,5 m/s.

Precipitatiile inregistreaza valori medii intre 500 – 600 mm/an. Cele mai mari medii lunare ale cantitatilor se inregistreaza in iunie,cu valorile intre 75,6 – 80,4 mm/luna. Cele mai mici medii lunare ale cantitatilor se inregistreaza in februarie cu valori intre 29 – 29,1 mm.

Situatia alimentarii cu apa si a sistemelor de canalizare

La nivel judetean

Situatia referitoare la dezvoltarea alimentarii cu apa si la sistemele de canalizare la nivel judetean dezvaluie urmatoarele:

Dupa raportul din anul 2004 facut de Institutul de Sanatate Publica, in Romania doar 65% din populatie beneficiaza de alimentare cu apa potabila de la reteaua publica;

86% din locuitorii a 256 de orase (aproximativ 11,551,096 locuitori) au acces la apa potabila direct din reteaua publica;

Reteaua de alimentare cu apa are in total o lungime de 47,778 km, asigurand alimentarea a 71% din lungimea totala a strazilor din zona urbana;

La sfarsitul anului 2005, 693 localitati au fost racordate la reteaua de canalizare;

Reteaua de canalizare are in total o lungime de 18.381 km, dintre care 16.397 km in zona urbana. Doar 73% din lungimea totala a strazilor urbane sunt racordate la reteaua de canalizare.

Giurgiu - Slobozia

Prognoza pentru Municipiul Giurgiu in perspective anului 2026 pune in evidenta un numar de 55.603 persoane fata de cei 69.345 locuitori inregistrati in cadrul recensamantului efectuat in anul 2002, utilizand o rata de dezvoltare pentru zona urbana de (-9.16‰) conform statisticilor nationale asupra dezvoltarii populatiei in aceasta zona a tarii.

Prognoza pentru comuna Slobozia, in perspective anului 2026 pune in evidenta o ppopulatie de 2.373 persoane fata de cele 2.579 inregistrate la recensamantul din anul 2002, utilizand o rata de dezvoltare a apopulatiei pentru zonele rurale, de (-95‰).

Apa este furnizata din surse de apa subterana. Nu exista o contorizare a cantitatilor de apa extrase din acvifer, existand de asemenea o operare dificila a pompelor cu o perioada lunga in functionare, consum mare de energie si eficienta scazuta. Calitatea apei brute este buna. Singura etapa necesara de tratare este clorinarea, in vederea furnizarii apei potabile la calitatea impusa de legea apei potabile. Echipamentele de preparare si dozare din statiile existente de clorinare sunt invechite si iesite din uz, existand deterioriorari frecvente.

Apa este transportata prin conducte destul de lungi de aductiune din otel, azbociment sau tuburi PREMO, care prezinta un nivel de pierderi ridicat (mai ales pe tronsoanele din azbociment si din otel). Apa potabila este depozitata in rezervoare care se afla in mare parte in stare avansata de degradare a finisajelor ca urmare a lipsei de intretinere pe parcursul folosirii si a modului de operare. Apa potabila este pompata in reteaua de distributie prin cele doua statii de pompare Nord si Sud, in mare parte cu echipamente invechite si iesite din uz, cu un consum mare de energie si un numar mare de deteriorari si intreruperi in functionare. Reteaua de distributie este destul de dezvoltata insa cuprinde o serie de conducte care trebuie inlocuite (cum este cazul celor din otel care au o perioada lunga in functionare, cu avarii frecvente si pierderi mari de apa din cauza stadiului avansat de corodare). Reteaua de distributie necesita extindere la nivelul tuturor zonelor rezidentiale ale municipiului si comunei Slobozia.

Sistemul de apa uzata consta intr-un sistem mixt de canalizare care deserveste numai 73% din zona rezidentiala a orasului. Parte din sistem este mai vechi de 30 de ani si prezinta un mare numar de deteriorari. Prin urmare sunt necesare lucrari urgente de reabilitare si de extindere. Statia de pompare Zavoi a fost de curand reabilitata insa statia de pompare SP3 este intr-un stadiu avansat de degradare iau echipamentele de pompare sunt extrem de uzate. Statia de epurare este intr-un stadiu avansat de uzura si necesita retehnologizare si modernizare.

Situatia existenta a sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare este urmatoare:

Sistemul de alimentare cu apa existent deserveste o populatie de 6698 persoane (61.635 persoane in municipiul Giurgiu si 2.063 persoane in comuna Slobozia), reprezentand un procent de 92.6% din totalul populatiei celor doua localitati;

Numarul total de bransamente la reteaua publica de distributie este de 9.764 unitati in municipiul Giurgiu si de 400 in comuna Slobozia;

Lungimea totala a retelei de distributie din municipiul Giurgiu este de cca. 126.43 km, acoperind cca. 84.0% din lungimea totala a strazilor, in timp ce in comuna Slobozia sunt numai 6.0 km de conducte de distributie;

Cca 44% din conductele de distributie sunt in functiune de peste 30 de ani;

Sistemul de canalizare existent deserveste 4748 locuitori din municipiul Giurgiu, reprezentand un procent de 66% din populatia existenta; nu exista un system de canalizare in Slobozia;

Lungimea totala a retelei de canalizare existenta este de 70.26 km, reprezentand un procent de 52.7% din lungimea totala a strazilor din municipiul Giurgiu.

Statia de epurare a apelor uzate este localizata in partea de sud-est a municipiului Giurgiu si se afla intr-o stare avansata de degradare; calitatea efluentului nu indeplineste conditiile de calitate impuse de normativele romanesti aplicabile, in vigoare (NTPA 001).

Specificatii Tehnice Particulare

Lucrari incluse in contract

Contractul cuprinde toate constructiile necesare pentru reabilitarea si extinderea retelei de distributie si a sistemului de canalizare inclusiv statii de pompare in aglomerarea Giurgiu – Slobozia. (Lot 1 )

Toate documentele, materialele, procedurile si testele privind contractarea vor fi conforme cu toate Normele de Stat, Standardele si Regulamentele din Romania ca si cu cerintele prezentei documentatii de atribuire. Pot exista cerinte mai stricte de standardizare sau de calitate atunci cand se face o referire speciala la un anumit standard. Atunci cand mai multe standarde mentionate in Specificatiile Tehnice Generale se refera la acelasi tip de lucrari, se aplica prevederile cele mai restrictive.

Antreprenorul are sarcina de a realiza lucrari conforme din punct de vedere calitativ si al preciziei detaliilor cu cerintele Specificatiilor si ale Desenelor; de asemenea, Antreprenorul are obligatia de a institui pe cheltuiala proprie un sistem de control al calitatii si de a-si angaja ingineri, sefi de santiere, diriginti de santiere, tehnicieni de aprovizionare, alti tehnicieni si personal tehnic cu experienta necesara, impreuna cu toate mijloacele de transport, echipamentele si instrumentarul necesar unei bune desfasurari si urmariri a lucrarilor pe toata intinderea lor si pe tot parcursul timpului. Lucrarile incluse in prezentul proiect sunt:

Inlocuire si extindere retele de alimentare cu apa

Se vor realiza inlocuiri in sistemul de alimentare cu apa conform listei de mai jos:

Pentru lucrarile de extindere si reabilitare retele de distributie se vor respecta intocmai prevederile Specificatiilor Tehnice Generale precum si indicatiile din planurile incluse in Volumul 6 Piese desenate. Indicatii privind modul de plata al lucrarilor sint incluse in Volumul 4 – Liste de cantitati.

Lucrarile pentru bransamente se vor realiza numai cu acordul Autoritatii Contractante pe baza unui program intocmit de catre aceasta.

Sistemul SCADA pentru alimentare cu apa

In cadrul proiectului pentru statia de tratare se are in vedere implementarea in cadrul unui dispecerat local (DL) - amplasat in statia de tratare - a unui sistem de monitorizare, control (comanda) si achizitie de date (SCADA – Supervisory Control And Data Aquisition) bazat pe automate programabile (PLC) si cu o interfata standard cu calculator personal (PC), care sa achizitioneze si sa gestioneze datele (parametrii de functionare si starile echipamentelor) provenite din intreg sistemul de alimentare cu apa incluzand surse, rezervoare, statii de clorinare, statii de pompare precum si informatii din reteaua de distributie apa potabila.

Sistemul SCADA care nu este inclus in prezentul proiect.

Informatiile colectate din reteaua de apa potabila si prevazute a fi transmise la sistemul SCADA sunt informatii privind presiunea in retea in diverse puncte. In acest scop se vor instala un numar de 12 instrumente de masurare a presiunii inclusiv sistemul de transmitere a informatiilor catre dispeceratul local DL din statia de tratare apa. Toate aceste echipamente vor fi proiectate, livrate si instalate de catre Antreprenorul sau respectiv Sub-Antreprenorul SCADA din cadrul contractului pentru statia de tratare.

Antreprenorul insarcinat cu prezentul proiect va coopera cu Antreprenorul SCADA si cu Consultantul Supervizare in alegerea pozitie exacte a amplasamentului instrumentelor si va asigura constructia caminelor respective.

Reabilitare si extindere retele de canalizare

Se vor realiza inlocuiri si respectiv extinderi in sistemul de canalizare conform listei de mai jos:

Pentru lucrarile de reabilitare si de extindere a retelei de canalizare se vor respecta intocmai prevederile Specificatiilor Tehnice Generale precum si indicatiile din planurile incluse in Volumul 6 Piese desenate. Indicatii privind modul de plata al lucrarilor sint incluse in Volumul 4 – Liste de cantitati.

Lucrarile pentru racorduri se vor realiza numai cu acordul Autoritatii Contractante pe baza unui program intocmit de catre aceasta.

Se atrage atentia asupra obligativitatii de a executa retelele de apa si canalizare de pe o strada, simultan, pentru a minimaliza impactul asupra populatiei si mediului pe timpul executiei lucrarilor.

Subtraversari cai ferate

Sunt incluse in prezentul contract lucrarile pentru subtraversare CF la km 71+700 pe Soseaua Portului, de la 'Capitania Portului' la SPAU 8, nou district ANL. Antreprenorul este obligat sa includa in costurile sale toate cheltuielile legate de executarea tuturor lucrarilor aferente subtraversarii inclusiv cheltuielile pentru sub-proiectanti si subcontractori. Acordul organelor competente pentru subtraversare se va obtine de catre Autoritatea Contractanta.

Subtraversarea se va realiza prin foraj orizontal dirijat.

Pentru realizarea lucrarilor se vor respecta prevederile Specificatiilor Tehnice Generale si in special prevederile art.12.

Statie de pompare ape uzate menajere

Generalitati

Pentru asigurarea colectarii si transportului apelor uzate menajere catre statia de epurare, din cauza pantei terenului natural, este necesar a se executa patru statii de pompare a apelor uzate menajere, inclusiv conductele de refulare aferente.

Statiile de pompare vor fi executate sub forma de cheson circular si vor fi echipate cu instalatii mecanice, hidraulice, electrice, si de automatizare care sa permita functionarea automatizata in conditii de eficienta si siguranta maxime. Vor fi prevazute toate facilitatile necesare pentru montarea si demontarea facila si in deplina siguranta a echipamentelor.

Lucrari civile

Statiile de pompare sunt structuri din beton armat monolit sub forma de cheson circular ingropat. Statiile de pompare se vor realiza sub forma de statie cu camera umeda echipata cu pompe submersibile.

SPAU5 – pe strada Ghizdarului (la intersectia strazilor Ghizdarului, Balanoaiei si Ramadan)

Pentru noua statie de pompare SPAU5 localizata la intersectia strazilor Ghizdarului, Balanoaiei si Ramadan este alocata o suprafata de aproape 400 m². Se va realiza o structura tip cheson cu volumul total de aprox. 700 m³ si diametrul de 10 m. Volumul util propus este de 275 m³

Executarea Lucrarilor si Conditiile de Calitate

Fundatia structurii va fi realizata conform proiectului de fundatii al Antreprenorului.

Fundarea si montarea pompelor se va face tinind cont de detaliile puse la dispozitie de catre furnizorul pompelor selectionat de catre Antreprenor.

Lucrarile de constructie vor incepe cu lucrarile de epuisment pentru scaderea nivelului apei subterane la minim 0,50 m sub nivelul fundatiei, daca este cazul.

Structurile vor fi din 'beton armat impermeabilizat', conform Specificatiilor Generale. Se vor lua masuri pentru a se preveni aparitia crapaturilor determinate de contractie, diferente de temperatura etc.

Pentru accesul in cheson s-au prevazut chepenguri din confectii metalice, securizate impotriva intruziunii. Finisajele interioare cuprind tencuieli impermeabile speciale iar cele exterioare constau in tencuieli simple pe portiunea supraterana (cca. 0.80 m). Pentru asigurarea ventilarii naturale s-au prevazut grile de ventilatie metalice. Accesul la instalatiile hidraulice, mecanice sau electrice precum si la utilajele de pompare se face prin intermediul unei platforme intermediare si a scarilor metalice incorporate.

Sunt incluse de asemenea in sfera lucrarilor:

Construirea drumurilor si aleilor de pe santier respectiv drumul de racord la reteaua stradala existenta.

Drumurile, platforme si aleile de pe santier pentru a asigura accesul pe santier al tuturor componentelor necesare pentru instalarea, intretinerea si inlocuirea echipamentului. Drumurile vor fi dimensionate pentru trafic greu.

Montarea unui gard de protectie pentru imprejmuirea santierului. Pentru a se realiza zona de protectie sanitara in regim sever, este necesara realizarea imprejmuirii incintei statiei de pompare. Imprejmuirea se va realiza cu panouri din plasa de sarma cu rama din otel montate pe stalpi metalici.

Construirea Portii Principale din otel, protejata impotriva coroziunii, conform Specificatiilor Tehnice Generale.

Nivelarea finala a amplasamentului.

Plantarea copacilor, gardului viu si a ierbii conform acordurilor incheiate cu Consultantul Supervizare.

Structurilesubterane vor avea suprafetele exterioare protejate conform Specificatiilor Tehnice Generale.

Achizitionarea, livrarea si aplicarea se vor realiza in conformitate cu Specificatiile Generale („Acoperirea suprafetelor din beton”).

Detalii suplimentare sint date in Vol.6 Piese desenate.

SPAU6 - pe Soseaua Alexandriei

Pentru noua statie de pompare SPAU6 localizata la intersectia strazilor Drumul Plopilor si Soseaua Alexandriei este alocata o suprafata de aproape 100 m². Se va realiza o structura tip cheson cu volumul de total aprox. 997 m³ si diametrul de 6 m. Volumul util propus este de 71 m³

Fundatia structurii va fi realizata conform proiectului de fundatii al Antreprenorului.

Fundarea si montarea pompelor se va face tinind cont de detaliile puse la dispozitie de catre furnizorul pompelor selectionat de catre Antreprenor.

Lucrarile de constructie vor incepe cu lucrarile de epuisment pentru scaderea nivelului apei subterane la minim 0,50 m sub nivelul fundatiei, daca este cazul.

Structurile vor fi din 'beton armat impermeabilizat', conform Specificatiilor Generale. Se vor lua masuri pentru a se preveni aparitia crapaturilor determinate de contractie, diferente de temperatura etc.

Pentru accesul in cheson s-au prevazut chepenguri din confectii metalice, securizate impotriva intruziunii. Finisajele interioare cuprind tencuieli impermeabile speciale iar cele exterioare constau in tencuieli simple pe portiunea supraterana (cca. 0.80 m). Pentru asigurarea ventilarii naturale s-au prevazut grile de ventilatie metalice. Accesul la instalatiile hidraulice, mecanice sau electrice precum si la utilajele de pompare se face prin intermediul unei platforme intermediare si a scarilor metalice incorporate.

Sunt incluse de asemenea in sfera lucrarilor:

Construirea drumurilor si aleilor de pe santier respectiv drumul de racord la reteaua stradala existenta.

Drumurile, platforme si aleile de pe santier pentru a asigura accesul pe santier al tuturor componentelor necesare pentru instalarea, intretinerea si inlocuirea echipamentului. Drumurile vor fi dimensionate pentru trafic greu.

Montarea unui gard de protectie pentru imprejmuirea santierului. Pentru a se realiza zona de protectie sanitara in regim sever, este necesara realizarea imprejmuirii incintei statiei de pompare. Imprejmuirea se va realiza cu panouri din plasa de sarma cu rama din otel montate pe stalpi metalici.

Construirea Portii Principale din otel, protejata impotriva coroziunii, conform Specificatiilor Tehnice Generale.

Nivelarea finala a amplasamentului.

Plantarea copacilor, gardului viu si a ierbii conform acordurilor incheiate cu Consultantul Supervizare.

Structurilor subterane vor avea suprafetele exterioare protejate conform Specificatiilor Tehnice Generale.

Achizitionarea, livrarea si aplicarea se vor realiza in conformitate cu Specificatiile Generale („Acoperirea suprafetelor din beton”).

Detalii suplimentare sint date in Vol.6 Piese desenate.

SPAU7 – pe strada Berzei

Pentru noua statie de pompare SPAU7 localizata pe strada Berzei este alocata o suprafata de aproape 625 m². Se va realiza o structura tip cheson cu volumul total de aprox. 7.400 m³ si diametrul de 15 m. Volumul util propus este de 619 m³

Executarea Lucrarilor si Conditiile de Calitate

Fundatia structurii va fi realizata conform proiectului de fundatii al Antreprenorului.

Fundarea si montarea pompelor se va face tinind cont de detaliile puse la dispozitie de catre furnizorul pompelor selectionat de catre Antreprenor.

Lucrarile de constructie vor incepe cu lucrarile de epuisment pentru scaderea nivelului apei subterane la minim 0,50 m sub nivelul fundatiei, daca este cazul.

Structurile vor fi din 'beton armat impermeabilizat', conform Specificatiilor Generale. Se vor lua masuri pentru a se preveni aparitia crapaturilor determinate de contractie, diferente de temperatura etc.

Pentru accesul in cheson s-au prevazut chepenguri din confectii metalice, securizate impotriva intruziunii. Finisajele interioare cuprind tencuieli impermeabile speciale iar cele exterioare constau in tencuieli simple pe portiunea supraterana (cca. 0.80 m). Pentru asigurarea ventilarii naturale s-au prevazut grile de ventilatie metalice. Accesul la instalatiile hidraulice, mecanice sau electrice precum si la utilajele de pompare se face prin intermediul unei platforme intermediare si a scarilor metalice incorporate.

Sunt incluse de asemenea in sfera lucrarilor:

Construirea drumurilor si aleilor de pe santier respectiv drumul de racord la reteaua stradala existenta.

Drumurile, platforme si aleile de pe santier pentru a asigura accesul pe santier al tuturor componentelor necesare pentru instalarea, intretinerea si inlocuirea echipamentului. Drumurile vor fi dimensionate pentru trafic greu.

Montarea unui gard de protectie pentru imprejmuirea santierului. Pentru a se realiza zona de protectie sanitara in regim sever, este necesara realizarea imprejmuirii incintei statiei de pompare. Imprejmuirea se va realiza cu panouri din plasa de sarma cu rama din otel montate pe stalpi metalici.

Construirea Portii Principale din otel, protejata impotriva coroziunii, conform Specificatiilor Tehnice Generale.

Nivelarea finala a amplasamentului.

Plantarea copacilor, gardului viu si a ierbii conform acordurilor incheiate cu Consultantul Supervizare.

Structurilor subterane vor avea suprafetele exterioare protejate conform Specificatiilor Tehnice Generale.

Achizitionarea, livrarea si aplicarea se vor realiza in conformitate cu Specificatiile Generale („Acoperirea suprafetelor din beton”).

Detalii suplimentare sint date in Vol.6 Piese desenate.

SPAU8 – pe Soseaua Portului

Pentru noua statie de pompare SPAU8 localizata pe Soseaua Portului este alocata o suprafata de aproape 300 m². Se va realiza o structura tip cheson cu volumul total de aprox. 1.100 m³ si diametrul de 6 m. Volumul util propus este de 70 m³

Executarea Lucrarilor si Conditiile de Calitate

Fundatia structurii va fi realizata conform proiectului de fundatii al Antreprenorului.

Fundarea si montarea pompelor se va face tinind cont de detaliile puse la dispozitie de catre furnizorul pompelor selectionat de catre Antreprenor.

Lucrarile de constructie vor incepe cu lucrarile de epuisment pentru scaderea nivelului apei subterane la minim 0,50 m sub nivelul fundatiei, daca este cazul.

Structurile vor fi din 'beton armat impermeabilizat', conform Specificatiilor Generale. Se vor lua masuri pentru a se preveni aparitia crapaturilor determinate de contractie, diferente de temperatura etc.

Pentru accesul in cheson s-au prevazut chepenguri din confectii metalice, securizate impotriva intruziunii. Finisajele interioare cuprind tencuieli impermeabile speciale iar cele exterioare constau in tencuieli simple pe portiunea supraterana (cca. 0.80 m). Pentru asigurarea ventilarii naturale s-au prevazut grile de ventilatie metalice. Accesul la instalatiile hidraulice, mecanice sau electrice precum si la utilajele de pompare se face prin intermediul unei platforme intermediare si a scarilor metalice incorporate.

Sunt incluse de asemenea in sfera lucrarilor:

Construirea drumurilor si aleilor de pe santier respectiv drumul de racord la reteaua stradala existenta.

Drumurile, platforme si aleile de pe santier pentru a asigura accesul pe santier al tuturor componentelor necesare pentru instalarea, intretinerea si inlocuirea echipamentului. Drumurile vor fi dimensionate pentru trafic greu.

Montarea unui gard de protectie pentru imprejmuirea santierului. Pentru a se realiza zona de protectie sanitara in regim sever, este necesara realizarea imprejmuirii incintei statiei de pompare. Imprejmuirea se va realiza cu panouri din plasa de sarma cu rama din otel montate pe stalpi metalici.

Construirea Portii Principale din otel, protejata impotriva coroziunii, conform Specificatiilor Tehnice Generale.

Nivelarea finala a amplasamentului.

Plantarea copacilor, gardului viu si a ierbii conform acordurilor incheiate cu Consultantul Supervizare.

Structurilor subterane vor avea suprafetele exterioare protejate conform Specificatiilor Tehnice Generale.

Achizitionarea, livrarea si aplicarea se vor realiza in conformitate cu Specificatiile Generale („Acoperirea suprafetelor din beton”).

Detalii suplimentare sint date in Vol.6 Piese desenate.

Instalatii mecanice si hidraulice

Fiecare statie de pompare ape uzate va fi echipata cu cate trei electropompe submersibile pentru ape uzate montate in camera umeda. Una din pompe va fi in functiune iar cealalta de rezerva.

SPAU5 – pe strada Ghizdarului

Pentru noua statie de pompare SPAU5 sunt prevazute:

Procurarea, livrare si montarea a 3 pompe submersibile cu Q = 75 m³/h, H = 12 m fiecare. Pentru detalii suplimentare privind cerintele impuse pompelor se vor respecta prevederile art 6.

Doua pompe sunt in functiune si o pompa este de rezerva

Randamentul η al ansamblului motor – pompa va fi η ≥ 75 %.

Sunt incluse cot de aspiratie cu picior din fonta ductila, cabluri de ghidaj si lanturi din otel inoxidabil X2 Cr Ni Mo 17-2-2 si alte accesoriile necesare pentru montarea si demontarea pompelor.

Conducta de refulare de la fiecare pompa prevazuta cu vana de sectionare si clapeta antiretur;

Colector general de descarcare a apelor uzate in statie din otel protejat

Fitinguri, suporti conducte, etc;

Cos cu gratar din otel inoxidabil X2 Cr Ni Mo 17-2-2 inclusiv sistem de ridicare actionat electric montat pe colectorul de intrare apa uzata in cheson.

Toate conductele din interiorul statiilor de pompare vor fi din otel protejate anticoroziv. Conductele de refulare exterioare statiilor vor fi din polietilena de inalta densitate PEID.

Operarea statiei de pompare va fi complet automatizata cu opriri si porniri ale pompelor, controlata de nivelul apei in caminul de suctiune.

Conducta generala de refulare, DE 225 mm si lungimea de 25 m, adancimea medie
H=1.5 m, incluzand lucrarile. Profilul conductei va fi crescator spre extremitatea din aval a conductei pentru a permite golirea ei in statia de pompare.

SPAU6 - pe Soseaua Alexandriei

Pentru noua statie de pompare SPAU6 sunt prevazute:

trei pompe submersibile cu Q = 20 m³/h, H = 10 m fiecare. Pentru detalii suplimentare privind cerintele impuse pompelor se vor respecta prevederile art 6.

Doua pompe sunt in functiune si o pompa este de rezerva

Randamentul η al ansamblului motor – pompa va fi η ≥ 75 %.

Sunt incluse cot de aspiratie cu picior din fonta ductila, cabluri de ghidaj si lanturi din otel inoxidabil X2 Cr Ni Mo 17-2-2 si alte accesoriile necesare pentru montarea si demontarea pompelor.

Conducta de refulare de la fiecare pompa prevazuta cu vana de sectionare si clapeta antiretur;

Colector general de descarcare a apelor uzate in statie din otel protejat

Fitinguri, suporti conducte, etc;

Cos cu gratar din otel inoxidabil X2 Cr Ni Mo 17-2-2 inclusiv sistem de ridicare actionat electric montat pe colectorul de intrare apa uzata in cheson.

Toate conductele din interiorul statiilor de pompare vor fi din otel protejate anticoroziv. Conductele de refulare exterioare statiilor vor fi din polietilena de inalta densitate PEID.

Operarea statiei de pompare va fi complet automatizata cu opriri si porniri ale pompelor controlata de nivelul apei in caminul de suctiune .

Conducta generala de refulare, DN 110 mm si lungimea de 27 m, adancimea medie
H=1.5 m, incluzand lucrarile. Profilul conductei va fi crescator spre extremitatea aval a conductei pentru a permite golirea ei in statia de pompare.

SPAU7 – pe strada Berzei

Pentru noua statie de pompare SPAU7 sunt prevazute:

trei pompe submersibile cu Q = 124 m³/h, H = 25 m fiecare. Pentru detalii suplimentare privind cerintele impuse pompelor se vor respecta prevederile art 6.

Doua pompe sunt in functiune si o pompa este de rezerva

Randamentul η al ansamblului motor – pompa va fi η ≥ 75 %.

Sunt incluse cot de aspiratie cu picior din fonta ductila, cabluri de ghidaj si lanturi din otel inoxidabil X2 Cr Ni Mo 17-2-2 si alte accesoriile necesare pentru montarea si demontarea pompelor.

Conducta de refulare de la fiecare pompa prevazuta cu vana de sectionare si clapeta antiretur;

Colector general de descarcare a apelor uzate in statie din otel protejat

Fitinguri, suporti conducte, etc;

Cos cu gratar din otel inoxidabil X2 Cr Ni Mo 17-2-2 inclusiv sistem de ridicare actionat electric montat pe colectorul de intrare apa uzata in cheson.

Operarea statiei de pompare va fi complet automatizata cu opriri si porniri ale pompelor controlata de nivelul apei in caminul de suctiune .

Conducta generala de refulare, DN 400 mm si lungimea de 4.606 m, adancimea medie
H=1.5 m, incluzand lucrarile. Profilul conductei va fi crescator spre extremitatea din aval a conductei pentru a permite golirea ei in statia de pompare.

Se vor respecta prevederilor Specificatiilor Tehnice Generale.

SPAU8 – pe Soseaua Portului

Pentru noua statie de pompare SPAU8 sunt prevazute:

trei pompe submersibile cu Q = 20 m³/h, H = 20 m; fiecare. Pentru detalii suplimentare privind cerintele impuse pompelor se vor respecta prevederile art 6.

Doua pompe sunt in functiune si o pompa este de rezerva

ESEU: Examen - curs specializare - electrician navalist ESEU: Sigurante fuzibile - constructie si principiu de functionare, alegerea sigurantelor fuzibile

Randamentul η al ansamblului motor – pompa va fi η ≥ 75 %.

Sunt incluse cot de aspiratie cu picior din fonta ductila, cabluri de ghidaj si lanturi din otel inoxidabil X2 Cr Ni Mo 17-2-2 si alte accesoriile necesare pentru montarea si demontarea pompelor.

Cos cu gratar din otel inoxidabil X2 Cr Ni Mo 17-2-2 inclusiv sistem de ridicare actionat electric montat pe colectorul de intrare apa uzata in cheson.

Conducta de refulare de la fiecare pompa prevazuta cu vana de sectionare si clapeta antiretur;

Colector general de descarcare a apelor uzate in statie din otel protejat

Fitinguri, suporti conducte, etc;

Operarea statiei de pompare va fi complet automatizata cu opriri si porniri ale pompelor controlata de nivelul apei in caminul de suctiune .

Conducta generala de refulare, DN 125 mm si lungimea de 699 m, adancimea medie
H=1.5 m, incluzand lucrarile. Profilul conductei va fi crescator spre extremitatea din aval a conductei pentru a permite golirea ei in statia de pompare.

Se vor respecta prevederilor Specificatiilor Tehnice Generale.

Instaltii electrice

Pentru fiecare dintre statiile SPAU5, SPAU6, SPAU 7 si SPAU8 se vor realiza instalatiile electrice interioare si exterioare de iluminat, prize, forta si priza de pamant, aferente statiilor de pompare ape uzate.

Alimentarea cu energie electrica a tabloului electric T.SP. se va realiza din retelele existente in zona prin intermediul unui bransament trifazic subteran.

Din tabloul electric T.SP. se vor alimenta pe circuite separate tablourile electrice de comanda si control ale pompelor ( tablouri care se vor livra odata cu pompele ), ventilatorul si cele 2 corpuri de iluminat, prin intermediul unor cabluri de cupru tip CYY.

Tabloul electrica T.SP. se va monta la exterior si va fi echipat cu intrerupatoare automate magneto-termice. Tabloul electric va fi de tip metalic, etans, cu grad de protectie IP54.

Comanda si protectia ventilatorului se va realiza cu un contactor automat montat in tablou . Reglajul releului termic al contacorului se va face dupa achizitionarea ventilatorului, in functie de caracteristicile acestuia.

Pentru interventii, in tablou s-a prevazut o priza cu contact de protectie la 240 V.

Iluminatul se va realiza prin intermediul a 2 corpuri de iluminat impermeabile tip EI-O2 cu grad de protective IP54. Pentru o mai buna protective impotriva electrocutarii, corpurile se vor lega la nulul de protectie.

Comanda iluminatului se va realiza prin intermediul unui intrerupator impermeabil , montat aparent.

Alegerea intrerupatoarelor automate si a sectiunilor circuitelor de faza si nul s-a facut astfel incat sa fie indeplinita conditia de stabilitate termica in regim permanent sau intermitent sis a fie asigurata respectarea conditiilor de protectie la scurtcircuit si supratensiune.

De asemenea, circuitul de iluminat si cel de prize vor fi echipate cu dispozitive de protective diferentiala.

S-a avut in vedere si selectivitatea protectiilor.

Ca schema de legare la pamant se va folosi schema TN-S.

Pentru protectie mecanica, cablurile (intre T.SP. si interiorul statiei ) se vor proteja in teava de otel . Trecerile cablurilor prin perete se vor etansa.

Cablurile intre tablourile pompelor si pompe ( cabluri ce se vor livra odata cu echipamentele ) se vor proteja in tub metalic flexibil.

Legarea la pamant se va face prin intermediul unei platbande din Ol-Zn 25 x 4 mm la care se vor lega toate tablourile electrice si pompele ( prin intermediul unor piese flexibile din Cu ).

La exterior se va realiza o priza de pamant artificiala din platbanda din Ol-Zn 40x4 mm si electrozi din teava Ol Ø 2 1/2”, l = 3m.

Priza de pamant va trebui sa aiba o valoare sub 4 ohmi . Daca la masurarea prizei nu se va atinge valoarea dorita , se vor adauga electrozi si platbanda pana la obinerea valorii dorite .

Solutiile adoptate pentru circuitele electrice (trasee, materiale si montaj) cat si pentru aparatajul electric (materiale si montaj) au fost astfel alese incat sa respecte cerintele:

asigurarea solutiilor care sa nu afecteze rezistenta si stabilitatea construtiei (ex: strapungeri prin grinzi, spargeri ulterioare in elementele prefabricate).Instalarea tuburilor si tevilor pe sau in structura de rezistenta a constructiilor se realizeaza doar in conditiile prevazute de normativul P 100 si numai cu acceptul proiectantului de rezistenta

rezistenta la eforturile de deformare, rupere la tractiune si lovituri mecanice

protectia antiseismica (ex: legaturile de prindere trebuie sa asigure tablourile electrice contra rasturnarii in timpul cutremurelor)

adaptarea instalatiei la gradul de rezistenta la foc a constructiei

Instalatiile electrice trebuie realizate astfel incat sa se evite riscul de aprindere a unor materiale combustibile datorita temperaturilor ridicate sau arcurilor electrice. Aceasta se poate obtine prin respectarea urmatoarelor cerinte:

adaptarea instalatiei la gradul de rezistenta la foc a constructiei (nivelul combustibilitatii materialelor constituente ale instalatiei electrice)

echiparea circuitelor electrice cu intrerupatoare usor de manevrat in caz de incendiu.

Siguranta cu privire la instalatii presupune asigurarea protectiei utilizatorilor impotriva riscului de accidentare sau stres provocat de agenti agresanti din instalatii prin:

* siguranta cu privire la iluminarea artificiala

a) iluminare medie pentru iluminat de siguranta min. 0,3 lx

*siguranta cu privire la riscul de electrocutare

a) tensiuni nominale de lucru

Un = max 220V - pentru corpuri de iluminat

Un = max 400V - pentru utilaje electrice (in cazul in care pardoseala este buna conducatoare de electricitate, trebuie indeplinite si alte conditii, conform
STAS 12604)

b) tensiuni de atingere si de pas:

U = max 40 V - pentru instalatii si echipamente fixe sau mobile

U = max 24 V - pentru utilaje si echipamente portabile din spatii cu pardoseala conducatoare.

c) curenti nepericulosi ( intensitate suportata de corpul omenesc) Ih max = 10 mA

d) masuri de protectie pentru atingere directa sau indirecta conform
STAS 12604 si I7

* siguranta cu privire la contactul cu elemente de instalatii defectuos realizate, montate sau intretinute.

a) suprafetele accesibile utilizatorilor nu trebuie sa prezinte muchii taioase sau proeminente periculoase cu potential de ranire.

b) executarea, exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor se va face numai de personal calificat, in conformitate cu prevederi, standarde si normative.

Solutiile adoptate la proiectarea instalatiilor electrice corespund prescriptiilor din normativul I7/2002, GP 052/2000, I 20 -2000, PE 107 – 95, STAS 12604, STAS 6119 si NP - 061-02 atat din punct de vedere tehnic, cat si din punct de vedere a materialelor si aparatajelor propuse.

Automatizari

Pompele din statiile de pompare vor functiona in mod normal automat controlat de catre nivele de apa din cheson.

Se vor asigura :

Alarma nivel minim

Oprirea pompelor pe nivelul minim N1

Pornirea pompelor pe nivel maxim N2

Alarma nivel avarie -

Se va asigura permutarea functionarii pompelor pentru a asigura un numar de ore de functionare aproximativ egal pentru toate pompele din statie.

Sondele de nivel selectionate precum si toate accesoriile necesare trebuie sa fie concepute pentru functionare in statii de pompare ape uzate menajere. Se vor respecta prevedrile din Specificatiile Tehnice Generale.

Instaltii de ventilatie

Pentru asigurarea ventilatiei mecanice a statiilor de pompare SPAU5, SPAU6, SPAU7 si SPAU8, in vederea eliminarii pericolului acumularii de gaze nocive sau explozive, se va executa o instalatie de ventilatie compusa dintr-un ventilator axial si canale de aer aferente acestuia.

Canalele de aer vor fi executate din tabla zincata si vor avea corespondenta cu exteriorul.

Sistemul SCADA pentru ape uzate

In cadrul proiectului pentru statia de epurare se are in vedere implementarea in cadrul unui dispecerat local (DL) amplasat in noua Statie de Epurare a Apelor Uzate, a unui sistem de monitorizare, control (comanda) si achizitie de date (SCADA – Supervisory Control And Data Aquisition) bazat pe automatele programabile (PLC) si cu o interfata standard cu calculator personal (PC), care sa achizitioneze si sa gestioneze datele (parametrii de functionare si starile echipamentelor) provenite atat din Statia de Epurare a Apelor Uzate insasi cat si din toate statiile de pompare a apelor uzate.

Sistemul SCADA nu este inclus in prezentul proiect.

Urmatorii parametri vor fi masurati in statia de pompare, vor fi trimisi la dispeceratul local (DL) din SE Giurgiu si vor constitui intrari pentru sistemul SCADA.

Starea ehipamentelor electrice, dupa cum urmeaza:

prezenta tensiunii trifazate de alimentare;

starea disjunctoarelor principale (inchise/deschise/declansate);

starile pornit/oprit/avarie ale pompelor

numarul de ore de functionare a pompelor

Nivelele apei in cheson – minim, maxim, de avarie:

Prin prezentul contract exista obligatia de a prevedea echipamentele necesare pentru transmiterea datelor privind functionarea si operarea statiilor cu module de comunicatie radio.

Este obligatia viitorului antreprenor de a colabora si de a se coordona cu viitorul antreprenor al statiei de epurare in vederea conceperii si realizarii unui sistem unitar si functional de transmisie de date pentru operarea corecta a statiilor de pompare ape uzate si a statiei de epurare.

Programul lucrarilor

Durata contractului de achizitie

Se solicita executarea lucrarilor propuse prin prezenta documentatie de atribuire astfel:

Perioada totala de finalizare este de 50 luni, incluzand:

Perioada de executie a lucrarilor care este de maximum 38 de luni de la emiterii ordinului de incepere a lucrarilor.

Perioda de notificare a defectelor care are o durata de 12 luni de la data emitarii Certificatului de Receptie la Terminarea Lucrarilor.

Programul de inaintare a documentele de catre Antreprenor

Programul de mai jos ofera o privire de ansamblu si un grafic de timp al documentelor principale tehnice si de planificare care vor fi inaintate de catre Antreprenor spre aprobare Consultantului Supervizare, conform Contractului.

Documentele vor fi inaintate in conformitate cu legislatia nationala dar vor include minimal conditiile stipulate in prezenta documentatie. Programul obligatoriu de inaintare a documentatiei este prezentat mai jos.

Graficul de executare a lucrarilor

Conform cerintelor Contractului Antreprenorul va intocmi un program complet al tuturor lucrarilor necesare pentru indeplinirea acestuia la timp si in bune conditiuni, in cadrul carora va intocmi si supune aprobarii Consultantului Supervizare, proiectul de organizare de santier. Se vor utiliza in acest scop programe adecvate ca de exemplu MS Project sau Primavera.

Se vor prezenta in mod obligatoriu si resursele materiale si umane propuse pentru indeplinirea diverselor activitati.

Se vor avea in vedere punctele de referinta conform tabelului de la articolul 2.2.2 si conditiilor contractuale privind ritmul lucrarilor (art. 8.6).

Ramine la latitudinea Antreprenorului de a organiza activitatile de asa maniera pentru a incepe cit mai repede posibil lucrarile de constructie si de a utiliza la maximum durata de executie alocata.

Se vor considera cerintele din prezenta documentatie referitoare la testele instalatiilor (art 2.10).

Lucrarile la statia de pompare ape uzate trebuie sa fie finalizate inainte de racordarea consumatorilor la reteaua de canalizare.

De asemenea, Consultantul Supervizare va asigura coordonarea Antreprenorului caruia i s-a atribuit contractul de proiectare si executie a statiei de epurare cu Antreprenorul care executa lucrarile de retele si statii de pompare, in vederea crearii conditiilor pentru probe si teste comune.

Pe parcursul lucrarilor graficul se va actualiza permanent tinind cont de situatia de pe teren precum si de comentariile sau recomandarile Consultantului Supervizare.

Sistemul de Asigurare a Calitatii/ si Control al calitatii

Pe toata perioada Contractului, Antreprenorul trebuie sa implementeze, sa documenteze si sa mentinta un Sistem de asigurare al calitatii (AC)/Control al calitatii (CC) care sa acopere toate aspectele in privinta Contractului si lucrarilor. Sistemul trebuie sa fie in concordanta cu un Standard de Asigurare a Calitatii international. Sistemul trebuie sa contina cel putin urmatoarele:

Generalitati

Sistemul de Asigurare a Calitatii pentru Companie trebuie sa arate organizarea generala a AC si liniile de responsabilitate, monitorizare si actiune. Mai mult, trebuie sa fie prevazute principiile generale si procedurile pentru stabilirea Planurilor de Asigurare a Calitatii, Planurilor de Control, Organizarea AC etc, pentru proiecte specifice si contracte, sub-Antreprenori si furnizori.

Lucrarile incluse sint:

Plan de Asigurare a Calitatii

Plan de Control

Antreprenorul trebuie sa inainteze, ca parte a ofertei sale, cel putin Sistemul de AC pentru Companie, Planul de Asigurare a Calitatii si Planurile de Control initiale pentru Lucrarile incluse in acest Contract, stipuland toate activitatile importante si critice pentru controale, inspectii si teste pentru indeplinirea specificatiilor.

Este o cerinta generala ca lucrarile sa fie sub-contractate numai companiilor cu un sistem eficace de asigurare a calitatii si cerificate ISO 9001:2001.

Plan de Asigurare a Calitatii

Planul trebuie sa acopere cel putin urmatoarele aspecte:

Organizarea personalului si managementului Antreprenorului pentru proiect, planul de management si organizarea asigurarii calitatii. Persoana responsabila cu SAC-ul Antreprenorului trebuie autorizata si calificata pentru luarea deciziilor in ce priveste aspectele de asigurare a calitatii si trebuie sa fie clar descrise referintele sale si liniile de comunicare cu organismul de asigurare a calitatii in general al Companiei si managementul si reprezentantul managementului. Persoanele care executa controlul si testele de calitate tebuie sa fie independente de acelea care executa si supravegheaza Lucrarile.

Managementul documentelor.

Managementul achizitei.

Managementul sub-Antreprenorilor si furnizorilor, si cerintelor SAC-ului propriu.

Controlul materialelor si executiei, remedierea defectelor si materialelor, proceduri de actiuni corective, etc.

Abordarea deviatiilor, adaugarilor sau variantelor la Documentele Contractului.

Sistemul de management al Antreprenorului in ceeea ce priveste documentatia curenta pentru executarea Lucrarilor va include sub-Antreprenorii si furnizorii acestuia. Se va detalia in primul rand cum se garanteaza ca in executarea Lucrarilor sunt folosite doar documente valabile si aprobate, si in al doilea rand, metoda folosita pentru inregistrarea variatiilor si amendamentelor la documentatie.

Planurile de Control ale Antreprenorului propuse initial care descriu activitatile de verificare importante si critice bazate pe Documentele Ofertei si Consideratiile personale ale Antreprenorului in ce priveste executarea Lucrarilor.

Planurile de Control ( PC)

Antreprenorul va inainta spre aprobarea Consultantului Supervizare, PC-uri detaliate pentru toate eforturile sau masurile de asigurare a calitatii pentru Lucrari sau sectiunile aferente. Asemenea PC-uri vor fi inaintate Consultantului Supervizare cu cel putin o saptamana inaintea inceperii Lucrarilor sau a unei sectiuni aprobate din Lucrari.

PC-urile vor include controale, dupa cum este stipulat in Contract si orice alt fel de controale obisnuite si speciale pe care Antreprenorul le considera necesare pentru asigurarea calitatii lucrarii.

Pentru fiecare activitate de control, PC-urile vor descrie tipul, metoda, criteriile de aprobare si documentare si cine este responsabil cu executarea activitatii.

Daca Consultantul Supervizare nu aproba PC-ul inaintat, atunci PC-ul va fi modificat in vederea aprobarii. Schimbarile ulterioare in termeni de lucrari de asigurare a calitatii nu vor duce la schimbari ale termenului stabilit pentru finalizarea lucrarilor sau ale sumelor contractului.

Managementul de mediu

Studiul de Fezabilitate cuprinde printre altele Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM).

Studiul de Fezabilitate va fi disponibil la Autoritatea Contractanta si Antreprenorii pot solicita accesul la acest studiu pentru strangerea de informatii. EIM-ul mentionat anterior formeaza baza pentru componenta de mediu a Studiului de Fezabilitate.

EIM-ul este aprobat de catre autoritatile romane impreuna cu Studiul de fezabilitate. Daca Antreprenorul se abate de la acesta, el va fi responsabil cu elaborarea amendamentelor necesare la EIM-ul romanesc.

Pentru abordarea potentialului impact asupra mediului legat de constructia lucrarilor, Antreprenorul va trebui sa pregateasca un Plan de Management al Mediului (PMM) care sa cuprinda actiunile de remediere necesare care trebuie implementate in timpul constructiei. Acesta va include orele de lucru, nivele de zgomot, mirosurile suparatoare, curatenia principalelor strazi de pe santier, ordinea santierului in sine, printre multe alte aspecte.

Antreprenorul isi va baza intocmirea PMM pe EIM inclus in Studiul de Fezabilitate mentionat anterior si standardele de mediu relevante.

Detalii de Executie - Adaptare teren

Piesele desenate din Volumul 6 sunt bazate pe ridicari topografice recente si pe autorizatii acordate in mod corespunzator pentru pozitionarea tuturor utilitatilor urbane. Multe din autorizatii fac referire doar cu aproximatie la pozitia utilitatilor subterane. In plus, unele din autorizatii nu sunt coerente, existand suprapuneri ale limitelor spatiale. Ca urmare, Antreprenorul va verifica la fata locului ridicarile topografice si va executa cercetari in teren sub forma unor sapaturi – gropi sau santuri, pentru localizarea exacta a utilitatilor subterane.    

Pentru fiecare neconcordanta descoperita, Consultantul Supervizare va fi informat iar decizia finala a Consultantului Supervizare va trebui sa fie respectata. In functie de decizia acestuia Antreprenorul va modifica planurile si / sau profilele longitudinale pe care le va inainta pentru aprobare.

Sectiunile transversale standard ale transeelor vor fi revizuite de catre Antreprenor, in special in ce priveste geometria si calitatea materialului de fundare si in conformitate cu conductele folosite in mod concret.

Sectiunile standard ale drumurilor si ale aleilor vor fi revizuite de catre Antreprenor pentru fiecare strada in parte, dupa indepartarea pavajului existent, actualele sectiuni urmand sa fie executate.

Piesele desenate (Vol.6) ale caminelor ( camine de vane si respectiv camine de vane) vor fi revizuite si adpatate la conditiile locale de catre Antreprenor, in special prin adaptarea dimensiunilor si prin adaugarea pentru fiecare strada a unui tabel cu valorile actuale de dimensiuni variabile. Aceasta prevedere se aplica de asemenea hidrantilor si vanelor existente in pamant.

Toate piesele desenate standard, astfel revizuite de catre Antreprenor, vor fi supuse aprobarii Consultantului.

Statiile de pompare ape uzate, caminele de vane, si dupa caz blocurile de ancoraj si sub-traversarile prin foraj orizontal sunt incluse in Volumul 6. Ele vor fi proiectate in detaliu de catre Antreprenor. Intocmirea proiectelor se va face conform cu legislatia nationala, respectand prevederile Legii nr. 10/24.01995 publicata in Monitorul Oficial nr. 12/1995 cu privire la Calitatea in Constructii, cu modificarile si completarile ulterioare.

Antreprenorul va avea in vedere faptul ca, pentru cai ferate si pentru drumuri nationale, autoritatile vor putea impune ca proiectele sub-traversarilor sa fie facute de catre companii agreate de acestea.

Pentru acoperirea costurilor provenite din cerintele acestui capitol, un paragraf special va fi inclus in Lista de Cantitati (Vol: 4) daca este cazul.

Antreprenorul se va sigura ca planurile inaintate spre aprobare sunt tiparite pe hartie. Urmatoarele dimensiuni sunt acceptate:

- A0 (841 mm x 1189 mm)

- A1 (594 mm x 841 mm)

- A3 (297 mm x 420 mm)

- A4 (210 mm x 297 mm).

Nu vor fi utilizate dimensiuni de planuri mai mari de A0, cu exceptia cazului in care se convine altfel cu Consultantul Supervizare.

Toate calculele vor fi inaintate pe hartie A4.

Pentru statia de pompe ape menajere antreprenorul va avea responsabilitatea sa verifice planurile sub-Antreprenorilor sai de lucrari civile, electrice, mecanice, etc precum si a furnizorilor si producatorilor aparaturii mecanice, electrice de conexiuni si comanda, impreuna cu cerintele de interferenta care ar fi necesare. In momentul in care va fi pe deplin satisfacut de corectitudinea planurilor, acesta il va informa pe Consultantul Supervizare in consecinta, prin inaintarea copiilor planurilor spre aprobare.

Consultantul Supervizare isi va da acordul cu privire la planuri in scris.

In cazul in care planurile nu sunt aprobate, o copie va fi returnata Antreprenorului, avand marcate modificarile necesare. La momentul acordarii aprobarii finale, o copie va fi marcata “Aprobat” de catre Consultantul Supervizare si returnata Antreprenorului.

Dupa aprobarea planurilor, Antreprenorul va furniza inca sase copii tiparite dupa toate planurile mecanice si electrice pentru a fi utilizate de catre Consultantul Supervizare.

Totusi, trebuie mentionat ca o asemenea aprobare nu trebuie considerata ca reprezentand punctul de vedere al Consultantului Supervizare cu privire la eficienta sau durabilitatea unei componente de lucrari si ca nu il va elibera pe Antreprenor de responsabilitatile si obligatiile sale ce rezulta din Contract.

Documentatia pe timpul executiei

In timpul derularii Contractului, Antreprenorul va demonstra prin documente, inaintate Consultantului Supervizare si organelor nationale abilitate faptul ca Lucrarile corespund cerintelor de asigurare a calitatii stipulate prin Contract sau aprobate in timpul derularii Contractului inclusiv definirea fazelor determinante ce urmeaza sa fie vizate de Inspectoratul de Stat in Constructii

In consecinta, in timpul executarii Lucrarilor, bazandu-se pe planurile aprobate, Antreprenorul va desfasura si documenta controlul calitatii si conformarea sa cu cerintele stipulate.

Controlul calitatii Antreprenorului nu limiteaza responsabilitatea sa pentru executarea Lucrarilor potrivit Contractului.

Daca in timpul derularii Contractului Consultantul Supervizare notifica Antreprenorul ca Documentarea si/sau Controlul Antreprenorului trebuie prelungite, Antreprenorul va urma instructiunile scrise ale Consultantului Supervizare in acest sens, pe cheltuiala proprie si incadrandu-se in timpul stabilit pentru finalizare.

Toate activitatile de control specificate in Planul de Control trebuie documentate.

PC-urile si toate celelalte aspecte legate de Sistemul AC vor fi pastrate si mentinute de Antreprenor in sistemul de indosariere al AC, care va fi pastrat la locatia proiectului pe toata perioada desfasurarii Proiectului.

Pe baza planurile de calitate si PC-ului, Antreprenorul va produce formele necesare pentru inregistrare, registrele, si listele de verificare etc, inainte ca lucrarile sa inceapa.

Toata documentatia va fi asigurata cu date de identificare, data si semnatura persoanei responsabile pentru documentatie. Identificarea va cuprinde cel putin: numele proiectului, numarul activitatii dupa cum este definit in PC, ora si locul activitatii de control.

Consultantul Supervizare va avea acces total la sistemul de indosariere si poate, fara preaviz, sa intreprinda un audit de calitate.

Antreprenorul va intocmi pe cheltuiala proprie «Cartea Constructiei» in conformitate cu reglementarile nationale si o va inainta spre aprobare Consultantului Supervizare.

La momentul livrarii materialelor si bunurilor, Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare urmatoarea documentatie, in original si doua copii legalizate:

toate certificatele de calitate, rezultatele verificarilor si testelor, certificatele de calitate a materialelor si bunurilor ce urmeaza a fi folosite la Lucrari, etc.

toate documentele care certifica ca inspectia, controlul si testele efectuate sunt in concordanta cu Clauzele contractuale;

listele de identificare cu coroborare intre documente si materiale si bunuri.

Autorizatia de Constructie - Proiectul de organizare a executiei POE

Redactarea, continutul si aprobarile legale sunt descrise complet in Legea 453/2001 care amendeaza Legea 50/1991 pentru Autorizarea Constructiilor precum si prevederile Legii 401/din 07.10.2003 pentru modificarea si completarea Legii 50/1991.

Documentatia trebuie sa includa capitole pentru:

Managementul Mediului

Sanatate si Siguranta

Metode de executie propuse pentru executia obiectelor cu lucrari complexe.

Intrucat Autorizatia de Constructie corespunzatoare acestui PAC, PAC, POE trebuie sa fie obtinuta inainte de inceperea lucrarilor in teren, Antreprenorul va coordona in asa fel redactarea documentatiei de mai sus incat sa se respecte datele intermediare prevazute in prezenta documentatie.

Taxele pentru eliberarea autorizatie de constructier se suporta de catre Autoritatea Contractanta. Toate celelalte taxe pentru avize sint suportate de catre Antreprenor

Protectia muncii

Toate activitatile de studii si proiectare si cele de executie se vor desfasura in stricta concordanta legislatia romana in particular Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006, si cu Legislatia Uniunii Europene privind Protectia muncii.

Posibile Pericole. Se atrage atentia Antreprenorului cu privire la pericolele care pot aparea in timpul executarii Lucrarilor, ce pot afecta sanatatea si siguranta muncitorilor sai, angajatilor Autoritatii Contractante si publicului in general.

Urmatoarele domenii de lucru vor implica pericole serioase, prin urmare trebuie intreprinse actiuni adecvate, pe cat posibil, pentru a reduce riscurile:

Excavari (ex. Sustinere pentru a preveni miscarile de teren, contact cu serviciile de mentinere a serviciilor subterane sau aeriene, bariere fizice pentru oprirea vehiculelor, semne de avertizare pentru pietoni)

Lucrul la inaltime (ex. Caderi, prabusirea materialelor)

Spatii inchise (ex deficienta de oxigen, gaze/vapori/fum otravitor, gaze explozive)

Canalizari, namol in bazine, camere si conducte (ex leptospirosa/boala lui Weil, inec, gaz otravitor)

Lucrul pe sosele (ex trafic, pietoni)

Ridicarea greutatilor (ex echipament corespunzator, teren stabil, sofer profesionist /aruncator /manipulant calificat)

Suprapunere cu actiunile clientului (ex. Statie operationala si echipament existent)

Depozitarea substantelor periculoase, manipularea si folosirea lor (ex. Chimicale, explozive)

Manipularea controlata a deseurilor materiale

Siguranta si Metoda de executie. Inaintea inceperii oricarei operatiuni periculoase, Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare Instructiunile in ceea ce priveste Siguranta/Metoda de executie.

Instruire. Toti muncitorii trebuie sa fie instruiti corespunzator, intaintea inceperii lucrului si trebuie supravegheati corespunzator in timpul executiei.

Utilaje sigure. Toate instalatiile si echipamentul trebuie sa fie corespunzatoare sarcinii care va fi executata si inspectate/testate corespunzator inaintea punerii in functiune.

Raportare. Antreprenorul va trimite Consultantului Supervizare detaliile oricarui accident cat mai curand posibil dupa eveniment. Antreprenorul va pastra registre si va face rapoarte privind sanatatea, siguranta si bunastarea persoanelor, si pagubele asupra proprietatii, la solicitarea rezonabila a Consultantului Supervizare.

Indepartare de pe Santier. Consultantul Supervizare va cere Antreprenorului sa inlature (sau sa intervina pentru a fi indepartat) orice persoana angajata la Lucrari care persista in orice comportament care poate aduce prejudicii sigurantei, sanatatii sau protectiei mediului. In mod similar, orice echipament care este nesigur va fi inlaturat de pe santier.

Zone restrictionate. In orice parte a Santierului care este desemnata ca “Zona Restrictionata” nu se poate intra fara un «Permis de Munca». Toate zonele ocupate de echipamente activate, operationale, mecanice, electrice sau chimice, si canale colectoare ‘activate’, guri de vizitare si magazii vor fi in mod normal desemnate astfel.

Antreprenorul nu va permite nici unui muncitor sau sub-Antreprenor sa intre in vreo astfel de zona pana cand nu i s-a emis un permis. Cand Antreprenorul necesita un astfel de permis, notifica Consultantului Supervizare cu 7 zile inainte si acesta din urma va aranja cu autoritatile competente eliberarea permisului. Cand Antreprenorul primeste un astfel de permis, acesta se va conforma tuturor masurilor de precautie care ar putea fi specificate in acesta si va pastra permisul pana la sfarsitul perioadei acoperite de acesta, inainte de a-l inapoia Consultantului Supervizare. Conformarea cu cerintele stipulate in permis nu il va absolvi pe Antreprenor de indeplinirea responsabilitatilor stipulate in Contract.

Mediu periculos. Antreprenorul va furniza echipamentul de monitorizare necesar pentru accesul in medii periculoase sau potential periculoase. Monitorizarea tuturor mediilor periculoase sau potential periculoase va fi intreprinsa de Antreprenor si va fi pastrat un registru corespunzator.

Masuri de Urgenta. Se vor face aranjamentele corespunzatoare pentru interventie in caz de urgenta, incluzand:

Echipament de prim ajutor (pansamente etc.)

Persoana(e) instruita(e) pentru acordarea primului ajutor

Comunicarea cu, si transportul la, cel mai apropiat spital cu sectie de urgenta

Echipament de monitorizare

Echipament de salvare

Echipament de stingere a incendiilor

Comunicarea cu cel mai apropiat centru de Pompieri.

Antreprenorul va asigura tot echipamentul de salvare necesar care va fi verificat si intretinut in mod regulat. Un registru cu verificarile echipamentului va fi pastrat pe santier. Antreprenorul se va asigura ca un numar adecvat din totalul muncitorilor sai sunt instruiti pe deplin in ce priveste folosinta aparatului cu oxigen si tehnicilor de salvare.

Antreprenorul va asigura echipamentele de protectie a personalului vor fi disponibile si folosite de muncitori atunci cand este cazul, incluzand:

Casti de protectie

Ochelari de protectie

Casti pentru protectia auzului

Manusi de protectie

Cizme de protectie

Antreprenorul va asigura conditiile sanitare necesare, inclusiv minimul de apa de baut, toalete, chiuvete cu apa calda, sapun si prosoape si zone curate/uscate/incalzite, echipate cu mese si scaune unde se poate lua masa.

Facilitati pentru Consultantul Supervizare

Biroul Consultantului Supervizare

Se vor amenaja si mentine pe toata durata derularii Contractului spatii de lucru suficiente pentru cinci persoane, respectiv:

minim 3 camere (birouri) cu o suprafata minima de 6 m²

sala pentru sedinte pentru minim 10 persoane;

spatiu amenajat corespunzator pentru oficiu si dotat cu frigider, cuptor cu microunde;

grupuri sanitare dotate corespunzator.

De asemenea, birourile, sala de sedinte, oficiul vor fi complet mobilate; spatiile de lucru vor fi echipate cu linii telefonice si internet, fax, doua calculatoare, imprimanta, copiator. Toate spatiile de lucru, inclusiv sala de sedinte vor fi dotate cu aer conditionat.

Costurile pentru intretinerea birourilor: curatenie, incalzire si curent electric vor fi suportate de catre Antreprenor. Curatenia birourilor se va asigura zilnic.

Costurile pentru telefon, fax si internet vor fi suportate de catre Consultantul pentru supervizare.

Antreprenorul va pune la dispozitia Consultantului Supervizare echipament de protectie pentru
6 persoane incluzand minimum Casti de protectie, Casti pentru protectia auzului, Manusi de protectie, Cizme de protectie

Antreprenorul va pune la dispozitia exclusiva a Consultantului Supervizare un set echipament topografic (minim 1 nivela + stadie, ruleta 10 m).

Autovehicule

Antreprenorul va asigura autovehicule noi pentru Consultantul Supervizare, respectiv:

1 autoturism pentru Consultantul Supervizare Rezident cu cilindreea 1200 cmc.

Antreprenorul va suporta de asemenea asigurarile tip Casco pe toata durata executiei lucrarilor precum si costurile necesare pentru reparatii si pentru verificarile periodice. Costurile pentru carburant vor fi suportate de catre Consultant.

Testarea lucrarilor

Retelele de alimentare cu apa se vor supune la proba de presiune conform prevederilor legale in vigoare si conform detaliilor incluse in Specificatiile Tehnice.

Retele de canalizare se va testa din punct de vedere al etanseitatii conform prevederilor legale in vigoare si conform detaliilor incluse in Specificatiile Tehnice.

Inainte de testul de etanseitate retelele de canalizare vor fi inspectate cu camera TV pentru a detecta eventualele defecte.

Probele de etanseitate respectiv cele de presiune pentru retele se vor desfasura conform detaliilor incluse in Conditiile Generale la capitolul 5.1

Racordarea noilor consumatori la reteaua de canalizare este permisa numai dupa terminarea completa a lucrarilor la statiile de pompare si la conductele de refulare spre SE. Lucrarile se vor coordona prin grija Consultantului Supervizare de asemenea si cu terminarea lucrarilor la statia de epurare (SE).

Pentru statiile de pompare ape uzate menajere testele anterioare darii in exploatare vor fi executate cand toate componentele si functiile: civile, mecanice, electrice si de control sunt finalizate, testate fara apa, iar rezultatele sunt in concordanta cu conditiile din contract si acceptate de Consultantul Supervizare, gata pentru primirea apelor uzate. Remedierea defectiunilor se va face in concordanta cu decizia Consultantului Supervizare, inaintea sau in timpul testelor de dare in exploatare.

Testele anterioare darii in exploatare vor fi executate cand toate componentele si functiile: civile, mecanice, electrice si de control sunt finalizate, testate fara apa, iar rezultatele sunt in concordanta cu conditiile din contract si acceptate de Consultantul Supervizare, gata pentru primirea apelor uzate. Remedierea defectiunilor se va face in concordanta cu decizia Consultantului Supervizare, inaintea sau in timpul testelor de dare in exploatare.

Daca toate componentele civile, mecanice, electrice si de control sunt testate, iar rezultatele sunt in concordanta cu conditiile din contract si acceptate de Consultantul Supervizare acesta poate emite Certificatul de Receptie la Terminarea Lucrarilor. Pentru emiterea acestui certificat trebuie indeplinite si celelalte prevederi contractuale privind manualele de operare intretinere, planurile post executie si cartea constructiei.

Remedierea defectiunilor se va face in timpul Perioadei de Notificare a Defectelor in concordanta cu planificarea impusa de catre comisia de receptie.

Rapoarte

Rapoartele principale care vor fi furnizate de catre Antreprenor sunt rapoartele de progres lunare, asa cum sunt desrise in Conditiile Generale, cu amendamentele urmatoare:

asigurarea calitatii si documentele de control al calitatii, rezultatele testelor si certificatele materialelor vor fi predate saptamanal in 3 copii;

pentru lucrarile proiectate de catre Antreprenor, asa cum se definesc in prezenta documentatie, responsabilul pentru proiect va produce si va preda un raport catre Comisia de Receptie a Lucrarilor, asa cum se prevede in Hotararea de Guvern HG 273/1994;

Se vor furniza de asemenea informatii saptamanale.

Documente pentru Cartea Constructiei

Cartea Constructiei este un document descris in intregime in Anexa 6 a Hotararii de Guvern
HG 273/1994. Consultantul Supervizare este responsabil cu definirea intregului continut al Cartii Constructiei dar documentele care se refera la lucrarile de executie trebuie sa fie furnizate de catre Antreprenor. Ca urmare:

Toate documentele care privesc controlul calitatii lucrarilor vor fi editate in Limba Romana iar unul din originale va fi pastrat pentru intocmirea Cartii Constructiei;

Toate formularele de acceptare a testelor din teren vor fi editate in Limba Romana;

Originalele Certificatelor de Calitate si ale Certificatelor de Conformitate pentru materialele importate vor fi insotite de traducerea in Limba Romana care va indica de asemenea partea din lucrari (obiectul) unde se va incorpora materialul respectiv;

Un dosar cu tot betonul introdus in lucrari va fi pastrat si completat pe santier si va fi predat Consultantului inainte de receptia lucrarilor pentru fiecare obiect;

Se va pastra in santier un dosar cu toate dispozitiile Consultantului si cu toate notificarile Antreprenorului referitoare la executia lucrarilor;

Pe santier se va pastra un dosar cu toate evenimentele speciale: cutremure de pamant, inundatii, temperaturi extreme etc.

Standarde

Toate proiectele si lucrarile se vor baza pe standardele nationale aplicabile, in vigoare la data proiectarii. Daca nu exista standarde nationale relevante aplicabile, Antreprenorul va utiliza standarde straine aplicabile (EU, DIN, BS etc) caz in care va atasa documentatiei proiectului norma respectiva, impreuna cu traducerea corespunzatoare in limba romana.

O lista a standardelor nationale relevante aplicabile este prezentata in capitolul 4. Lista nu este exhaustiva.

Organizarea de santier

Pregatirea teritoriului

Lucrarile vor fi planificate si executate astfel incat alimentarea cu apa si canalizarea sa functioneze normal cu exceptia unor intreruperi de scurta durata si cu aprobarea scrisa a Beneficiarului.

Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a asigura o cooperare continua cu Autoritatea Contractanta care sa-i permita acestuia operarea si intretinerea normala a retelelor de distributie si de canalizare, inclusiv a statiilor de pompare existente daca este cazul, in tot ceeea ce priveste implementarea lucrarilor.

Antreprenorul va executa lucrarile strict pe teritoriul alocat si va mentine teritoriul respectiv, drumurile de acces, statiile de pompare si alte obiective in stare curata si deschise pentru Autoritatea Contractanta si alti utilizatori pentru operare si folosire curenta.

Pe perioada lucrarilor, nivelul de zgomot nu va depasi 90 dB(A), in conformitate cu Ordinul 1957/1995 emis de Ministerul Sanatatii.

Protectia serviciilor existente

Antreprenorul este responsabil pentru localizarea serviciilor existente si pentru raportarea oricaror daune produse acestora ca urmare a executiei lucrarilor din contract, atat pe timpul cat si dupa executarea acestora. In acest sens, inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul se va coordona in scris atat cu Autoritatea Contractanta cat si cu alti Operatori (cabluri, conducte, altele).

Semnalizari

Antreprenorul va prevedea, instala si intretine la fiecare locatie a lucrarilor cate un panou rezistent la intemperii aprobat de catre Consultantul Supervizare. Panoul va fi in acord cu manualul de identitate vizuala pentru proiecte finantate di fonduri de coeziune. Panoul va avea minimum 4 m latime si 2,4 m inaltime si va furniza minimum urmatoarele informatii:

Numele proiectului;

Programul EU FONDURI DE COEZIUNE cu LOGO;

Consultantul Supervizare;

Autoritatii Contractante;

EXEMPLU DE PANOU INFORMATIV

Titlul proiectului

Amplasamentul

Sigla Uniunii Europene

Finantat de :

Grant-ul Uniunii Europene … Lei …

(moneda locala)

Contributie locala … Lei …

(moneda locala)

Autoritatea Contractanta

Antreprenorul: {Numele Antreprenorului)

Datele cerute in Autorizatia de Constructie;

Panourile vor fi indepartate cel tarziu la 6 luni dupa incheierea lucrarilor si vor fi inlocuite cu placi comemorative.

Echipament dezafectat

Echipamentul dezafectat reprezinta proprietate publica si nu apartine Antreprenorului. Decizia privind acest echipament va fi luata de catre Autoritatea Contractanta si va fi transmisa pe cale oficiala de catre Consultantul Supervizare catre Antreprenor. In cazul cand Autoritatea Contractanta decide sa nu pastreze echipamentul dezafectat, acesta va fi evacuat din amplasamnetul lucrarilor de catre si pe cheltuiala Antreprenorului.

Obstructii Posibile

Antreprenorul va lua toate masurile a fi depasite efectele diferitelor obstructii ce vor putea fi intalnite in teren pe perioada lucrarilor, cum ar fi:

Obiecte ingropate (pereti, fundatii vechi etc.);

Strazi inguste, excavatii adanci, sol slab;

Utilitati ingropate (de ex. cabluri electrice si telefonice, conducte de apa sau de canalizare, de apa calda sau de gaz etc);

Probleme de trafic – management, redirectionare etc.

Prin alegerea metodelor de pozare si prin traseul ales, Antreprenorul va asigura ca, cladirile, drumurile, aleile, alte constructii, utilitatile subterane, serviciile in general etc sa nu fie afectate. In acest scop, Antreprenorul va colabora strans si se va coordona cu autoritatile locale si cu operatorii de utilitati.

Mentinerea serviciilor de existente de apa si canalizare

Antreprenorul este responsabil pentru mentinerea serviciilor de apa si canalizare din zonele in lucru si din cele laterale pe perioada instalarii conductelor, conexiunilor si bransamentelor. Temporar se vor folosi pompe, conducte si alte mijloace pentru a face transferul apei in aval de sectiunea afectata de lucrari.

Antreprenorul este responsabil pentru notificarea Consultantului si, prin intermediul acestuia, a Autoritatii Contractante pentru toate lucrarile temporare care ar putea afecta locuitorii pe perioada instalarii conductelor.

Antreprenorul va intocmi si va inainta catre Consultant Supervizare Metoda de lucru propusa pentru mentinerea serviciilor de apa pe perioada lucrarilor, in conformitate cu Specificatiile iar acestea trebuie sa fie aprobate ce catre Consultant Supervizare inainte de aprobarea pentru inceperea lucrarilor.

Desene post executie

Releveele lucrarilor executate vor contine toate Piesele desenate (Vol.6) revizuite ale Contractului precum si desenele aditionale produse de Antreprenor revizuite in final in conformitate cu prevederile contractuale. Piesele desenate (Vol.6) Standard vor fi incluse doar daca au fost folosite ca atare pentru lucrarile care fac obiectul releveului.

Toate releveele vor fi in Limba Romana. O copie electronica va fi predata de asemenea odata cu forma finala a releveelor. Toate planurile se vor prezenta in format electronic – AUTOCAD.

Lista fazelor determinante de executie

Proiect nr. …………………………

PROGRAM DE CONTROL

pentru urmarirea calitatii lucrarilor in fazele de executie determinante

pentru rezistenta si stabilitatea conductelor si accesoriilor de canalizare

LUCRAREA:

……………..………………………………………..in calitate de Consultantul Supervizare,

……….……………………………………in calitate de proiectant,

………………………………………………………………….….in calitate de Antreprenor,

In conformitate cu legea 10/1995 privind calitatea in constructii, Hot. Guvernului 261/08.06.1994, Hot. Guvernului 272/14.06.1994 si Hot. Guvernului 273/14.06.1994, STAS-urile si normativele tehnice in vigoare, stabilesc de comun accord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor.

CONSULTANT SUPERVIZARE,                         PROIECTANT,

ANTREPRENOR,                      REPREZENTANT I.S.C. Bucuresti

NOTA:

Executantul va anunta in scris ceilalti factori interesati pentru participare cu minimum 5 zile inaintea datei la care urmeaza a se face verificarea.

La receptia obiectului, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea constructiei.

Proiect nr. …………………………

PROGRAM DE CONTROL

pentru urmarirea calitatii lucrarilor in fazele de executie determinante

pentru rezistenta si stabilitatea conductelor si accesoriilor de apa

LUCRAREA:

……………..………………………………………..in calitate de Consultantul Supervizare,

……….……………………………………in calitate de proiectant,

………………………………………………………………….….in calitate de Antreprenor,

In conformitate cu legea 10/1995 privind calitatea in constructii, Hot. Guvernului 261/08.06.1994, Hot. Guvernului 272/14.06.1994 si Hot. Guvernului 273/14.06.1994, STAS-urile si normativele tehnice in vigoare, stabilesc de comun accord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor.

CONSULTANT SUPERVIZARE,                         PROIECTANT,

ANTREPRENOR,                      REPREZENTANT I.S.C. Bucuresti

NOTA:

Executantul va anunta in scris ceilalti factori interesati pentru participare cu minimum 5 zile inaintea datei la care urmeaza a se face verificarea.

La receptia obiectului, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea constructiei.

PROGRAM DE CONTROL

pentru urmarirea calitatii lucrarilor in fazele de executie determinante

pentru rezistenta si stabilitatea statiilor de pompare ape uzate

LUCRAREA: Proiect nr.

XXXXXXXXXX,…………………………………………………..in calitate de investitor,

CES-UTCB.……………………………………………in calitate de proiectant,

………………………………………………………………….….in calitate de constructor,

In conformitate cu legea 10/1995 privind calitatea in constructii, Hot. Guvernului 261/08.06.1994, Hot. Guvernului 272/14.06.1994 si Hot. Guvernului 273/14.06.1994, STAS-urile si normativele tehnice in vigoare, stabilesc de comun accord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor.

INVESTITOR,                                         PROIECTANT,

EXECUTANT,               REPREZENTANT I.S.C.

NOTA:

Executantul va anunta in scris ceilalti factori interesati pentru participare cu minimum 5 zile inaintea datei la care urmeaza a se face verificarea.

La receptia obiectului, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea constructiei.

Specificatii Tehnice Generale

Preambul

Introducere

Conditiile Contractului si Planurile obtinute de la Autoritatea Contractanta vor fi interpretate in coroborare cu Specificatiile si aspectele raportate la acestea. Aspectele raportate la, indicate sau descrise in cele mentionate anterior nu sunt neaparat repetate in cele din urma.

Indiferent de impartirea Specificatiilor sub diferite titluri, fiecare parte a acestora va fi considerata ca suplimentara si complementara la fiecare din celelalte parti.

Titlurile din cadrul Specificatiilor nu vor fi considerate ca parte a acestora si nu vor fi luate in considerare in interpretarea sau alcatuirea acestora in cadrul Contractului.

Toate referintele din cadrul Specificatiilor vor fi referinte la Clauzele sau Sub-Clauzele acestora, cu exceptia cazului in care se dispune contrar.

Nivel si cote de nivel

Cu exceptia cazului in care se specifica contrar, toate nivelele vor fi exprimate in metri fata de nivelul Marea Neagra 1975 cu o acuratete de trei decimale. Datele cu privire la toate nivelele se vor baza pe cotele de nivel aprobate de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va stabili, construi si proiecta cotele de nivel suplimentare necesare pe perioada de executare a Lucrarilor, care vor fi verificate periodic.

Antreprenorul va fi responsabil pentru executarea Lucrarilor in conformitate cu datele referitoare la nivele. Cotele de nivel si celelalte puncte de referinta din vecinatatea Santierului (Santierelor) vor fi furnizate de catre Consultantul Supervizare Antreprenorului inainte de executarea Lucrarilor.

Antreprenorul va tine un registru al nivelelor tuturor cotelor si va inainta Consultantului Supervizare o copie a registrului. Sistemul de coordonate al cotelor de pe Santier va fi Sistemul de coordonate utilizat de Autoritatea Contractanta si va fi corelat cu nivelul cotelor si aprobat de Consultantul Supervizare.

Dimensiuni

Toate dimensiunile, distantele si nivelele continute in Planurile obtinute de la Autoritatea Contractanta sunt exprimate in sistemul metric. In cazul in care sunt necesare planuri de lucru, Antreprenorul va pregati si inainta aceste planuri in sistem metric.

Marcajul Lucrarilor

Lucrarile vor fi marcate si relationate cu Sistemul National de Coordonate. Antreprenorul va pozitiona cote de nivel temporare si statii de investigatii in locatiile corespunzatoare din cadrul Santierului de Lucrari si, in perioada de executie a lucrarilor, va verifica periodic nivelele bornelor si coordonatele statiilor in raport cu liniile si nivelele de referinta furnizate de catre Consultantul Supervizare. Bornele temporare si statiile de investigare vor fi amplasate in afara Lucrarilor de constructii, cu exceptia cazului in care se specifica contrar.

Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare, in vederea aprobarii, planurile in care se indica amplasarea si nivelele sau coordonatele, dupa caz, ale fiecarei borne de nivel temporare si ale statiilor de investigatii utilizate pentru marcarea Lucrarilor, in dublu exemplar.

Inainte de a incepe executia oricarei sectiuni de Lucrari, Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare detaliile complete cu privire la amplasare, impreuna cu calculele si planurile suport (inclusiv planurile ce indica amplasamentele si coordonatele punctelor de referinta utilizate), in dublu exemplar.

Antreprenorul va identifica dimensiunile amplasamentului tuturor structurilor prin raportarea lor la Lucrarile existente si prin interpretarea Planurilor. Panta colectoarelor, retelelor de conducte si nivelul deversoarelor, radierul canalelor si al altor structuri hidraulice vor fi indicate in planuri, cu exceptia cazurilor in care se solicita contrar sau se aproba de catre Consultantul Supervizare.

Locatiile structurilor care vor fi construite ca si componente de Lucrari vor fi identificate prin raportare la tarusi de otel batuti in beton sau la orice alte mijloace de marcaj aprobate, montate de catre Antreprenor, care trebuie sa stabileasca si coordonatele instrumentelor de marcaj si distanta acestora fata de structurile adiacente existente.

Antreprenorul va stabili puncte de coordonate de referinta la intervale nu mai mari de 500 m de-a lungul colectoarelor si conductelor importante, iar aceste puncte vor fi localizate si clar marcate in locurile aprobate, fie pe cladirile existente, ori prin tarusi din otel, fixati in beton.

Antreprenorul va stabili sectiunile Lucrarilor in momentul in care este instruit in acest sens de catre Consultantul Supervizare, in scopul facilitarii interventiei Autoritatilor care presteaza servicii in vederea realizarii unor modificari temporare sau permanente la echipamentele sau serviciile impamantate detinute de acestea.

Executia si Calitatea executiei

Antreprenorul va angaja supervizori inalt calificati si cu experienta, aprobati de catre Consultantul Supervizare, pentru supravegherea investigatiilor si stabilirea acestora, asa cum este descris prin Contract.

Instrumentele de investigatie utilizate de catre Antreprenor vor fi moderne din punctul de vedere al tipului si fabricatiei, corespunzatoare pentru executarea lucrarilor si mentinute la standarde de prima clasa. Instrumentele si/sau echipamentul vor fi supuse aprobarii Consultantului Supervizare.

Pentru toate instrumentele de investigatie utilizate in cadrul Lucrarilor, Antreprenorul va depune certificatele de etalonare recente emise de catre autoritatile competente. Etalonarea instrumentelor trebuie realizata la fiecare sase luni.

Toate jurnalele cu date din teren, calculele si hartile rezultate din activitatile de investigare mentionate anterior vor fi predate Consultantului Supervizare imediat dupa finalizarea activitatii de investigare.

Antreprenorul va asigura Consultantului Supervizare forta de munca calificata si necalificata si materialele necesare pentru a facilita verificarea si aprobarea de catre acesta a nivelelor si marcajelor aliniamentelor si localizarii structurilor, asa cum este prevazut in Clauza referitoare la “Marcajul lucrarilor” – “Informatii de ordin general”.

Antreprenorul va inregistra progresul Lucrarilor prin efectuarea de fotografii electronice.

Antreprenorul va furniza un grafic al principalelor etape ale constructiei pentru Inspectoratul de Stat pentru Verificarea Calitatii in Constructii.

Specificatii cu privire la Standarde

Toate proiectele, materialele si lucrarile se vor baza pe standardele nationale aplicabile, in vigoare la data proiectarii. Daca nu exista standarde nationale relevante aplicabile, Antreprenorul va utiliza standarde straine aplicabile (EU-DIN, BS etc) caz in care va atasa documentatiei proiectului norma respectiva, impreuna cu traducerea corespunzatoare in limba romana.

O lista a standardelor nationale relevante aplicabile este prezentata in capitolul 7. Lista nu este exhaustiva.

Standarde pe Santier

Antreprenorul va achizitiona si pastra pe santier o copie dupa fiecare Standard, Ghid si Manual important sau dupa Standardele nationale aprobate la care se face referire in Specificatii. In plus, Antreprenorul va achizitiona si pastra pe santier o copie dupa orice alt Standard, Ghid sau Standard National care se aplica materialelor furnizate.

Copiile dupa standarde vor fi disponibile permanent pentru referinta in biroul Consultantului Supervizare. In cazul in care Consultantul Supervizare solicita traducerea in limba romana sau engleza a oricarui Standard sau Manual, Antreprenorul este obligat sa-i furnizeze o copie scrisa la computer in termen de 7 zile de la data primirii solicitarii in scris a Consultantului Supervizare.

Aspectele care nu sunt acoperite de Standarde

Orice materiale si executia lucrarilor care nu sunt specificate in sau acoperite de Standarde, Ghiduri si Manuale vor fi de asemenea tip si de o asemenea calitate incat sa fie in masura sa asigure executarea unei lucrari de prima clasa. In astfel de cazuri, Consultantul Supervizare va determina daca toate materialele sau unele dintre cele oferite sau livrate pe Santier sunt corespunzatoare pentru a fi utilizate in realizarea Lucrarilor, iar hotararea Consultantului Supervizare in aceasta privinta va fi definitiva si fara echivoc.

Lucrari de demolare, curatare, defrisare

Aprobarea

Se va solicita in scris Consultantului Supervizare acordarea aprobarii pentru demolarea cladirilor si structurilor existente, solicitarea fiind insotita de un program de executie a lucrarilor de demolare. Nicio lucrare de demolare nu va fi initiata inainte de a fi obtinuta aprobarea Consultantului Supervizare si inainte ca zona sa fie prevazuta cu toate lucrarile temporare si/sau devierile necesare, care au fost fie solicitate, fie autorizate de catre Consultantul Supervizare.

Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare o notificare scrisa cu privire la intentia sa de a incepe operatiunile de curatare, defrisare si/sau utilizare a explozibilului. Lucrarile nu vor fi incepute inainte de a fi primita aprobarea scrisa din partea Consultantului Supervizare.

Antreprenorul se va asigura ca lucrarile de curatare, defrisare si exploziile controlate vor fi realizate cu mult inaintea altor lucrari de constructii in zonele relevante, pentru a fi evitate intarzierile.

Gardurile si barierele temporare

Limitele birourilor Antreprenorului, ale santierului, magaziilor si depozitelor vor fi convenite cu Consultantul Supervizare. Antreprenorul va realiza o imprejmuire corespunzatoare de-a lungul limitelor convenite, incluzand o poarta care poate fi incuiata.

Antreprenorul va inalta garduri similare in jurul tuturor santierelor de constructii inainte de inceperea lucrarilor, pe care le va demonta dupa ce Lucrarile vor fi finalizate.

Gardul va fi realizat din scanduri de lemn imbinate, aluminiu sau tabla de otel ondulata, avand o inaltime de 2400 mm si fixate pe stalpi de lemn, beton sau otel. Toate zonele imprejmuite vor fi prevazute cu porti cu incuietori. In unele zone asupra carora s-a convenit cu Consultantul Supervizare, Antreprenorul poate instala imprejmuiri din lanturi sau din plasa de sarma galvanizata.

Conditii cu privire la trafic

Inainte sa se inceapa executarea unor lucrari asupra unor sosele sau drumuri sau sa fie afectata utilizarea acestora, metoda de lucru a Antreprenorului, inclusiv aranjamentele speciale referitoare la trafic, vor fi convenite cu Consultantul Supervizare, Administratia Drumurilor si Politia si confirmate in scris.

Pe perioada executarii Contractului, Antreprenorul va coopera cu Administratia Drumurilor si Politia cu privire la lucrarile ce afecteaza o sosea sau un drum sau accesul la acestea. Antreprenorul va informa Consultantul Supervizare cu privire la conditiile puse de sau aranjamentele facute cu Administratia Drumurilor si Politia.

Trebuie fixate bariere in jurul santurilor facute pe strazi sau in zonele pietonale si semnalizate corespunzator. Barierele situate pe drumuri si in zonele pietonale vor fi prevazute cu semne de avertizare iluminate pe timp de noapte si in zonele cu vizibilitate scazuta.

In cazul in care Lucrarile necesita, temporar, devierea sau inchiderea unei sosele sau drum pietonal existent, sau accesului publicului pe acestea, Antreprenorul va asigura si intretine o alternativa, care va fi functionala inainte de intersectia cu calea existenta.

In cazul in care rampele sunt necesare, acestea vor fi realizate si intretinute la un standard corespunzator sub toate aspectele categoriei sau categoriilor de trafic si pietoni care le vor folosi.

Curatarea santierului

Antreprenorul va curata zonele rezervate pentru conducte si amplasamentele structurilor de toata vegetatia, inclusiv copacii cu o circumferinta de pana la 0.50 m si inaltime de 1.00 m peste nivelul solului, si toate obstacolele superficiale ca suprafetele drumurilor, borduri, caramizi, gunoi si/sau alte obiecte.

Antreprenorul va curata santierul si de copacii cu circumferinta peste 0.5 m, cladiri si/sau structuri, atunci cand este instruit in scris in acest sens de catre Consultantul Supervizare.

Masura in care Antreprenorul realizeaza operatiunile de curatare si defrisare va fi cea minim necesara in opinia Consultantului Supervizare pentru executia Lucrarilor.

Protectii

Copacii si/sau alta vegetatie care va fi pastrata conform Planurilor sau indicatiilor Consultantului Supervizare vor fi excluse de la operatiunea de defrisare si vor fi protejate impotriva daunelor pe perioada executiei Lucrarilor.

Dotari ale drumurilor

Antreprenorul va reinstala dotarile drumurilor (ca stalpi de iluminat, semne de circulatie sau semafoare) care au fost indepartate in perioada de desfasurare a Lucrarilor.

Instalarea dotarilor drumurilor se va face pe amplasamentul initial al acestora, intr-o stare cel putin similara cu cea avuta anterior indepartarii lor si indata ce este posibil dupa finalizarea pozarii conductei intr-o anumita locatie.

Depozitare

Vegetatia, copacii, etc. rezultand din operatiunile de curatare si defrisare vor fi depozitate intr-un depozit la o raza de aproximativ 15 km, situat intr-o locatie indicata de catre Consultantul Supervizare. Ramasitele de vegetatie, incluzand copaci, butuci si radacini vor fi indepartate de pe Santier de catre Antreprenor, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare.

Evacuarea materialelor rezultate din demolare

Toate materialele ce rezulta din demolare si lichidare a cladirilor, structurilor si altor obiecte mentionate anterior vor fi evacuate in afara Santierului, cu exceptia cazului in care se specifica contrar in Cerintele Speciale.

Umplerea terenului si finisarea suprafetei

Toate gropile vor fi umplute cu pamant compactat la aceeasi densitate ca si terenul inconjurator, iar suprafata va fi finisata la nivelul existent al terenului si intr-o maniera considerata satisfacatoare de catre Consultantul Supervizare.

Protectia obiectelor existente

Antreprenorul nu va demola sau indeparta nicio cladire, structura sau alte obiecte existente, inclusiv copaci, indiferent daca aceasta este prevazuta in Proiect sau nu, decat la primirea unei instructiuni speciale din partea Consultantului Supervizare. Antreprenorul va lua toate masurile de precautie pentru a nu cauza pagube acestor obiecte, incluzand case, cladiri, garduri si copaci, care sunt situate pe Santier(e) sau in apropierea acestuia (acestora).

Proprietatile localizate in imediata apropiere a Lucrarilor vor fi protejate impotriva pagubelor ce pot fi cauzate de vehicule, alunecari, vibratii, etc. Pagubele cauzate vor fi reparate de catre Antreprenor astfel incat proprietatea sa fie readusa la starea sa initiala si de o maniera satisfacatoare pentru Consultant Supervizare.

Umplerea si sigilarea conductelor abandonate

In situatia in care colectoarele existente sunt conectate la noile sisteme, lungimea colectorului situata in aval de bransament, care nu este incorporata in noul sistem, va fi abandonata.

Conductele ingropate care sunt abandonate vor fi sigilate cu dopuri din beton masiv cu o lungime de minim 1.000 mm, la ambele capete si intre camine.

Caminele situate pe conductele abandonate vor fi demolate pana la o adancime de 500 mm sub nivelul solului, iar groapa va fi umpluta cu piatra sau alt material de umplutura aprobat, iar suprafata refacuta la un finisaj similar cu cel al zonei inconjuratoare.

Conductele expuse care vor fi abandonate vor fi demolate pana la o adancime de 500 mm sub nivelul final al solului.

Lucrari de terasamente

Generalitati

Sectiunea specificatiilor se refera la lucrarile de terasamente autorizate, necesare pentru montarea conductelor ingropate, lucrari care includ in ordine specifica:

operatii pregatitoare privind transpunerea proiectului pe teren

desfacerea sistemelor de suprafata ale cotelor de teren,

scarificarea sistemului cotei de teren si separarea materialului scarificat

sapaturi mecanizate si manuale in taluz vertical pentr transee,

sprijiniri ale malurilor,

protejarea celorlalte retele subterane intalnite,

evacuarea apelor acumulate in spatiile de lucru si adiacente,

imbunatatiri ale terenurilor slabe de fundare,

pregatirea paturilor din material granular pentru pozare conducte ingropate,

pozarea conductelor imbinate,

executarea pe tipuri a straturilor de umpluturi compactate,

refacerea sistemelor de suprafata afectate de lucrari sau de organizari de santier.

Se mai refera la:

materialele utilizabile, specifice terasamentelor si asigurarea gradelor de compactare,

incarcari si transporturi cu diferite mijloace,

controlul privind realizarea nivelelor de calitate corespunzatoare cerintelor specifice,

asigurarea conditiilor pentru receptionarea lucrarilor proiectate.

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele si normativele tehnice in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura, prin sistemul de calitate propriu atestat sau prin subcontractare cu un laborator de specialitate acreditat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare dovedirii satisfacerii nivelelor de calitate pretinse prin proiect si prezentul caiet de sarcini. In acest sens, vor fi prezentate certificate de atestare SQ sau cele de acreditare laborator, impreuna cu extrasul de contract difuzabil, din care sa rezulte adresa laboratorului si persoanele contactabile de catre Consultantul Supervizare.

In cazul unor suspiciuni privind calitatea, Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Consultantului Supervizare, verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini, cazurile supunanduse clauzelor din contract.

Antreprenorul este obligat sa asigure adaptarea metodelor tehnologice si organizatorice, specifica fiecarui amplasament, conformanduse si celor specificate expre in Procesul verbal de predare-primire amplasament.

Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor climatice in care se executa lucrarile de terasamente, a evenimentelor survenite in timpul fazelor de executiei asupra carora produc influienta si va asigura inregistrarea documentelor ce atesta calitatea executiei si a rezultatelor obtinute in urma determinarilor si incercarilor.

In conditii locale deosebite se pot accepta si se pot aproba derogari de la prezentul caiet de sarcini numai cu acordul scris al Proiectantului si/sau Consultantului Supervizare sau Reprezentantilor sai, dupa caz.

In cazul cand se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini sau defecte calitative, Consultantul Supervizare, va dispune intreruperea executiei lucrarilor. Antreprenorul este raspunzator de pagubele implcite cauzate de aceste intreruperi si de costurile privind refacerea lucrarilor neconforme cerintelor.

Neconcordantele cu proiectul, constatate in etapa vizitari amplasamentelor, vor fi sesizate in scris Consultantului Supervizare spre solutionare, in timp rezonabil, inainte de termenul de depunere a ofertelor.

Neconformitatile constatate in timpul executarii lucrarilor de terasamente dintr-un front de lucru, vor fi transmise din timp, acceptat rezonabil, in scris, Consultantului Supervizare, spre solutionari in conditii legislative si timp util mentinerii frontului in stare activa

Depozit pamint excedentar

Pamintul excedentar va fi depozitate intr-un depozit la o raza de aproximativ 15 km, situat intr-o locatie indicata de catre Consultantul Supervizare.

Depozit pamint intermediar

Se va considera un depozit de pamint intermediar situat la o raza de aproximativ 10 km, situat intr-o locatie indicata de catre Consultantul Supervizare.

Programul si Declaratia de metoda

Ca parte a Programului de esalonare a lucrarilor si a Declaratiei de metoda, cerute prin contract, Antreprenorul va prezenta un program tehnologic detaliat pentru lucrarile de terasamente propuse, pentru fiecare amplasament al proiectului, si metodele propuse pentru executarea sapaturilor, miscarea materialelor rezultate si cele necesare, compactari, depozite sursa sau intermediare si miscarea de personal. Va prezenta, de asemenea, si o lista detaliata cu cantitatile fizice de realizat si tipurile mijloacelor de mecanizare care vor fi utilizate.

Declaratiile de metoda vor lua in considerare si cerintele particulare si de corelare ale serviciilor tehnice responsabile din primariile carora le sunt arondate amlasamentele.

Lucrarile se vor planifica pe tronsoane de dimensiuni ce nu vor depasi 50÷100 m, dupa caz, cu operatii desfasurate in paralel pe maxim 2÷3 tronsoane succesive.

Materiale

Generalitati

Toate lucrarile tip vor fi considerate ca fiind uniforme, indiferent de amplasament, iar volumele lor vor fi corelate intre ele, functie de lungimile conductelor proiectate.

Toate materialele rezultate din sapaturi vor fi evacuate imediat de pe amplasamente, cu exceptia terenurilor agricole. Aceste materiale nu vor fi refolosit pentru realizarea umpluturilor compactate, decat in cazul sapaturilor in terenuri agricole. In cazul terenurilor agricole si al spatiilor verzi, anterior demararii sapaturilor, se vor indeparta straturile vegetale, care apoi vor fi reamenajate la aceleas grosimi, dupa finalizarea lucrarilor pana la cota initiala a stratului indepartat.

Pentru umpluturi vor fi utilizate agregate minerale naturale extrase din balastiere, ca surse acceptate de Consultantul Supervizare sau Reprezentantul sau, pe baza rezultatelor incercarilor initiale de tip ale furnizorului. Utilizarea materialului se va putea face numai daca este insotit de declaratia de conformitatea cu sarcinile calitative asumate de furnizor, prin proceduri interne proprii pentru produsul tip acceptat de Consultantul Supervizare (sistem 4 de atestare, conform Anexa 3 din HG nr.622/21.07.2007).

Material pentru umpluturi curente,

Pentru umpluturi curente vor fi utilizate balasturi naturale extrase din balastiere. Balasturile nu vor contine materii organice sau alte impuritati si trebuie sa-si pastreze gradul prescris dupa compactare:

Granulometria trebuie sa se incadreze in limitele tabelului de mai jos:

Limita de umiditate a materialului, incarcat la furnizor in mijlocul de tranport auto, sa nu depaseasca 30%. Pe amplasamentele Proiectului, procentele de umiditate vor fi reglate pana la atingerea celor optime necesare obtinerii gradului minim de compactare cu indice Proctor modificat de 95÷97%, functie de intensitatea traficului si incarcarile din circulatie, aplicand procedee tehnice proprii supuse acceptului Consultantului Supervizare.Atestarea gradului de compactare se face prin document inregistrat.

Material pentru protejare conducta ingropata

Materialul pentru protejarea conductelor are rolul principal de a mentine forma conductei ingropate si de a favoriza preluarea incarcarile verticale din umpluturi si traficul de la cota terenului. Protejarea se realizeaza prin straturi succesive executate diferit, numai prin compactare manuala, dupa cum urmeaza:

strat de sprijin, manual imprastiat afanat, de cca 2 cm grosime, din nisip cu granulatie maxima de 10 mm, pentru asezarea conductei la cotele Proiectului,

patul superior de pozare, pana sub axul orizontal longitudinal al conductei, din produs mineral monogranular de balastiera prescris de furnizorul conductei pentru conditiile de pe amplasament, cu rol de a asigurare aliniamentul montajului; compactarea se executa cu grija sporita si la un indice Proctor de cca.80%, pe ambele parti, si se verifica prin aplicari de sarcini locale diferit directionate, sub care sa nu se produca deplasari,

umpluturi laterale longitudinale, pana la generatoarea superioara, din produs monogranular prescris de furnizorul conductei, cu indice Proctor sporit fata de stratul inferior, cu rol de distribuire uniforma pe peretii conductei a incarcarilor verticale preluate in sectiune transversala,

umplutura superioara conductei, cu o grosime minima de 15 cm, din produs monogranular compactat la un indice minim de 85÷90 %, functie de adincimea de ingropare,

Materialul rezultat in urma sapaturilor pentru transee nu va fi utilizat pentru protejarea conductelor proiectate pentru acel amplasament.

Materialul pentru protejarea conductelor va fi format din agregate minerale produse in statii de sortare de pe langa balastiere si va respecta urmatoarele prevederi minimale:

Material pentru pozare conducta

Materialul pentru pozarea conductelor, constituie un strat bine compactat, de minim 10 cm grosime, pentru amenajarea fundului de transee dupa sapaturi si asigurarea realizarii pantelor din profilul longitudinal al Proiectului. Stratul va prelua si incarcarile rezultate in timpul montarii tipului de conducta, fara afectarea cotei de rezemare a tipului de conducta in sectiunea transversala din sapatura amenajata.

Materialul pentru stratul compactat de pozare va consta din nisip de balastiera cernut cu granulatia maxima de 10 mmm, fara impuritati si parti organice la furnizor, incarcat in mijloc auto. Nisipul va fi insotit de declaratia de conformitate cu materialul tip (sistem 4) contractat si declarat. Acest material va fi folosit si pentru lestarea provizorie a conductelor montate pe pozitiile din Proiect, prin intermediul unor saci impletiti din fire biodegradabile, umluti 75÷80%.

Materialul rezultat in urma sapaturilor pentru transee nu va fi utilizat pentru pozarea conductelor proiectate pentru acel amplasament.

In cazurile terenurilor de fundare nisipoase nealterate se poate accepta, de Consultantul Supervizare, realizarea pozarii conductei, dar numai dupa finisarea la cotele de radier din Proiect si prin intermediul unui strat de nisip monogranular necompactat de cca 2 cm.

Material pentru imbunatatirea terenulu de fundare

Fundurile de sapatura care prezinta alterari locale vor fi supuse spre solutionare Proiectantului. Acesta va decide modul de realizare. Terenurile de fundare alterate din vina Antreprenorului, ca urmare a nerespectarii tehnologiei, vor fi consolidate pe costuri proprii, dar, numai pe baza de solutionari date de Proiectant.

Executie

Cote de teren existente (CT)

Cotele existente ale terenului, indiferent de sistemul de alcatuire la suprafata, constituie baze pentru masurari cote in adancimi, in sectiuni corespunzatoare caracteristice ale aliniamentelor Proiectului de pe amplasament.

In cazurile in care, din diverse motive, cotele de teren au fost alterate de lucrari comandate de adminisctratia locala, anterior preluarii unui amplasament, cotele de referinta ale Proiectului vor fi transpuse situatiei reale intalnite, utilizand elemente edilitare cu cote CT nemodificate, cote ce vor fi mentionate prin Procesul Vebal de Predare-Primire Amplasament.

Cote de radier (CR)

Antreprenorul va monta conductele la cotele de radier (CR) indicate in Proiectul aprobat.

Daca nu este indicat altfel de catre Consultantul Supervizare in cazuri particulare supuse spre aprobare, adancimile transeelor vor fi realizate, astfel incat, sa asigure o acoperire de minim 1,4 m deasupra generatoarei superioare a conductelor ingropate, indiferent de diametre nominale si tip.

Lucrari pregatitoare

Inaintea inceperii lucrarilor pe un amplasament, se includ a fi executate, fara coantificare distincta in partea economica, lucrarile pregatitoare necesare, dupa caz, si apreciate dupa vizitarea amplasamentelor:

curatirea suprafetelor de teren de: frunze, crengi, arbusti, iarba, buruieni, noroi acumulat sau alte materiale inutilizabile depozitate accidental, inclusiv transportarea lor la rampele de depozitare indicate si taxate de Administratiile Locale,

indepartarea de pe amplasamente a corpurilor, obiectelor si vehiculelor, cu regim de proprietate privata, repozitionarea lor in afara zonelor de activitate, in urma acordurilor si/sau somatiilor ce implica proprietarii sau Administratia Locala, dupa caz,

taierea arborilor si/sau arbustilor de pe trasee definite prin Proiect, cu tulpini ≥10 cm, cu aprobarea forurilor locale, inclusiv scoaterea si indepartarea radacinilor,

colectarea si indepartarea apelor de suprafata in afara amplasamentelor Proiectului, inclusiv protejarea fata de apele meteorice,

taierea regulata cu mijloace adecvate a sistemelor rutiere, pentru formarea latimilor necesare desfasurarii oparatiunilor de sapare, latimi cel mult mai mari cu maxim 0,40 m decat latimile superioare ale traseelor, mentionate mai jos, de sub sistemele de suprafata taiate:

asigurarea si tinerea sub contro permanent a zonelor de activitate, in conformitate cu restrictionarile aprobate sau impuse de factorii desemnati prin Certificatul de Urbanism

amenajari de eventuale depozite intermediare provizorii, cu acordurile Administratiilor Locale, pentru ameliorarea influentelor timpilor de transport auto asupra duratetelor totale de aexecutie pe amlasamentele Proiectului.

Antreprenorul va consemna si supune aprobarii Consultantului Supervizare, toate lucrarile pregatitoare efectuate, din cele enumerate mai sus. Totodata, ramane responsabil pentru efectele rezultate din neefectuarea unora dintre ele.

Latimi superioare maxime ale transeelor in zonele cu sisteme rutiere taiate mecanizat(m)

Dn. = diametrul nominal al conductei.

Trasarea lucrarilor

Operatiile de trasare se vor efectua conform planurilor de situatie, functie de reperele existente si coordonatele punctelor caracteristice ale aliniamentelor Proiectului pe amplasament (STAS 9824/5 -1975).

La o data solicitata de Antreprenor si aprobata de Consultantul Supervizare, vor fi identificate si marcate vizibil toate instalatiile si retelele subterane, in prezenta detinatorilor acestora, covocati de Consultantul Supervizare: electrice, de telecomunicatii, apa, canal sau de alta natura, ce vor fi intersectate sau in raza carora vor fi dezvoltate luctarile Proiectului, in vederea protejarii acestora sau devierii, conform procedeelor tehnice recomandate prin avize de detinatori, inclusiv recomandarile suplimentare specifice amplasamentului predat Antreprenorului (STAS 9570/1 -1989).

Trasarile in detaliu vor fi efectuate si inregistrate de Antreprenor dupa supervizarea documentului operatiei de catre Consultantul Supervizare.

In cazuri justificate, traseele Proiectului vor putea fi modificate, cu acordul scris al Consultantului Supervizare pe propunerea facuta in spiritul Proiectului de Antreprenor, in timp rezonabil, dupa caz si cu consultarea Proiectantului. Aceste modificari nu vor implica de costuri suplimentare sau vor fi cele stipulate in contract.

Antreprenorul este raspunzator de trasarea lucrarilor conform Proiectului si de conservarea materializarilor reprezentative de pe amplasament, ca baze pentru masuratori si verificari, indiferent de volumul lucrarilor dezvoltate si metodele tehnologice adoptate.

Pentru urmarirea realizarii pantelor Proiectului, se vor pozitiona, prin metode performante de nivelment, balize de inventar si se vor utiliza dispozitive adecvate pentru vizari. Dispozitivele pentru vizari vor avea rigle montate pentru cotele caracteristice aliniamentului proiectat.

Desfacerea sistemelor de suprafata

Operatiile de taiere a sistemelor de suprafata, se vor executa cu unelte corespunzatoare, pentru a asigura o taiere dreapta si exacta. Vor fi evitate alterari ale suprafetelor adiacente in urma lucrarilor. Refacerile suplimentare rezultate cad in sarcina Antreprenorului. Cazurile particulare vor fi supuse aprobarii Consultantului Supervizare.

Antreprenorul va aplica metode corespunzatoare pentru sprijiniri si consolidari pentru a pastra latimile transeelor in limitele prezentate anterior (la lucrarile pregatitoare).

Excavarea transeelor pentru conducte

Lucrarile de terasamente se vor executa in conformitate cu planurile de executie si se vor respecta prevederile normativelor in vigoare

La executia lucrarilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C 169-88 „Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de terasamente”.

Avizarea lucrarilor de terasamente

Inainte de a incepe orice lucrari de acest fel pe un amplasament, Antreprenorul va anunta in scris Consultantul Supervizare cu cel putin 7 zile inainte de data propusa. In aceasta perioada Antreprenorul va tine evidenta nivelelor solului si topografiei, spre aprobarea Consultantului Supervizare, pentru masuratorile lucrarii.

Se vor obtine avize pentru taierea carosabilului pe drumurile principale permanente. Antreprenorul, cand va face demersurile pentru aceasta permisiune, va prezenta o adresa scrisa Consultantului Supervizare si autoritatilor, referitoare la intentia sa de a excava, din timp, pentru a permite executarea procedurilor si aprobarilor necesare. El va colabora cu Politia Rutiera referitor la planificarea si executarea traversarii. Antreprenorul va fi complet responsabil de asigurarea drumurilor temporare pentru ocolire, a barierelor, semnelor de avertizare, iluminat si paza. Autoritatea Contractanta nu va suporta nici o penalitate impusa de autoritatile abilitate, pentru orice intarziere fata de termenele prevazute in autorizatiile de spargere.

Nici o excavatie nu va incepe fara obtinerea de catre Antreprenor a autorizatiei de executie.

Excavarea santurilor pentru conducte va avea un avans de cel putin 15 m fata de operatiunile de punere in opera a conductelor. Aici sunt incluse si excavatiile pentru ramificatii, caz in care cei 15 m vor fi sapari in toate directiile urmate de ramificatie.

In cazul in care se iveste vreun obstacol in timpul sapaturilor, se va informa Consultantul Supervizare si vor hotari masurile necesare a se lua inainte de reluarea operatiilor de montaj.

In cazul in care Antreprenorul nu sapa in avans conform pretentiilor, scoaterea conductelor deja montate si repunerea lor dupa executarea sapaturilor in avans, vor fi facute pe cheltuiala acestuia.

In locurile unde santurile pentru conducte subtraverseaza drumuri, adancimea acestora va fi minim necesara, iar Antreprenorul este incurajat sa foloseasca fierastraie speciale circulare pentru pregatirea marginilor santului, in functie de materialul ce trebuie sapat.

Antreprenorul va fi platit pentru refacerea drumului, iar plata se va face dupa cantitatea de metri liniari si nu dupa suprafata portiunii refacute.

La saparea santurilor se va tine cont de: felul terenului, existenta apei freatice, necesitatea sprijinirilor, diametrul tevilor, tehnologia de montaj .

Santul poate fi sapat inainte sau dupa asamblarea tevilor pe traseu. Prin saparea ulterioara a santului, se pot obtine economii insemnate .

Latimea santului va fi astfel executata incit sa indeplineasca urmatoarele conditii

Latimi superioare maxime ale transeelor in zonele cu sisteme rutiere taiate mecanizat(m)

Sapaturile se vor executa partial mecanic si manual, functie de conditiile impuse in zona de lucru si conform specificatiilor din listele de cantitati. Ultimul strat de 30 cm se va sapa manual inainte de montarea conductelor in sant.

Sapatura mecanizata se va face cu excavator cu descarcarea pamantului pe mal si in auto (excedentarul). Sapaturile se vor executa in prezenta sprijinirilor. Sapatura ultimului strat pana la cota din proiect si politura se va executa imediat inainte de asezarea stratului de nisip sub conducta si a stratului de egalizare pentru constructii, pentru a evita degradarea terenului de fundare. Operatiunea se va executa pe timp uscat, fiind interzis lucrul pe timp de ploaie. In cazul in care se constata aparitia crapaturilor paralele cu marginea superioara a transeelor sau a gropilor se vor lua masuri de consolidare suplimentara a malurilor pentru a evita surparile.

Pe timp de zi si noapte se vor lua masuri de semnalizare a sapaturilor, se vor monta parapeti de protectie pe o singura parte pe toata lungimea santului deschis, se vor monta podete de circulatie pietonale peste sant in zona de circulatie pietonala.

La intalnirea in sapatura de cable, conducte ori protectii care semnalizeaza prezenta lor in teren, se va opri lucrul in acea zona, seful punctului de lucru va lua masuri de semnalizare a prezentei retelei subterane, va anunta Consultantul Supervizare. Lucrul in acea zona reluandu-se doar in prezenta Angajatorului de retea, cu luarea tuturor masurilor de protejare a ei si de protectie a muncii.

Dupa executarea sapaturii se va proceda la receptia calitativa a lucrarii referitor la natura terenului, cote in plan si cote de nivel. Receptia calitativa se va consemna in procese-verbale incheiate cu participarea Proiectantului, Consultantului Supervizare, Antreprenorului si delegatului Inspectoratului de Stat in Constructii.

Receptia calitativa a terenului de fundare se va face de catre intocmitorul studiului geotehnic.

Receptia terenului de fundare constituie faza determinanta prin care se va autoriza inceperea lucrarilor de infrastructura (turnarea betonului de egalizare si a radierului rezervoarelor). Atat recepetia terenului de fundare, cat si autorizarea se va consemna in registrul de santier.

Transeele conductelor vor fi excavate la sectiunile transversale tipice prezentate in Vol. Piese Desenate. Antreprenorul se va asigura ca in fiecare punct latimea transeei este suficienta pentru a permite pozarea, imbinarea, realizarea patului si a imprejmuirii si reumplerea in jurul conductei conform cerintelor Consultantului Supervizare.

Acolo unde imbinarea sau sudarea conductelor si/sau accesoriilor trebuie realizata in transee, transeea va fi largita si/sau adancita in forma de clopot, la dimensiunea necesara stabilita de catre Consultantul Supervizare. Aceasta largire trebuie sa permita executarea facila a sudurilor, imbinarilor si fixarilor in toate etapele acestora, a tuturor reparatiilor necesare la conducte si la acoperirea de protectie, si inspectarea acestor operatiuni.

Antreprenorul va aplica toate masurile necesare de sprijinire si consolidare pentru a pastra latimea transeelor in limitele prezentate in Piesele desenate si Cerinte.

Peretii transeei excavati in roca vor fi cat mai aproape de verticala, iar Antreprenorul va sustine peretii in toate zonele in care acestia sunt slabiti indiferent de cauza, si va indeparta materialul prabusit.

In zonele inaccesibile pentru echipamentele de excavare, sau in care Consultantul Supervizare considera ca utilizarea acestor echipamente este imposibila sau de nedorit, indiferent de motiv, excavarea transeei se va realiza manual. Nu se vor efectua plati suplimentare pentru lucrarile in zonele greu accesibile.

Materialul excavat va fi indepartat in intregime de pe amplasamentul excavatiei. Materialul excavat nu va fi depozitat de-a lungul transeei. Toate costurile asociate cu transportul materialului de pe santier vor fi considerate ca incluse in preturile unitare pentru excavatii de transee. Cu cel putin doua saptamani inainte de inceperea excavarilor de transee, Antreprenorul ii va prezenta Consultantului Supervizare propunerea sa pentru amplasarea temporara si depozitarea a materialului excavat, inclusiv locul de depozitare. Daca Consultantul Supervizare considera propunerea ca nesatisfacatoare, aceasta poate fi respinsa iar Antreprenorul va trebui sa o revizuiasca corespunzator. Toate costurile suplimentare impuse de o propunere revizuita vor fi suportate de Antreprenor. Antreprenorul va obtine aprobarea din partea autoritatilor pentru depozitarea materialului excavat.

Daca, in opinia Consultantului Supervizare, exista o intarziere “nejustificata” pentru: testarea conductelor; indepartarea materialului in surplus; curatarea generala a zonelor in care au fost pozate conducte; refacerea sau intretinerea suprafetelor, sau operatiuni similare, atunci Consultantul Supervizare poate sa blocheze deschiderea unor noi transee pana cand lucrarile restante nu sunt realizate conform pretentiilor sale, iar Antreprenorul nu va avea o baza pentru reclamatii impotriva Angajatorului, in acest sens. “Intarziere nejustificata” va fi considerata situatia in care mai mult de 100 de metri de transee este lasata deschisa pe orice santier. “Intarziere nejustificata” va fi considerata si situatia in care o anumita sectiune de transee este lasata deschisa pentru mai mult de 2 saptamani calendaristice.

Nu se vor demara lucrari de pozare a conductelor sau de formare a patului conductelor in nici o sectiune de transee, pana cand formatiunea transeei pe acea sectiune particulara nu va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare.

Extinderea excavatiilor

Extinderea excavatiilor va fi cea minim practicabila dupa parerea Consultantului Supervizare, pentru construirea lucrarii.

Excavarea de santuri pentru conducte va fi totdeauna limitata la lungimile aprobate anterior, in scris de Consultantul Supervizare. Cu exceptia aprobarii scrise a Consultantului Supervizare, lucrarea pe fiecare lungime aprobata va fi executata spre aprobarea Consultantului Supervizare inainte de inceperea lucrarii pe o lungime noua.

Excavarea materialului necorespunzator

Daca Antreprenorul intalneste material pe fundul oricarei excavari, care dupa parerea lui poate fi necorespunzator, el va informa imediat Consultantul Supervizare, care va da instructiuni in scris Antreprenorului, asupra faptului ca materialul in cauza va fi tratat ca defectuos. Daca este cazul, materialul defectuos va fi indepartat de Antreprenor spre aprobarea Consultantului Supervizare si daca nu se specifica altfel, sau daca nu se comanda de Consultantul Supervizare. Antreprenorul va umple golurile astfel formate cu material granular corespunzator, cu aprobarea Consultantului Supervizare. Omiterea de catre Consultantul Supervizare sa dea instructiuni, nu va elibera Antreprenorul de raspunderile pentru defectele in lucrare, daca inaintea construirii, Antreprenorul, nu a cerut in scris Consultantului Supervizare inspectarea fundatiei descoperite.

Siguranta excavatiei si constructii adiacente

Antreprenorul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavarilor (drumurile si constructiile adiacente).

Alunecari, caderi si excavatii in exces

Antreprenorul va preveni alunecarile si caderile de material din partile laterale ale excavatiilor si taluzarilor.

In cazul alunecarilor sau caderilor ce apar in excavatii si unde excavatiile sunt facute in exces fata de dimensiunile specificate, orice material necorespunzator care a intrat in excavatii trebuie inlaturat si orice umplere aditionala ce poate fi ceruta se va face cu material excavat selectat sau importat si tasat, cu aprobarea Consultantului Supervizare.

Excavarea transeelor se va realiza in sol stabil. In cazul in care, dupa opinia Consultantului Supervizare, solul nu corespunde, se va realiza o excavare suplimentara, conform indicatiilor Consultantului Supervizare, si se va reface cota cu material de baza compactat, daca solul natural care inconjoara zona este prea moale. Daca solul din jur este dur, materialul de umplere va fi beton C15. Aceste lucrari vor fi platite de catre Consultantul Supervizare daca instabilitatea solului nu este cauzata de metoda de lucru a Antreprenorului altfel lucrarea va fi derulata pe cheltuiala Antreprenorului.

Radierul transeei va fi, in fiecare punct, la cota necesara iar latimea transeei va fi suficienta pentru patul de pietris, nisip si/sau beton, dupa cum este indicat in Piesele desenate si conform instructiunilor Consultantului Supervizare. Daca vreo parte a transeei este excavata, din greseala, la o adancime mai mare decat cea necesara, Antreprenorul va umple transeea cu beton C15 pana la cota necesara, pe cheltuiala proprie.

Unde se formeaza goluri prin alunecari sau caderi, sau prin excavari in exces fata de dimensiunile specificate, care dupa opinia Consultantului Supervizare pot afecta stabilitatea solului pentru sustinerea lucrarii, sau pot afecta constructiile, sau serviciile adiacente, Antreprenorul va umple golul solid cu beton clasa BC 2. Acest lucru va fi pe cheltuiala Antreprenorului.

Racordarea la conducta existenta

In cazul racordarii conductei proiectate la conducta existenta din, Antreprenorul va localiza tronsonul existent inainte de verificarea traseului noului tronson. Consultantul Supervizare va semnala Antreprenorului pozitia aproximativa a vechiului tronson prin intermediul Consultantului Supervizare. Antreprenorul va trebui sa furnizeze un detector electromagnetic de metale si va trebui sa determine cu precizie pozitia vechiului tronson de conducta metalica. In final se va face un sondaj de proba intr-un loc acceptat de Consultantul Supervizare pentru a se confirma pozitia conductei existente si pentru a scoate la iveala sectiunea in care se va face jontarea.

In cazul in care prin sondaj nu se gaseste conducta, sondajele vor fi continuate in concordanta cu instructiunile Consultantului Supervizare pana cand conducta va fi localizata. Consultantul Supervizare va putea propune si alte variante de localizare. Costul materialelor si echipamentelor necesare pentru localizarea conductei se considera inclus in costurile de montaj prin contract.

Dupa determinarea locului in care se afla existent si dupa eliberarea capatului acestuia, Antreprenorul va masura elevatia axei acesteia si diametrul exterior. Rezultatele acestor verificari impreuna cu o proba din materialul conductei existente vor fi inaintate Consultantului Supervizare care va confirma fitingurile necesare pentru realizarea jontarii si elevatia axei noului tronson.

Localizare si sustinerea lucrarilor subterane

Inainte de excavarile in drumuri si trotuare, Antreprenorul va obtine permisiunea completa si aprobarea tuturor autoritatilor privind avizarile de lucru pentru a incepe lucrarile dupa cum este necesar si respectand toate legile si reglementarile locale.

In plus, Antreprenorul va obtine toate informatiile disponibile de la autoritati si altii, care ar putea fi necesare, referitoare la pozitia tuturor serviciilor cunoscute de-a lungul traseelor tuturor conductelor de pozat. Antreprenorul va raspunde de localizarea exacta a serviciilor si in decursul lucrarii va lua toate masurile necesare pentru a evita deteriorarile. Unde este necesar, serviciile vor fi temporar sustinute in decursul excavarii. Se va prevede suport permanent pentru serviciile care traverseaza conductele. Daca acestea se deterioreaza in decursul lucrarilor, atunci Antreprenorul va raspunde de legaturi cu autoritatea raspunzatoare si de repararea serviciului respectiv. Antreprenorul va suporta toate cheltuielile de reparatii fie prin asigurari, fie prin finante proprii. Unde un serviciu sau o blocare este intalnita de-a lungul traseului unei conducte, Antreprenorul trebuie sa informeze Consultantul Supervizare imediat de prezenta ei si va prezenta detalii, inclusiv tipul serviciului sau blocarii, dimensiunile ei, adancimea sub nivelul solului. Consultantul Supervizare va indica actiunea ce se va efectua.

Evacuarea apei, sustinerea si ingradirea excavatiilor

Pe toata durata constructiilor, Antreprenorul va pastra zona de lucru si toate excavatiile uscate si protejate fata de afluxul apei din orice sursa (ploaie, apa infiltrata, apa din izvoare de suprafata si subterane, apa freatica etc.) si va asigura si utiliza toate conductele, pompele, punctele de foraj si alte aparate si materiale necesare pentru acest scop.

Conductele vor fi pozate in transee numai dupa ce apa a fost evacuata in prealabil. Pe durata constructiilor, Antreprenorul va proteja structurile si/sau conductele impotriva plutirii. Acolo unde conductele vor fi montate sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din transee si din sol va continua pana la finalizarea reumplerii.Acolo unde dimensiunea conductei depaseste 400 mm, Antreprenorul va utiliza sisteme de evacuare a apei cu punct de foraj, daca Consultantul Supervizare nu hotaraste utilizarea altui sistem.

Evacuarea apei de catre Antreprenor va corespunde cerintelor Consultantului Supervizare si ale autoritatilor si persoanelor care au drepturi asupra terenurilor prin care se realizeaza deversarea apei evacuate. Antreprenorul va proteja Consultantul Supervizare fata de orice pretentii sau penalitati care pot fi generate de nerespectarea cerintelor.

Metoda de mentinere a excavatiei fara apa, de epuizare si indepartare a apei va fi supusa aprobarii Consultantului Supervizare. Antreprenorul va asigura instalatii de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a se evita orice intrerupere in continuitatea epuizarii apei subterane.

Costul acestei activitati se va considera inclus in tariful excavarii pentru conducte sau in general in tarif.

In timpul functionarii pompelor in cursul noptii, se vor lua masurile necesare ca zona de lucru sa fie iluminata in mod corespunzator.

Laturile excavatiilor vor fi sustinute acolo unde este necesar, cu ajutorul grinzilor de lemn, otel sau alte tipuri de grinzi, pereti, placi, foi sau alt sistem aprobat. Acestea vor fi asigurate de catre Antreprenor, proiectate corespunzator destinatiei.

Antreprenorul va prezenta Consultantului Supervizare propunerile detaliate pentru sustinerea excavatiilor, cu sapte zile inainte de inceperea oricaror lucrari de excavatii. Propunerile sale vor tine cont de natura solului in care se va excava, de nivelul apei freatice si de apropierea fata de cladiri si drumuri.

Daca, dupa opinia Consultantului Supervizare, sustinerea propusa de Antreprenor este insuficienta, atunci Consultantul Supervizare va solicita asigurarea unor suporturi mai puternice sau de alt tip fata de cele propuse de catre Antreprenor si, in aceasta situatie, Antreprenorul va adapta sistemul de sustinere fara a pretinde vreo suma pentru aceasta adaptare ceruta de Consultantul Supervizare.

Nu se vor demonta sistemele de sustinere fara aprobarea Consultantului Supervizare. Grinzile sau alte suporturi pot fi lasate in pozitie in transee care sunt in curs de umplere, daca Consultantul Supervizare aproba sau dispune acest lucru. Totusi, se vor plati numai grinzile sau suporturile desemnate specific de catre Consultantul Supervizare pentru a fi lasate in pozitie si pentru care au fost incluse articole specifice in Listele de Cantitati.

Antreprenorul va lua toate precautiile impotriva alunecarii, caderilor sau prabusirii excavatiilor, dar daca acestea se intampla, Antreprenorul va trebui sa refaca conditiile zonei, inclusiv refacerea suprafetelor, toate pe costurile sale. In cazul in care aceste alunecari sau prabusiri destabilizeaza sau slabesc fundatii sau suporturi ale Lucrarilor sau cladirilor adiacente, sau creeaza spatii libere langa lucrarile noi, Antreprenorul va desfasura lucrarile suplimentare pe care Consultantul Supervizare le poate cere in acest sens, cum ar fi umplerea spatiilor libere cu beton sau alt material, conform indicatiilor Consultantului Supervizare, toate costurile fiind suportate de catre Antreprenor.

Antreprenorul poate utiliza palplanse de otel pentru sustinerea sapaturilor, dupa cum este specificat mai sus, dupa cum considera de cuviinta, sau conform indicatiilor Consultantului Supervizare, sau in situatiile in care este indicat in Piesele desenate ca parte permanenta a structurilor. Dimensiunile si tipurile palplanselor utilizate pentru sustineri temporare vor fi determinate de catre Antreprenor si vor fi supuse aprobarii Consultantului Supervizare. In cazurile in care palplansele formeaza o parte permanenta a structurii, dimensiunile si tipurile vor fi cele indicate in Piesele desenate sau cele indicate de catre Consultantul Supervizare.

Antreprenorul va prevedea si intretine traversari temporare peste transeele conductelor in acele pozitii in care excavarea transeelor impiedica derularea normala a traficului. Pentru a permite trecerea pietonilor si vehiculelor, lucrarile de excavare, pozarea conductelor, imbinarile si refacerea suprafetelor se vor desfasura in etape, pentru a permite accesul spre case, pe drumuri, alei etc.

Antreprenorul nu va incepe lucrarile de terasamente pana cand nu va efectua toate masurile de siguranta: ingradirea cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni si vehicule, iar pe timpul noptii sa fie asigurate semne luminoase la toate punctele periculoase. Executia lucrarilor de terasamente se va face avand in vedere Normativele Romanesti:

C16-84 - realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente

Ordin Nr. 9/N/15.01993 - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii.

Ca o masura de siguranta, in zonele cu densitate mare de lucrari ascunse, se va executa sapatura manuala.

Pe durata excavatiilor, Antreprenorul va lua toate masurile preventive pentru a proteja muncitorii si persoanele publice. Aceasta include, dar nu se limiteaza la acestea, sustinerea peretilor sapaturilor, ingradirea zonelor, montarea luminilor de avertizare si desemnarea unor supraveghetori.

Antreprenorul va fi complet responsabil pentru masurile de intretinere si protejare a sapaturilor, transeelor si forajelor (sustinere, evacuarea apei, ingradirea zonei, iluminat etc.) si nu va fi eliberat de responsabilitatile din Contract, chiar daca Consultantul Supervizare nu ridica obiectii fata de situatia lucrarilor.

Utilizarea explozibililor

Utilizarea explozibililor nu va fi permisa.

Pozarea conductelor

Pozarea se va face in conformitate cu SR 4163 - 1: 1995 Retele de distributie si STAS 8591/1 -91 - Amplasarea in localitati a retelelor subterane. Pozarea se va face pe grupuri de tronsoane, la fiecare grup lucrand simultan cate o echipa.

Pozarea conductelor se va face in mediu uscat, prin efectuarea de catre Antreprenor a epuizarii apelor de ploaie si a infiltratiilor.

Pozarea tuburilor in treansee se realizeaza in ondulatii, cu scopul de a compensa dilatarea acestora.

Conductele vor fi pozate cu precizie, respectandu-se aliniamentul si elevatia din Piesele desenate cu o toleranta de ± 5 mm. Intre portiunile curbe, aliniamentul va fi drept. Lungimea lasata in zonele de curbura va fi permisa doar acolo unde se prevede in desen sau cu acordul Consultantului Supervizare in urma unor propuneri bine documentate.

Se vor prevedea si furniza rigle vopsite corespunzator pentru vizare in scopul realizarii asezarii corecte a tronsoanelor. Riglele vopsite vor fi ridicate pe conducta sau in imediata ei apropiere.

Fiecare tronson va avea cel putin 3 asemenea rigle.

Antreprenorul poate propune Consultantului Supervizare si alte metode pentru asezarea corecta a tronsoanelor.

Antreprenorul va trebui sa obtina de la producator toate datele necesare pentru manevrarea si jontarea conductelor si se presupune ca si-a stabilit toate fazele si a rezolvat toate problemele legate de montaj, inainte de a preda oferta.

In conducta se va introduce un 'dop' avand diametrul cu 5 mm mai mic decat diametrul interior al tronsonului, care va fi deplasat inainte pe masura ce progreseaza lucrarile. Atunci cand lucrarile sunt oprite, inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductei vor fi obturate provizoriu cu un capac etans, aprobat de Consultantul Supervizare. Tronsonul va fi fixat in sant pentru a se evita plutirea lui in cazul in care santul este inundat.

Pentru a impiedica scurgerea apei de ploaie prin sant, Antreprenorul va astupa santul la anumite distante ce nu vor depasi 250 m, cu dopuri de argila. Aceste dopuri vor fi indepartate atunci cand operatiunile de montaj ajung in dreptul lor.

Reumplerea va respecta normele specifice I22 pentru fiecare retea si cerintele Consiliilor Locale.

Se vor respecta prescriptiile din prezenta documentatie privind patul de nisip si diversele straturi de umplere.

Umplerea transeelor nu va incepe pana cand patul transeei, pozarea conductelor, imbinarea si testarea lor nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare. Consultantul Supervizare va primi o adresa, cu 24 de ore inainte, prin care se va anunta intentia de umplere a transeei, interval in care acesta va efectua inspectia.

Astuparea santurilor pentru conducte se va face in doua faze.

Suportii de sustinere ai peretilor santului vor fi retrasi gradat, pe masura ce santul este umplut avand grija ca aceasta retragere sa nu afecteze conductele puse in opera.

Faza I

Conducta si patul ei vor fi acoperite cu un strat ce va depasi cu 300 mm creasta ei, lasand zonele de legatura descoperite.

In continuare se va aseza un strat uniform de material de umplutura, cu granulatia de cel mult 25 mm care va fi compactat in straturi nu mai groase de 100 mm dupa compactare.

Straturile vor fi compactate manual pe fiecare parte a conductei si deasupra ei.

Compactarea umpluturii se va face in asa fel incat sa se realizeze cel putin 95% din densitatea maxima a materialului uscat conform STAS 2 914 - 84 Tabelul 2. Aceasta actiune va incepe cat mai curand in urma pozarii conductei in portiunea respectiva. Se vor face la inceput incercari privind eficacitatea compactarii, iar dupa aceea se vor repeta la intervale propuse de Consultantul Supervizare.

Faza II

Dupa ce tronsonul de conducta in executie a trecut de testele de presiune preliminare, golurile lasate in dreptul jontarilor vor fi acoperite respectandu-se aceleasi reguli ca mai inainte.

Pentru transeele practicate in carosabile sau alte zone pavate, umplerea va fi adusa la nivelul terasamentului, sau la nivelul sub-terasamentului in pregatire pentru lucrarile de refacere a drumului.

Unde transeele se afla in carosabile, Antreprenorul va proteja conductele impotriva sarcinilor mobile dupa pozare, pe durata efectuarii lucrarilor la drum. Orice conducta avariata dupa pozare va fi inlocuita iar Antreprenorul va suporta toate costurile si intarzierile cauzate.

Umplerea transeelor conductelor, cu exceptia locului imbinarilor, se va realiza cat mai curand dupa ce conductele au fost pozate si imbinate si aprobate de catre Consultantul Supervizare.

Intinderea si compactarea umpluturii se va realiza in mod uniform, fara dislocarea, deformarea sau deteriorarea conductei. Compactoarele de putere nu se vor utiliza la o distanta mai mica de 30 cm in jurul conductei sau imbinarilor.

Compactarea umpluturilor se face cu maiul mecanic in straturi uniforme care nu depasesc o grosime compactata de 15 cm.

Apa necesara compactarii terasamentelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie.

La punerea in opera a materialului pentru umpluturi se va tine seama de umiditatea optima de compactare stabilita prin incercarea Proctor norma cu o variatie a acesteia de 2 procente – daca W opt > 12% si 1 procente daca W opt este sub 12% (cazul balasturilor).

Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si va face recomandari in consecinta pentru punerea in opera.

Testele de densitate in situ ale materialului compactat vor fi realizate pe minim doua esantioane prelevate la fiecare 100 m de conducta. Consultantul Supervizare va determina locatia exacta in plan si adancimea testarii. Testele care se vor realiza pe aceste esantioane vor include continutul de apa, greutatea specifica, compactarea standard, densitatea in situ prin inlocuirea nisipului, testul de permeabilitate si analiza gradarii.

Certificatele de calitate pentru probele de compactare se vor prezenta la receptia lucrarii.

Stratul se poate considera compactat daca gradul de compactare este 95%, iar cel mediu 98% din valoarea obtinuta prin incercarea Proctor normal respectiv.

Se intrerupe orice activitate de excavare transport, imprastiere si compactare daca temperatura exterioara scade sub –5sC.

La executia lucrarilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea masurilor generale si a celor specifice lucrarilor de pamant prevazute in „Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente”, indicativ C 16 – 1984.

In perioada cand temperaturile sunt peste 25sC se vor lua urmatoarele masuri:

compactarea se va executa imediat dupa umectarea stratului

se va urmari starea de umiditate a stratului de compactare prin probe de frecventa marita (la cca. 2 ore – in perioada de arsita).

Daca stratul de imprastiat ramane o perioada mai mare necompactat, inainte de inceperea compactarii se va determina umiditatea din strat si se va completa pana la umiditatea admisa pentru compactare.

Antreprenorul va fi responsabil, in toate cazurile, pentru orice tasari ale umpluturii si va remedia pe cheltuiala proprie orice astfel de tasare sau deteriorarile produse de aceasta. Antreprenorul va proteja conductele impotriva deplasarii dupa pozare, pe durata Lucrarilor. Toate conductele deteriorate dupa pozare vor fi inlocuite iar Antreprenorul va fi responsabil pentru costurile si intarzierile produse.

Folosirea drumurilor publice

Antreprenorul se va asigura ca toate drumurile publice folosite de el nu sunt murdarite ca urmare a utilizari lor .

Daca drumurile sunt murdarite , Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a le curata , fara cheltuieli suplimentare din partea Angajatorului .

Toate lucrarile executate in lungul drumurilor publice vor fi semnalizate corespunzator prin grija antreprenorului .

La executia lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare, in ampriza drumurilor sau strazilor, se vor monta panouri de semnalizare care se vor mentine pe toata durata executiei lucrarilor.

Pentru intreruperea circulatiei pe strazile unde se executa lucrari de montare conducte pentru alimentarea cu apa , si pentru solutia de semnalizare propusa , Antreprenorul general al lucrarii va obtine avizul Consiliului Local si al Politiei locale .

Protectia lucrarilor publice si private

Amplasarea lucrarilor incluse in acest contract poate, in unele cazuri, sa determine unele conflicte cu utilitatile/serviciile existente.

Amplasarea utilitatilor existente este prezentata in Presele desenate, pe baza celor mai noi informatii, dar aceste amplasari nu pot fi garantate, astfel ca informatiile trebuie considerate ca fiind doar orientative.

Antreprenorul este responsabil de identificarea amplasarii exacte a acestor servicii, prin cercetarea tuturor evidentelor disponibile de la autoritatile respective.

Autoritatea Contractanta nu isi asuma responsabilitatea pentru corectitudinea Pieselor Desenate cu privire la utilitatile existente, iar daca informatiile de acest gen se vor dovedi incorecte sau incomplete, Antreprenorul nu va putea ridica nici o pretentie in acest sens.

Antreprenorul va notifica toate autoritatile publice , companiile utilitare si proprietari privati asupra lucrarilor care ii vor afecta , cu cel putin 7 zile inaintea inceperi lucrarilor .

Antreprenorul va identifica amplasarea utilitatilor in cooperare cu institutiile de administrare a utilitatilor, si va marca amplasarea lor inainte de inceperea excavatiilor. Stabilirea aliniamentelor propuse si marcarea utilitatilor existente vor fi realizate cu cel putin doua luni inainte de inceperea excavatiilor.

Planurile care insotesc avizele, arata care este pozitia posibila a serviciilor in proprietatea si exploatarea companiilor de utilitati , care pot fi afectate de lucrari (apa, electricitate, gaze , telefoane, cabluri TV , drumuri, etc) .

Antreprenorul va tine legatura cu companiile de utilitati , inaintea inceperi oricarei escavatii. Antreprenorul va verifica pozitia exacta a serviciilor existente , care pot afecta sau sunt afectate de executia lucrarilor.

Antreprenorul se va sigura ca toate aceste servicii sunt protejate adecvat in orice moment in concordanta cu cerintele companiilor de utilitati.

Pe durata excavatiilor, Antreprenorul va fi responsabil de protejarea, sustinerea, indepartarea sau mutarea tuturor utilitatilor care pot fi deteriorate in timpul lucrarilor.

Inainte de inceperea oricarei actiuni referitoare la utilitatile existente, Antreprenorul va anunta in scris autoritatile respective. In toate cazurile va coopera cu autoritatile si va urma instructiunile acestora referitoare la protejare, indepartare sau mutare. Toate lucrarile de protejare si mutare vor fi realizate in conformitate cu standardele autoritatii respective, inclusiv lungimea maxima a utilitatii care poate fi expusa si sustinuta inainte de a fi mutata.

Nu se va plati nici o intarziere a operatiunilor Antreprenorului cauzata de problemele legate de identificarea, protejarea, sustinerea, indepartarea sau mutarea acestor servicii. Antreprenorul va include astfel in preturile de oferta toate costurile alocate acestor servicii, fie din cauza complicatiilor create de acestea, fie din replanificarea impusa de intarzieri.

Antreprenorul va fi responsabil pentru deteriorarile produse serviciilor existente. Daca aceste deteriorari apar din cauza actiunilor Antreprenorului, chiar daca au fost luate masuri speciale de protectie, Antreprenorul va fi responsabil in totalitate pentru aceste deteriorari chiar daca actiunile si lucrarile au avut sau nu aprobarea Consultantului Supervizare, si aceste deteriorari vor fi remediate de Antreprenor pe cheltuiala proprie.

Antreprenorul nu are dreptul la plati suplimentare sau prelungiri ale termenelor justificate de problemele aparute din cauzele mentionate mai sus. Toate cheltuielile posibile ar trebui incluse in pretul unitar al excavatiilor dat in Listele de Cantitati.

Mutarea utilitatilor la cererea Angajatorului

Antreprenorului i se poate cere, de catre Consultantul Supervizare, mutarea definitiva a utilitatilor existente. In aceste cazuri va primi instructiuni scrise de la Consultantul Supervizare, care sa specifice lucrarile de mutare necesare. Antreprenorul va primi compensari pentru lucrarile aditionale legate de acest tip de mutare la ratele de lucru in regie date in Listele de cantitati pentru forta de munca, materiale si echipamente.

Orice deviere necesara la serviciile existente, se va face de catre compania care exploateaza respectiva utilitate, iar Antreprenorul are obligatia de a-i asigura accesul pe santier pentru executarea devieri .

In cazul unei stricaciuni a serviciilor datorata executiei lucrarilor , Antreprenorul are urmatoarele obigatii :

Sa notifice compania de utulitati respectiva .

Sa ia masurile necesare pentru remedierea stricaciunilor fara intirziere . Anteprenorul va fi raspunzator pentru costurile reparatiei

Refacerea suprafetelor

In cazul in care nu vor aparea instructiuni specifice din partea Consultantului Supervizare, Antreprenorul va readuce toate zonele de lucru la conducta la o stare curata. Aceasta refacere va continua lucrarile de umplere si va include gramezile de resturi, caile de acces, reziduurile si orice alte urme ale constructiilor. Materialele in surplus vor fi transportate la depozitul Antreprenorului cat mai curand posibil dupa instalarea conductelor pentru a reduce posibilitatea pierderilor cauzate de terte parti.

Lucrarile sunt limitate exclusiv la ampriza lucarilor de retele si nu la intreaga suprafata a drumului.

Suprafata tuturor drumurilor existente, a zonelor verzi, aleilor, trotuarelor si pavajelor taiate pe durata lucrarilor, fie ele publice sau private, vor fi readuse la situatia lorinitiala.

Dupa reumplerea excavatiilor se va realiza o refacere temporara. Refacerea permanenta va fi aplicata numai dupa consolidarea suficienta a solului. Antreprenorul va cere Consultantului Supervizare permisiunea de a derula lucrarile pentru refacerea permanenta.

Toate suprafetele existente vor fi catalogate de catre Antreprenor pentru a se stabili starea curenta, pentru a fi aprobate de catre Consultantul Supervizare inainte de inceperea excavatiilor.

Refacerea suprafetei va fi realizata conform desenelor, dupa cum urmeaza:

Antreprenorul va asigura imbinarea corespunzatoare cu suprafetele de asfalt existente. Stratul de uzura va acoperi intreaga latime a suprafetei taiate.

Drumurile neasfaltate vor fi readuse la starea de trafic prin compactarea materialului de umplere si aplicarea unui strat de 300 mm grosime de material component al drumului (macadam).

Pentru drumurile cu pavaj: se vor utiliza placile de pavare cu latura de 13 cm pozate pe un strat de nisip granulat cu o inaltime de 5 cm.

Pentru drumurile si trotuarele din balast: pavajul va fi refacut si impanat cu criblura.

Toate lucrarile de refacere a drumurilor vor fi realizate de un Subcontractant de specialitate nominalizat de Antreprenor inainte de licitatie si aprobat de Consultantul Supervizare.

Refacerea permanenta a celorlalte suprafete (zone verzi, alei, trotuare si pavaje) va fi realizata imediat dupa umplere. Aceste zone vor fi readuse la starea lor initiala.

Daca apare o tasare excesiva a suprafetei refacute, Antreprenorul va excava transeea din nou, la o adancime suficienta pentru a recompacta materialul de umplere si a reface suprafata. Aceasta se va realiza pe cheltuiala Antreprenorului si nu se vor efectua plati suplimentare pentru inlocuirea suprafetelor drumurilor temporare. Tasarea excesiva va fi definita ca fiind tasarea suprafetei in orice punct al transeei cu mai mult de 5 cm fata de nivelul suprafetei inconjuratoare.

Orice parte a structuri care a fost avariata dincolo de latimea santului , se va decupa si reface .

Pentu plata acestor lucrari suplimentare, se va obtine acordul sefului de proiect, deoarece antrprenorul poate sa fi produs avarierea, ca rezultat al metodei sale de lucru .

Traversarile de cale ferata si drumuri

Realizarea lucrarilor de subtraversare a cailor de comunicatie trebuie realizate de regula in conditiile de circulatie.

Conditiile care trebuie indeplinite de aceste lucrari sint precizate in STAS9321-87 -Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte_ in functie de tipul conductei (diametru si presiune nominala) si de importanta drumului sau caii ferate.

In general se prevad in tuburi de protectie metalice sau de beton armat cu diametrul 1.5xDn prevazute la capete cu camine de vizitare. Diametrul interior al tubului de protectie trebuie sa depaseasca cu cel putin 100 mm diam exterior al conductei, la care se adauga grosimea izolatiei.

Spatiul dintre capetele tubului de protectie si conducta se etanseaza elastic.

Legarea la pamant a conductei si a tubului de protectie se executa numai la subtraversari de cai ferate electrificate sau care sunt prevazute a fi electrificate si daca conducta, respectiv tubul de protectie sint metalice.

Robinetele de sectionare se monteaza in camine de vizitare si sunt obligatorii la subtraversari cu conducte de lichide cu curgere sub presiune.

La subtraversarea de cale ferata cu conducte de distributie avand presiunea mai mica de 6 bar, distanta dintre robinetul de sectionare si linia de cale ferata trebuie sa fie de 10-15 m in functie de regimul de presiune (joasa, redusa sau medie).

In cazul drumurilor judetene sau comunale trebuie avuta in vedere posibilitatea trecerii drumului intr-o clasa superioara, in urmatorii 5 ani, tinandu-se seama de studiile si planurile de sistematizare teritoriala.

Executia:

Pozarea conductei se poate face

In transee deschisa

Prin forare orizontala.

Daca natura terenului permite executarea forarii, pozarea prin forare orizontala se face in urmatoarele cazuri:

La subtraversarea drumurilor modernizate cu conducte cu diametrul pana in 1000 mm, care trasnporta lichide cu curgere sub presiune

La subtraversarea autostrazilor si a drumurilor nationale cu conducte cu diametrul pana la 400 mm care trasnporta lichide cu curgere sub nivel liber.

La subtraversarea cailor ferate , in cazurile recomandate de beneficiar.

Inainte de introducerea conductei in tubul de protectie, trebuie sa se ia masuri de protejare a izolatiei anticorozive sau termice.

Conductele se introduc in tuburile de protectie cu role sau cu sanii de glisare.

Dupa astuparea santurilor, in cazul aplicarii procedeului de sapatura in sant deschis, terenul de umplutura se compacteaza conform STAS7582/81 pt linii ferate , respectiv STAS 2914/84 pentru drumuri.

Dupa compactarea terasamentelor trebuie sa se refaca suprastructura caii de comunicatie respective.

La traversarile de cale ferata, conducta va fi ingropata avand o distanta de cel putin 2 m intre nivelul solului si coroana conductei, iar la drumuri cel putin 1.5 m.

Lucrarile la traversarea caii ferate vor fi realizate numai cu aprobarea preliminara si cu coordonarea Societatii de Cale Ferata, a carei aprobari vor fi necesare pentru toate propunerile detaliate ale Antreprenorului.

Unele lucrari pot fi realizate numai de catre Societatea de Cale Ferata si acestea vor fi platite printr-o Suma de Rezerva corespunzatoare.

Antreprenorul isi va organiza lucrarile in asa fel incat sa nu intrerupa traficul sau sa-l deranjeze cat mai putin. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa:

Obtina permisiunea autoritatilor pentru Inceperea lucrarilor si sa respecte legislatia locala si regulamentele locale.

Sa predea in detaliu propunerile sale Consultantului Supervizare si sa obtina aprobarea acestuia. Conducta va merge in paralel cu drumurile si le va intersecta conform desenului sau intelegerii cu Consultantul Supervizare.

Gropi de imprumut

Antreprenorul are responsabilitatea de a localiza gropi de imprumut pentru toate tipurile de materiale si sa obtina, transporte si plaseze materialul, atunci cand este necesar pentru executia Lucrarilor. Antreprenorul va obtine aprobarea Consultantului Supervizare atat pentru zonele, cat si pentru materialele pe care propune a le utiliza.

In cazul in care se stipuleaza sau se dau indicatii in acest sens de catre Consultantul Supervizare, materialul de umplutura care urmeaza sa fie incorporat in Lucrari va fi obtinut din gropi de imprumut, aprobate dupa ce au fost realizate testele care sa confirme ca materialul este adecvat pentru utilizare.

La finalizarea lucrarilor de excavatii, Antreprenorul va nivela sau va lasa groapa de imprumut intr-o stare de curatenie satisfacatoare pentru Consultant Supervizare si, in cazul in care este instruit in acest sens, va realiza, fara a fi platit suplimentar, lucrarile de terasament necesare pentru a preveni acumularea apei in zona.

Teste preliminare efectuate asupra materialului de umplutura compactat

In cazul in care se emit instructiuni in acest sens de catre Consultantul Supervizare, materialele propuse pentru utilizare ca umplutura compactata (altele decat cele corespunzatoare, eventual extrase din aceeasi locatie de pe Santier) vor fi testate pe Santier, in conformitate cu procedurile specificate in standardele si normativele nationale aplicabile pentru determinarea caracteristicilor si conformarii acestora.

Lucrari de beton armat

Organizarea producerii betonului pe santier

La demararea Contractului, Antreprenorul va inainta spre aprobare Consultantului Supervizare o Metoda de Executie ce va detalia, in raport cu cerintele Specificatiei, propunerile sale pentru organizarea activitatilor de betonare pe Santier.

Metoda de Executie va include urmatoarele aspecte:

1.       Statia propusa.

2.       Locatia si planul facilitatii de producere a betonului.

Metoda de organizare propusa pentru statia de producere a betonului.

4.       Procedurile de control al calitatii pentru beton si materialele din beton.

5.       Transportul si turnarea betonului.

6.       Detaliile cu privire la modalitatea de lucru, incluzand timpul de lovire si procedura pentru sprijinirea temporara a grinzilor si planseelor.

7.       Protectia si maturarea.

Betonul gata amestecat

Betonul obtinut de la un singur furnizor de beton gata amestecat poate fi utilizat pentru Lucrari cu aprobarea Consultantului Supervizare. O asemenea aprobare nu va fi acordata pana cand Consultantul Supervizare nu este multumit ca organizarea si controlul producerii si livrarii betonului gata amestecat se conformeaza cerintelor din Specificatii. Betonul gata amestecat se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Materiale si testare – Tipul de Ciment

Tipul cimentului folosit la fiecare dintre numeroasele lucrari va fi specificat in prezenta sau dupa cum se dispune de catre Consultantul Supervizare. Cimentul rezistent la actiunea sulfatilor va fi utilizat numai pentru betonul ce va intra in contact cu apa uzata sau drenata sau expus in aer sau atmosfera umeda, cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare. Pentru toate celelalte lucrari de beton va fi utilizat cimentul Portland, cu exceptia cazului cand se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare.

Cimentul rezistent la actiunea sulfatilor se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Cimentul Portland se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Cimentul va fi livrat fie in saci sigilati marcati cu numele producatorului, fie expediat vrac intr-o maniera agreata de catre Consultantul Supervizare.

Testarea cimentului

Inainte ca cimentul sa fie comandat si livrat pe Santier, Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare o lista detaliata a surselor, tara sau tarile de provenienta si denumirea firmei producatorilor pentru tipul de ciment pe care propune sa-l utilizeze.

Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare, gratuit, certificate de testare pentru fiecare transport de ciment. Fiecare certificat va indica faptul ca a fost testata o proba de ciment din transportul respectiv de catre producator sau un laborator agreat si ca aceasta se conformeaza in toate privintele cerintelor Specificatiei.

La solicitarea Consultantului Supervizare, Antreprenorul va furniza probe de ciment prelevate la livrarea acestuia sau in timpul depozitarii pe Santier, pentru a fi testate, gratuit, la un laborator nominalizat.

Cimentul de la niciun transport nu va fi utilizat fara aprobarea Consultantului Supervizare, iar Antreprenorul va tine o evidenta a amplasamentului cimentului din fiecare transport, evidenta ce va fi pusa la dispozitia Consultantului Supervizare pentru verificare.

In situatia in care, pentru orice motiv, in orice moment al derularii Contractului, Antreprenorul decide sa schimbe sursa, tara sau producatorul pentru orice tip de ciment, care au fost deja aprobate de catre Consultantul Supervizare, acestea il va notifica pe Consultantul Supervizare cu privire la orice asemenea variatie si va efectua toate testele solicitate de catre Consultantul Supervizare prin aprobarea in scris a variatiei, inainte de a comanda materialul de la o sursa sau furnizor nou.

In situatia in care cimentul a fost depozitat pe santier pe o perioada mai lunga de 40 zile sau este de o calitate indoielnica conform opiniei Consultantului Supervizare, pot fi solicitate noi teste pentru a se verifica daca acesta se mai conformeaza cerintelor, teste efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.

Livrarea si depozitarea cimentului

Cimentul va fi livrat pe Santier in saci de hartie sigilati, rezistenti si marcati corespunzator si permanent sau in alte containere agreate, cu exceptia cazului in care Consultantul Supervizare isi da acordul in scris pentru manipularea cimentului in vrac.

Cimentul va fi livrat in cantitati suficiente pentru a se asigura un progres corespunzator al Lucrarilor, iar cantitatile tinute pe stoc pe Santier vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare. O astfel de aprobare nu il va elibera pe Antreprenor de responsabilitatea sa de a asigura cimentul. Cimentul importat va fi impachetat in saci de plastic sigilati si introdusi in saci de hartie.

In timpul transportului cimentului la Santier cu camioane sau alte vehicule, acesta va fi protejat in mod corespunzator impotriva conditiilor meteorologice si contaminarii cu praf, nisip sau alte materii organice. Cimentul care se dovedeste a fi fost expus deteriorii cu apa va fi respins la livrare.

Intreaga cantitate de ciment va fi depozitata intr-o cladire etansata (impotriva actiunii conditiilor metereologice, apei si aerului), destinata exclusiv acestui scop. Etajele cladirii vor fi ridicate cu cel putin 300 mm peste nivelul solului pentru a se preveni absorbtia de umezeala.

Depozitarea cimentului in aer liber va fi permisa numai pentru lucrari mici cu aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare, in acest caz cimentul va fi plasat pe o platforma inalta si protejat cu invelitoare etanse, aprobate de catre Consultantul Supervizare. Nu este permisa depozitarea sacilor la o inaltime mai mare de 2 metri. In cazul in care cimentul este livrat vrac, acesta va fi depozitat intr-un siloz proiectat in mod corespunzator. Silozul va fi etansat si prevazut cu pereti adecvat izolati impotriva luminii soarelui.

In situatia in care se utilizeaza silozurile pentru depozitarea cimentului, fiecare dintre acestea sau compartimentele acestora vor fi separate complet si dotate cu un filtru sau o alta metoda alternativa aprobata de control al prafului. Fiecare filtru al sistemului de control al prafului va fi dimensionat astfel incat sa permita mentinerea cimentului livrat cu scopul de a se preveni emisiile excesive de praf si afectarea acuratetii cantaririi prin cresterea presiunii. Consultantului Supervizare i se vor oferi mijloacele de identificare a diferitelor transporturi de ciment livrat. Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a inlesni accesul pentru inspectare si testare.

Dupa ce au fost aprobate de catre Consultantul Supervizare, transporturile vor fi utilizate in ordinea in care au fost livrate. Cimentul nu va fi scos din depozit decat daca va fi utilizat imediat.

Cimentul masurat prin cantarire

Cimentul utilizat la Lucrari va fi masurat prin cantarire. Cimentul din sacii umpluti partial sau nesigilati nu va fi folosit.

Respingerea cimentului

Indiferent de primirea certificatului de testare necesar, conform clauzei “Livrarea si depozitarea cimentului” si obtinerea aprobarii din partea Consultantului Supervizare, acesta din urma poate respinge cimentul in urma efectuarii altor teste.

Consultantul Supervizare poate de asemenea sa respinga cimentul care s-a deteriorat datorita unei protectii inadecvate sau din alte cauze, sau in orice alta situatie cand cimentul nu este agreat. Antreprenorul va indeparta neintarziat de pe Santier cimentul respins, pe cheltuiala sa.

Calitatea apei

Apa utilizata in orice scop in timpul executiei Lucrarilor va fi potabila, curata, proaspata si fara cantitati inaceptabile de nisip, materii organice, baze, saruri sau alte impuritati si se va conforma cerintelor prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Apa utilizata pentru amestecarea betonului si mortarului, spalarea agregatelor si maturarea betonului va proveni dintr-o sursa aprobata si nu va contine alte materii nocive care sa afecteze semnificativ armatura, timpul de tasare, rezistenta sau durabilitatea betonului sau care sa produca efecte asupra infatisarii betonului intarit prin decolorare sau inflorire.

Antreprenorul va furniza Consultantului Supervizare, gratuit, probe din apa propusa a fi utilizata la Lucrari pentru ca Consultantul Supervizare sa efectueze testele de care are nevoie pentru a confirma ca aceasta este adecvata. Probele vor fi livrate in avans fata de Lucrari pentru finalizarea testelor inainte ca apa sa fie necesara si la orice alt moment din derularea Contractului, dupa cum Consultantul Supervizare dispune.

La solicitarea Consultantului Supervizare, Antreprenorul va trata apa luata din alta sursa, fara costuri suplimentare pentru Autoritatea Contractanta, atat cat este necesar pentru a o face adecvata in vederea amestecarii betonului si mortarului.

Agregatele grosiere si fine

Agregatele grosiere si fine pentru beton vor fi obtinute din surse aprobate de Consultantul Supervizare. Agregatele fine vor fi reprezentate de nisip natural, cu exceptia cazului cand se aproba altfel.

Cu exceptia modificarilor specificate in cele de urmeaza, agregatele (grosiere si fine) pentru toate tipurile de beton se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Acestea vor fi tari, solide si durabile si nu vor contine materiale daunatoare in asemenea cantitate incat sa afecteze negativ rezistenta si durabilitatea betonului sau, in cazul betonului armat, sa atace armatura.

Agregatele grosiere si fine se vor conforma urmatoarelor cerinte de natura fizica:

i)     Procentul de vid ce formeaza cochilii goale in agregatele fine si retinute de o sita de 2.36 mm nu va depasi 3%.

ii) Continutul de argila, nisip fin si praf nu va depasi urmatoarele limite:

Agregate grosiere 1% din greutate

Nisip natural 3% din greutate.

iii) Materiale de etansare (pentru betonul etans)

a) Cenusa zburatoare max. 2% din continutul de ciment

b) Siliciu max. 2% din continutul de ciment.

iv) Coeficientul de exfoliere si cel de dilatatie al agregatelor rare, determinate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare nu va depasi 20% si respectiv 35%.

v) Absorbtia agregatelor fine si grosiere, masurata conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare 2 nu va depasi 3% din greutate.

vi) Indicele de rezistenta la socuri al agregatelor grosiere, masurat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare nu va depasi 30%.

vii) Agregatele fine vor fi curate, clare, de tip nisip grosier format in mod natural si va fi conforme prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare

viii) Agregatele grosiere vor fi obtinute prin sfaramare mecanica si cernere.

ix) Agregatele grosiere si fine, in momentul testarii conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, cu utilizarea solutiei de Na₂S0₄, vor indica o pierdere ce nu va depasi 10% si respectiv 12% din greutate.

Agregatele fine si grosiere se vor conforma urmatoarelor cerinte de natura chimica:

i)     Agregatele fine si grosiere nu vor depasi o concentratie de 0.10% si respectiv 0.05% de cloruri (ca NaCI). Daca oricare din materiale depaseste limitele mentionate anterior, materialul va fi totusi acceptabil din acest punct de vedere cu conditia ca concentratia totala de sodiu din amestec sa se conformeze Clauzei „Proiectarea amestecului de beton”.

ii) Agregatele fine si grosiere nu vor contine mai mult de 0.40% sulfat solubil acid (ca SO₃) din greutate.

iii) Agregatele grosiere vor reprezenta minim 85% din greutate carbonat de calciu.

iv) Agregatele fine si grosiere nu vor reactiona cu bazele.

Daca acesta cerinta nu este indeplinita, Antreprenorul va introduce componente in betonul sau astfel incat fie:

a) Materialul din ciment va avea un continut de baze reactive care nu va depasi o valoare maxima de 0.6% din masa, atunci cand este definit si testat conform metodei stipulate, sau

b) masa totala de baze reactive din amestecul de beton nu va depasi 3 kg pe m³ de beton, atunci cand este definita, testata si calculata conform metodei stipulate.

Antreprenorul il va informa pe Consultantul Supervizare cu privire la propunerile sale pentru conformarea la aceasta cerinta la momentul inceperii Lucrarilor.

In cazul in care, in opinia Consultantului Supervizare, agregatele nu se conformeaza sau exista dubii cu privire la uniformitatea conformarii la cerintele specifice, acesta va dispune ca agregatele sa fie spalate inainte de a fi utilizate la executarea Lucrarilor. Atunci cand se dispune spalarea, se va utiliza apa de calitatea stipulata prin Clauza referitoare la “Calitatea apei” si prin metode si cu utilaje aprobate in prealabil de catre Consultantul Supervizare, iar toate costurile ocazionate de aceasta vor fi suportate de catre Antreprenor.

Sortarea agregatelor

Sortarea agregatelor fine se va face in limitele stipulate in Clauza “Sortarea agregatelor”. Se atrage atentia Antreprenorului asupra faptului ca ar putea sa fie necesara combinarea a doua sau mai multe sorturi de agregate fine, sau inlocuirea unor portiuni prin sortare hidraulica, cu scopul de a se obtine sortarea stipulata.

Sortarea agregatelor grosiere se va face in limitele stipulate de prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si Antreprenorul, la solicitarea Consultantului Supervizare, va obtine granulometria stipulata prin combinarea agregatelor de o anumita marime pentru a rezulta granulometria stipulata.

Marimea maxima impusa a agregatelor nu va depasi in mod normal 40 mm. Sunt necesare cel putin patru marimi de agregate, dupa cum urmeaza:

Agregate fine: 8 mm

Agregate grosiere, marime nominala: 16 mm

Agregate grosiere, marime nominala: 32 mm

Agregate grosiere, marime nominala: 40 mm (Beton masiv)

Depozitarea agregatelor

Fiecare marime de agregate va fi depozitata in recipiente separate sau in zone acoperite cu tabla de otel, beton sau alta suprafata dura si curata, cu auto-drenare si protejata impotriva contaminarii cu pamant sau alte materii daunatoare.

Agregatele fine si grosiere vor fi depozitate astfel incat sa se evite amestecul celor doua tipuri de materiale.

Teste preliminare cu privire la agregate

Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare esantioane de agregate fine si grosiere propuse pentru a fi utilizate la executia Lucrarilor. Prelevarea de probe si testarea se vor realiza conform metodelor descrise in Clauzele “Sortarea agregatelor” si “Depozitarea agregatelor” si prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Probele vor fi de o marime suficienta pentru a se putea realiza toate testele preliminare stipulate, pe care Consultantul Supervizare le-ar putea dispune in plus fata de testele cu privire la beton stipulate de Clauza “Testarea betonului” si se vor furniza 50 kg de probe pentru a se putea face comparatiile descrise mai jos. Probele vor fi apoi testate de catre Antreprenor in prezenta Consultantului Supervizare, conform Specificatiilor sau dupa cum dispune Consultantul Supervizare.

Daca sursa agregatelor este schimbata la solicitarea Antreprenorului si cu aprobarea Consultantului Supervizare, in orice moment al executiei Lucrarilor, prelevarea probelor si testarea descrise in Clauzele relevante se vor repeta pe cheltuiala Antreprenorului.

Dupa ce s-a obtinut aprobarea pentru un anumit agregat, o proba din agregatul aprobat ce cantareste cel putin 50 kg va fi pastrata de Consultantul Supervizare ca standard de comparatie pentru toate probele viitoare.

Teste de lucru pentru agregate

In perioada de derulare a Contractului, agregatele fine si grosiere vor fi testate pe Santier ori de cate ori se solicita de catre Consultantul Supervizare si pe cheltuiala Antreprenorului.

Livrarea Probelor

Probele de ciment, apa, agregate fine si grosiere, stipulate conform Clauzelor urmatoare, vor fi livrate de catre Antreprenor Consultantului Supervizare in vederea testarii, inainte de data prevazuta pentru inceperea turnarii betonului, astfel incat testele necesare asupra materialelor si testele de incercare pe cub preliminare ale betonului, stipulate de Clauza “Teste ale amestecurilor preliminare de beton”, sa poata fi finalizate inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor.

Adaosul la Beton

Adaosul reprezinta materialul adaugat la beton in timpul amestecarii cu scopul modificarii proprietatilor amestecului de beton.

Nu vor fi folosite adaosuri ce contin clorura de calciu.

Adaosurile vor fi utilizate numai cu aprobarea prealabila in scris a Consultantului Supervizare si cu respectarea instructiunilor producatorului. Atat cantitatea adaugata, cat si metoda de utilizare vor face obiectul aprobarii Consultantului Supervizare, caruia i se vor furniza si urmatoarele informatii:

Cantitatea standard adaugata si efectele daunatoare, daca este cazul, ale cresterii sau scaderii acestei cantitati.

Denumirea (denumirile) chimica (e) ale principalelor substante active continute de adaos.

Daca adaosul conduce sau nu la antrenarea aerului atunci cand se foloseste cantitatea recomandata.

Orice adaos aprobat se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Amestecul si testarea

Categoriile de beton

Categoriile de beton care vor fi utilizate la executarea Lucrarilor impreuna cu rezistenta caracteristica dupa 28 de zile, continutul minim de ciment in termeni de pondere, raportul maxim apa/ciment in termeni de pondere, marimea nominala maxima a agregatului si aplicarea fiecarei categorii sunt indicate in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate.

Rezistenta caracteristica va fi definita ca valoarea rezistentei cubice sub care limita se previzioneaza sa se incadreze nu mai mult de 5 procente din rezultatele tuturor masuratorilor posibile ale rezistentei cubice a betonului specificat.

Proportiile materialelor

Proportiile de ciment, agregate grosiere si fine si apa, propuse de Antreprenor pentru a fi utilizate la executarea Lucrarilor pentru fiecare categorie de beton vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare in urma realizarii unor teste preliminare, in conformitate cu Specificatiile.

Proiectarea amestecului de beton

Diferitele categorii de beton indicate in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate vor fi proiectate de catre Antreprenor, acordandu-se o atentie speciala durabilitatii, rezistentei, prelucrabilitatii si finisarii suprafetei, iar aceste calitati trebuie sa fie satisfacatoare pentru Consultant Supervizare.

Continutul de apa al betonului va fi atent controlat si mentinut la nivelul minim necesar pentru a obtine un beton prelucrabil corespunzator naturii lucrarilor ce vor fi executate. In niciun caz raportul liber apa/ciment nu va depasi valorile corespunzatoare indicate in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate.

Adaosurile cu anumite proprietati destinate a schimba caracteristicile de coeziune sau indicele de intarire a betonului nu vor fi executate fara aprobarea Consultantului Supervizare. Niciun adaos nu va contine mai mult decat urme de ioni de cloruri.

Fiecare amestec de diferite categorii de beton va fi proiectat pentru o rezistenta medie mai mare decat rezistenta caracteristica specificata cu cel putin o valoare, denumit ca si Coeficient de Siguranta Curent. Cu exceptia cazului in care se aproba altfel de catre Consultantul Supervizare, Coeficientul de Siguranta Curent al proiectului amestecului initial va fi considerat ca fiind 14 N/mm² pentru Categoriile de beton A si B, 16 Nmm² pentru Categoria C de beton, 13 N/mm² pentru Categoria de beton D si 6.5 N/mm² pentru Categoria de beton E, dupa cum se stipuleaza in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate. Consultantul Supervizare dispune de libertatea de a aproba o schimbare a Coeficientului de Siguranta pentru proiectului initial al amestecului in situatia in care Antreprenorul dovedeste ca poate respecta cerintele de determinare a rezistentei medii la compresiune la 28 de zile, indicate in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Betonul nu va fi turnat la executarea Lucrarilor pana cand amestecul relevant nu este aprobat. Amestecurile de beton nu vor fi aprobate pana cand nu se realizeaza cu succes Teste Preliminare asupra Amestecului si Teste asupra Betonului de Proba.

Antreprenorul va realiza Testele Preliminare ale Amestecului dupa cum se stipuleaza in cele ce urmeaza cu scopul de a determina, pentru fiecare categorie de beton indicata in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate, raportul minim aplicabil apa/ciment si proportiile necesare de agregate grosiere si fine in amestec, o toleranta fiind acordata in cazul continutului de umiditate al agregatului. Dupa ce Consultantul Supervizare aproba valoarea raportului apa/ciment si proportiile amestecului, Antreprenorul va realiza Amestecurile de proba, dupa cum se specifica in cele ce urmeaza.

Raportul apa/ciment si proportiile amestecului care au fost aprobate in urma Testelor Preliminare asupra Amestecului vor fi utilizate pe parcursul executarii Lucrarilor si nu se va face niciun amendament fara aprobarea Consultantului Supervizare. Indiferent de existenta unui astfel de amendament, Antreprenorul se va asigura ca rezistenta cubica la spargere se conformeaza cerintelor specificate in cele de urmeaza.

In cazul betonului realizat cu ciment rezistent la sulfati, continutul maxim total de cloruri (sub forma de ioni de cloruri) nu va depasi 0.2% ca pondere a cimentului, iar sulfatii totali solubili in acizi nu vor depasi 4.0% ca pondere a cimentului.

Vor fi realizate si alte teste in cazul in care una din trasaturile materialelor sau amestecului se schimba pe parcursul lucrarilor.

Testele Amestecului Preliminar

Proportiile de agregat, de ciment si apa, determinate de catre Antreprenor in proiectele sale de amestec, vor fi utilizate in amestecurile preliminare de beton, executate in prezenta Consultantului Supervizare si testate cu privire la rezistenta, prelucrabilitate si finisare a suprafetei in conditii de laborator cu respectarea cerintelor Clauzei denumite aici “Testarea Betonului”, si aceste calitati trebuie sa fie considerate satisfacatoare de catre Consultantul Supervizare. Amestecurile preliminare vor fi repetate in proportii ajustate, atat cat este necesar pana cand se realizeaza amestecurile de beton ce intrunesc cerintele relevante stipulate in Clauza intitulata aici “Proiectarea amestecului de beton” ce sunt supuse aprobarii Consultantului Supervizare.

Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate:

Note:              1. Vor fi utilizate pentru toate categoriile de beton cimentul Portland sau cimentul      rezistent la sulfati de tipul V.
2. Rezistenta minima indicata in Tabel poate fi ajustata cu respectarea cerintelor      stipulate in Clauza “Proiectarea amestecului de beton”.

Amestecurile de Beton de proba

Amestecurile de beton de proba vor fi pregatite si testate pe Santier de catre Antreprenor in prezenta Consultantului Supervizare, dupa ce au fost finalizate Testele asupra betonului preliminar si dupa ce Consultantul Supervizare a aprobat proiectul Antreprenorului pentru amestecul de beton, pentru fiecare categorie de beton. Amestecurile de beton de proba vor fi amestecate pe aceeasi durata si manipulate de acelasi tip de utilaje pe care Antreprenorul propune sa le utilizeze la executarea Lucrarilor. Prelevarea de probe si testarea amestecurilor de proba se va realiza in conformitate cu sectiunile relevante ale Clauzei intitulata aici “Testarea Betonului”.

Pentru fiecare categorie de beton se vor realiza trei doze separate. Fiecare doza nu va contine mai putin de 0.5 m³ de beton, cu exceptia cazului in care se aproba contrar de catre Consultantul Supervizare. Rezistenta medie a noua cuburi realizate pentru fiecare categorie de beton si testate dupa 28 de zile va depasi rezistenta caracteristica specificata cu cel putin Coeficientul de Siguranta Curent minus 5 N/mm². Valoarea Coeficientului de Siguranta Curent va fi aceea specificata in Clauza denumita aici “Proiectarea amestecului de beton”.

Cu exceptia cazului in care se aproba altfel de catre Consultantul Supervizare, Antreprenorul va efectua teste practice pe Santier prin umplerea unor forme de turnare cu Amestec de beton de proba pentru a se confirma ca fiecare categorie de beton este corespunzatoare pentru Lucrari. Formele de proba vor fi realizate pentru beton armat si simplu cu dimensiuni tipice pentru Lucrari. Fatada cofrajului pentru forma/formele de proba pentru fiecare categorie de beton va fi proiectata astfel incat sa expuna toate finisajele suprafetelor relevante care se intentioneaza a fi utilizate la Lucrari si specificate in Clauza intitulata aici “Finisajul suprafetelor de beton”. La fabricarea, transportarea, turnarea, compactarea si intarirea Amescului de beton de proba din formele de proba, Antreprenorul va respecta toate cerintele relevante ale acestei Specificatii. In momentul in care s-a finalizat procesul de intarire, formele de proba vor fi decofrate, iar betonul astfel dezvelit va fi supus aprobarii Consultantului Supervizare.

Din momentul aprobarii amestecului propus, nu se vor face niciun fel de variatii cu privire la proportiile de amestec, sau tipul, marimea, aria de sortare sau sursa oricareia dintre componente, fara consimtamantul Consultantului Supervizare, care poate solicita efectuarea unor alte amestecuri de proba.

In situatia in care Antreprenorul intentioneaza sa achizitioneze unitati de beton prefabricate, amestecurile de proba pot lipsi, cu conditia sa se dovedeasca, intr-o maniera satisfacatoare pentru Consultant Supervizare, ca fabrica produce in mod obisnuit beton ce se conformeaza Specificatiilor. Dovada va include detalii cu privire la proportiile de amestec, raportul apa/ciment, prelucrabilitatea si rezistenta obtinuta dupa 28 de zile.

Testarea betonului

Antreprenorul va face toate demersurile necesare pentru prelevarea de probe si testarea betonului proaspat si intarit, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si va asigura toata aparatura necesara, materialele de lucru si transportul.

Testele de tasare vor fi realizate in momentele si locatiile dispuse de catre Consultantul Supervizare si vor fi folosite drept ghid in ceea ce priveste consistenta fiecarei categorii de beton. Gradul de tasare va fi decis de catre Consultantul Supervizare in urma Testelor pe Amestecurile de Proba si se vor analizavalorile rezultate.

Testele de sfaramare se vor realiza pe cuburi de beton turnate in forme de 150 mm.

Inainte de a fi inceputa constructia Lucrarilor, se vor preleva cuburi de testare de beton si se vor testa conform cerintelor stipulate in Clauzele intitulate aici “Testele pe Amestecul Preliminar” si “Amestecurile de proba din beton”.

Pe parcursul Lucrarilor se vor preleva cuburi de beton pentru testare in seturi de patru, in momentele si din locurile indicate de catre Consultantul Supervizare si in niciun caz intr-un procent mediu mai mic de un set de cuburi pe m³ de beton. Doua cuburi din fiecare set vor fi testate timpuriu (in mod normal dupa 7 zile), dupa cum aproba Consultantul Supervizare, iar rezultatele atfel obtinute vor face parte din procedura de control al calitatii a Antreprenorului. Celelate doua cuburi ramase din fiecare set vor fi testate dupa 28 de zile.

Rezultatul testului va fi utilizat pentru evaluarea conformitatii la cerintele cu privire la rezistenta caracteristica, stipulate in aceasta Specificatie. Se va acorda o atentie speciala asigurarii unei depozitari in conditii similare a cuburilor de testare de-a lungul anului, incluzand acoperirea completa cu o tabla hessiana groasa umeda sau cu un alt material similar aprobat, umezit in mod constant cu apa, pe timpul pastrarii in forme si a transportului intre Santier si laborator si cu depozitarea ulterioara in apa mentinuta strict in gama de temperatura specificata.

In cazul in care cuburile nu ating rezistenta la compresiune specifica, betonul va fi taiat, indepartat si inlocuit cu beton ce se conformeaza Specificatiilor, intr-o maniera satisfacatoare pentru Consultant Supervizare, fara costuri aditionale.

Vor fi incluse in tariful pentru beton: costul prelevarii de probe, fabricarea si intarirea cuburilor de testare pentru Lucrari, impreuna cu furnizarea de forme de turnare, tot echipamentul necesar si aparatura pentru ambalare si transportul la laborator.

Toate cuburile vor fi marcate la momentul turnarii cu data, categoria de beton si toate celelalte marcaje necesare pentru identificarea partilor din Lucrari de unde au fost prelevate.

Cerintele de conformare pentru beton

Pe parcursul Lucrarilor si dupa finalizarea satisfacatoare a testelor pe betonul preliminar si pe amestecul de proba, conformarea amestecurilor de beton la cerintele specificate in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate va fi determinata, dupa cum se detaliaza in cele ce urmeaza.

Conformarea la cerintele cu privire la continutul cimentului va fi realizata daca conditiile stipulate mai jos la punctele a) si b) sunt indeplinite:

a)      Atunci cand conformarea se determina prin respectarea dozarii sau din fisele autografice, continutul de ciment nu va fi mai mic de 95% si mai mare de 105% din valoarea aprobata de catre Consultantul Supervizare pentru fiecare amestec de beton.

b)      Atunci cand conformarea este evaluata din rezultatele testelor de analiza efectuate asupra betonului proaspat, continutul de ciment nu va fi mai mic de 90% si mai mare de 110% din valoarea aprobata de catre Consultantul Supervizare pentru fiecare amestec de beton.

Antreprenorul va realiza Lucrarile astfel cum se dispune de catre Consultantul Supervizare pentru a i se inlesni verificarea conformitatii la cerintele referitoare la continutul de ciment.

Conformarea la valorile maxime ale raportului apa/ciment aprobate de catre Consultantul Supervizare pentru fiecare categorie de amestec de beton va fi evaluata prin intermediul testelor de tasare. In urma aprobarii de catre Consultantul Supervizare a valorilor de tasare pentru fiecare categorie de amestec de beton, toleranta care se va aplica ulterior la rezultatele testelor va fi de ± ⅓ din tasarea aprobata.

Conformarea la cerintele referitoare la rezistenta caracteristica se va baza pe rezultatele testelor pe cuburi, determinata conform cerintelor relevante ale clauzei intitulata aici “Testarea betonului” si va fi prezumata daca conditiile stipulate la punctele c) si d) sunt indeplinite in mod cumulativ:

c)       Rezistenta medie determinata pentru orice grup de rezultate a patru teste consecutive depaseste rezistenta caracteristica specifica cu 2 N/mm² pentru Categoria de beton E si cu 3 N/mm² pentru celelalte categorii de beton.

d)      Rezistenta determinata din rezultatul oricarui test nu este mai mica decat rezistenta caracteristica specificata minus 2 N/mm² pentru Categoria de beton E si minus 3 N/mm² pentru celelalte categorii de beton.

Cantitatea de beton reprezentata de orice grup de rezultate a patru teste consecutive va include amestecurile de unde au fost prelevate prima si ultima proba, impreuna cu toate amestecurile intermediare.

In situatia in care un rezultat nu se conformeaza la cerinta d) de mai sus, numai acel amestec din care a fost prelevata proba va fi in pericol.

In cazul in care rezultatele testelor pe cuburi nu se conformeaza ambelor cerinte c) si d) de mai sus, Antreprenorul va elimina betonul reprezentat de cuburile neconforme sau va lua alte masuri dispuse de Consultantul Supervizare.

Consultantul Supervizare poate solicita Antreprenorului sa efectueze testarea suplimentara, prin una sau mai multe metode dintre cele stipulate in prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, a betonului reprezentat de cuburile neconforme cu aceasta Clauza.

In situatia in care cerinta c) de mai sus nu este indeplinita, Antreprenorul va inceta de indata producerea acelei categorii de amestec de beton reprezentat de cuburile neconforme, cu exceptia cazului in a care se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare, si va repeta pentru acea categorie toate etapele stipulate de Clauza intitulata aici “Proiectul amestecului de beton”.

Toate costurile rezultate din neconformarea la cerintele specificate pentru beton vor fi suportate de catre Antreprenor.

Amestecurile neaprobate

Aprobarea amestecului va fi intarziata sau retrasa in urmatoarele situatii:

a) Sortarea agregatului se schimba astfel incat proportia de agregat retinuta de orice sita difera de proportia de agregat corespunzatoare din amestecul aprobat cu mai mult de 2% din cantitatea totala de agregate grosiere si fine.

b) Este schimbata sursa de agregat sau ciment.

In eventualitatea in care aprobarea unui amestec al unei categorii de beton este retrasa din orice motiv, Antreprenorul va efectua alte probe si teste cu scopul de a se obtine un amestec satisfacator pentru acea categorie de beton.

Testarea nucleelor de beton

In cazul in care rezultatele referitoare la rezistenta la compresiune a betonului folosit la Lucrari nu indeplinesc cerintele continute de Clauza intitulata “Testarea betonului”, sau defectele de executie din timpul constructiei dau nastere la suspiciuni legate de rezistenta, durabilitatea si/sau siguranta constructiei sau a unei parti a acesteia, se poate solicita efectuarea unor teste suplimentare.

Cel putin sase nuclee de beton, in situatia in care se dispune de catre Consultantul Supervizare, vor fi perforate sau taiate perpendicular pe fatada betonului intarit si testate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Nucleele vor avea aproximativ 150 mm in diametru si, acolo unde este posibil, un raport inaltime /diametru egal cu doi. Acolo unde este posibil raportul inaltime/diametru egal cu doi, factorul de corectie indicat in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare se va aplica pentru a se afla rezistenta echivalenta a cilindrului avand un raport inaltime/diametru egal cu doi.

In situatia in care rezistenta la compresiune a nucleelor, ajustata in privinta raportului inaltime/diametru si varstei, nu atinge rezistenta caracteristica specificata dupa 28 de zile, portiunea de beton suspectata va fi sectionata, indepartata si inlocuita cu beton satisfacator pentru Consultant Supervizare, fara costuri suplimentare.

Continutul de apa si Testele de tasare

Inainte de inceperea turnarii betonului se va verifica continutul in umiditate al agregatului. In scopul estimarii cantitatii de apa libere care va fi adaugata in mixer, Antreprenorul va produce un grafic care va relationa continutul in umiditate al agregatului cu apa ce va fi adaugata la amestecarea tuturor categoriilor de beton utilizate, grafic a carui copie va fi inaintata Consultantului Supervizare spre aprobare.

Cantitatea de apa introdusa in amestec va fi strict controlata si va reprezenta cantitatea minima corespunzatoare unei legaturi complete. Aparatul pentru masurarea cantitatii de apa va indica cantitatea cu acuratete si va fi proiectat astfel incat alimentarea cu apa sa fie intrerupta automat in timpul turnarii apei in amestec.

Se vor efectua teste frecvente de tasare conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare pe probe de beton prelevate imediat inainte de turnare, cu scopul de a se determina consistenta betonului. Tasarile amestecurilor de beton de proba vor fi inregistrate in scop de identificare si pentru utilizarea ulterioara ca verificare de rutina a calitatii. Totusi, testele de tasare nu vor fi utilizate ca masuratori oficial acceptabile ale prelucrabilitatii betonului.

Dozare prin cantarire si Amestecare

Betonul va fi amestecat intr-un mixer de tip cantar, fabricat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, iar utilajul propus va fi supus aprobarii Consultantului Supervizare.

Toate utilajele si echipamentele utilizate pentru dozarea si amestecarea betonului si a materialelor de beton vor fi vopsite in alb si vor fi dotate cu mijloacele care sa permita verificari rapide si corecte ale calibrarii. Pilotii de agregate stocati, cimentul si bazinele de amestec al apei vor fi amplasate la umbra.

Materialele pentru toate categoriile de beton, cu exceptia categoriilor D si E, vor fi proportionate prin cantarire intr-un dozator cu cantar aprobat si vor fi amestecate cu atentie intr-un mixer cu dozare de marimea si tipul aprobat, astfel incat sa asigure o distributie uniforma a materialelor in beton.

Tipul de mixer va fi adecvat marimii maxime nominale a agregatului. Materialele vor fi amestecate pe durata si la viteza tamburului specificate de producatorul mixerului. Se vor asigura mijloacele mecanice pentru inregistrarea numarului de rotatii pentru fiecare dozator si care sa previna in mod automat descarcarea mixerului inainte ca materialele sa fie amestecate pe durata minima specificata.

Acuratetea unui astfel de echipament va fi mentinuta la toleranta descrisa in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si verificata fata de greutati si volume, cand si dupa cum se solicita de catre Consultantul Supervizare.

Masinile de dozare cu cantar vor asigura Lucrarilor controlul acuratetii si masurarea agregatelor fie individual, fie cumulativ si vor avea capacitatea sa fie ajustate imediat cu ajutorul unor operatori semi-calificati, astfel incat sa permita realizarea unor variatii la amestec. Toate diviziunile cantarului vor fi usor vizibile din locul din care se controleaza indepartarea si golirea palniilor.

Cimentul utilizat la producerea betonului poate fi masurat prin dimensionarea fiecarei doze de beton astfel incat sa necesite un numar intreg de saci sau tambururi de ciment. Marimea maxima a dozatorului nu va depasi capacitatea maxima a mixerului specificata de catre producator si marcata pe mixer.

Echipamentul de dozare cu cantar va fi mentinut curat si in buna ordine. Daca un mixer este scos din functiune mai mult de 20 de minute, acesta va fi curatat cu atentie, impreuna cu intregul utilaj de manipulare, inainte sa se inceapa amestecarea betonului. Toate utilajele de amestecare si manipulare vor fi de asemenea curatate cu atentie in situatia utilizarii unui tip de ciment diferit. In niciun caz betonul nu va fi amestecat cu mai mult de un tip de ciment intr-un singur dozator.

Cantitatile de agregate grosiere si fine vor fi ajustate dupa caz astfel incat sa permita fie continutul de apa libera in agregate, fie absorbtia agregatului. Cantitatea de apa ce va fi adaugata la fiecare amestec de beton, dupa caz, va fi fie redusa cu cantitatea de apa libera continuta de agregatele grosiere si fine, fie marita pentru a permite absorbtia agregatului. Valorile, fie ale continutului de apa libera, fie ale absorbtiei agregatelor grosiere si fine, vor fi determinate de catre Antreprenor printr-o metoda aprobata de Consultantul Supervizare imediat inainte sa inceapa amestecarea si la intervalele dispuse de Consultantul Supervizare.

Fiecare masina de amestecare a betonului va fi dotata cu un dispozitiv de masurare a apei adaugate prin cantarire sau volum si va fi construita astfel incat vanele de admisie si de evacuare a apei sa fie interconectate pentru ca niciuna dintre ele sa nu poata fi deschisa daca cealalta nu este complet inchisa. Dispozitivul va fi prevazut cu un deversor cu o arie de sectiune transversala de cel putin patru ori cea a conductei de admisie si cu punctul de evacuare in afara utilajului de amestecare. Intreaga instalatie pentru transportul apei va fi mentinut permanent fara pierderi, iar dispozitivul de masurare va fi dotat cu o conducta de drenare care va permite ca intreaga cantitate de apa masurata sa fie drenata pentru verificarea masuratorii. Aranjamentul la evacuare a dispozitivului de masurare va fi astfel incat intre cinci si zece procente din apa sa intre in mixer inaintea celorlalte materiale si alte cinci - zece procente sa intre in mixer dupa celelalte materiale. Restul de apa va fi adaugat
intr-o proportie uniforma cu celelalte materiale. Dispozitivul de masurare a apei va fi usor ajustabil astfel incat cantitatea de apa adaugata in mixer sa poata varia, daca este cazul, pentru fiecare dozare.

Orice adaos ce va fi utilizat va fi masurat separat in dozatoare calibrate. Acuratetea utilajelor de cantarire, dispozitivelor de masurare a apei si dozatoarelor de adaos va fi verificata inainte de a se efectua amestecurile de proba, inainte de includerea primului amestec in Lucrari, dupa fiecare reparatie sau ajustare a utilajului de amestecare si in orice caz cel putin o data pe luna.

Inainte de a incepe operatiunile de betonare la o anumita sectiune de Lucrari, Antreprenorul va asigura Consultantul Supervizare de existenta unor utilaje suficiente in stare de functionare, inclusiv a unui echipament adecvat de rezerva, pentru a se asigura amestecarea corespunzatoare a betonului necesara pe perioada turnarii.

Prima doza de materiale pentru beton introdusa in mixer va contine o cantitate suficienta de ciment, nisip si apa in exces pentru a inveli interiorul tamburului fara sa reduca continutul necesar de mortar al amestecului. La incetarea amestecului pe o perioada semnificativa, mixerul va fi curatat cu atentie. Amestecarea fiecarei doze va continua pana la o distributie uniforma a materialelor si uniformitatea de culoare si consistenta a betonului. Adaosurile aprobate in scris de catre Consultantul Supervizare vor fi introduse in beton cu ajutorul unui echipament de dozare automata. Acest echipament va alimenta cu o cantitate fixa de adaos de apa de amestec, inainte ca aceasta sa fie turnata in mixer si va fi supus aprobarii Consultantului Supervizare.

Antreprenorul va acorda o atentie speciala asigurarii ca niciun material rezidual nu ramane in mixer dupa depozitarea fiecarei doze de beton si va curata si spala tamburul mixerului imediat dupa finalizarea fiecarei operatiuni de obtinere a betonului si atunci cand se trece la un amestec cu utilizarea unui alt tip de ciment.

Consultantul Supervizare poate interzice, la libera sa alegere, amestecarea sau turnarea betonului daca considera ca temperatura ambientala este prea ridicata. Antreprenorului i se poate dispune de catre Consultantul Supervizare sa efectueze o curatare frecventa a echipamentului pentru a indeparta depozitele de beton intarit sau uscat care se acumuleaza rapid la temperaturi atmosferice ridicate.

In anumite conditii, Consultantul Supervizare poate consimti la amestecarea manuala a betonului din categoriile D si E, in acest caz betonul realizandu-se pe o platforma plana impermeabila dintr-o zona adecvata. Cimentul si agregatele vor fi imprastiate in straturi subtiri si uscat amestecate, pana cand se obtine o culoare uniforma. Apoi se va adauga apa iar amestecul va fi rasturnat cel putin de trei ori sau pana cand betonul va avea o culoare si consistenta uniforma in intregime.

Betonul amestecat manual va contine cu 10 procente mai mult ciment decat cantitatile determinate de testele preliminare si pe amestecurile de proba. Celelalte materiale, in afara de ciment, ale betonului amestecat manual vor fi proportionate dupa volum. Volumul maxim de beton permis la amestecarea manuala pentru fiecare operatiune va fi acela obtinut dintr-un sac de ciment de 50 kg.

Transportul betonului

Betonul va fi manipulat de la locul amestecului la locatia depozitarii finale cat de rapid posibil, prin mijloace ce vor preveni separarea sau pierderea vreunui ingredient.

Atunci cand este posibil, betonul va fi golit din mixer direct intr-un vagonet basculant si va fi apoi transportat la locatia depozitarii finale, iar betonul va fi descarcat cat mai aproape de pozitia finala pentru a se evita manipularea din nou sau curgerea.

Daca Antreprenorul propune utilizarea pompelor pentru transportarea si turnarea betonului, el va inainta spre aprobare Consultantului Supervizare detaliile complete ale echipamentului si tehnicile de operare pe care propune sa le utilizeze.

In cazul in care betonul este transportat prin tobogane sau pompare, utilajele utilizate vor fi proiectate astfel incat sa asigure un debit continu si liber in tobogan sau conducta. Capatul de descarcare al toboganului sau conductei va fi bine spalat cu apa inainte si dupa fiecare perioada de lucru si va fi mentinut curat. Apa folosita in acest scop va fi evacuata departe de Lucrarile permanente.

Betonul granolitic

Betonul granolitic de reper va fi amestecat prin utilizarea unei parti de Ciment Portland rezistent la sulfati si doua parti de pietris granitic curat, sortat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, si apa curata suficienta pentru a forma un amestec rigid, dar prelucrabil si pentru a oferi un beton dens.

Mortarul nisip-ciment

Mortarul nisip-ciment va fi compus din Ciment Portland rezistent la sulfati, var hidratat si nisip. Proportiile acestor materiale determinate de catre Antreprenor in proiect sau de amestec vor fi utilizate in amestecurile preliminare de mortar realizate si testate cu privire la prelucrabilitate si rezistenta in conditii de laborator.

Amestecurile de proba ale mortarului vor fi pregatite si testate de catre Antreprenor in prezenta Consultantului Supervizare dupa finalizarea testelor pe amestecurile preliminare. Amestecurile de proba ale mortarului vor fi amestecate pe aceeasi durata si manipulate de aceleasi utilaje ca cele propuse de catre Antreprenor a fi utilizate la executarea Lucrarilor.

Se vor realiza trei doze separate de mortar. Fiecare doza va cuprinde nu mai putin de 0.5 m³ de mortar. Pentru fiecare doza de mortar de proba se vor executa sase cuburi de 150 mm. Trei dintre acestea vor fi testate dupa 7 zile si trei dupa 28 de zile.

Rezistenta medie a celor noua cuburi de mortar testate dupa 28 de zile va fi de 10 N/mm². Cuburile ce se inscriu in afara gamei cuprinse intre 8 N/mm² si 12 N/mm², vor fi considerate ca necorespunzatoare. Daca vreunul din cuburile din dozele de proba de mortar nu se conformeaza, amestecul va fi re-proiectat.

In situatia in care re-proiectarea mortarului este necesara, fabricarea si testarea amestecurilor de proba va fi repetata pana cand amestecul de proba indeplineste cerintele de mai sus.

Atunci cand se toarna mortarul, se vor realiza sase cuburi la fiecare 50 m³ dozati. Trei dintre acestea vor fi testate dupa 7 zile si trei dupa 28 de zile. Antreprenorul va pastra inregistrari detaliate ale pozitiei fiecarei turnari si relatiei cu cuburile de testare prelevate. In cazul in care rezultatele testelor dupa 28 de zile indica faptul ca rezistentele specificate nu sunt atinse, Antreprenorul va modifica detaliile sale de amestec si le va supune aprobarii Consultantului Supervizare inainte sa aiba loc alte turnari de mortar.

Turnarea si compactarea betonului

Lucrari pregatitoare

Intotdeauna va fi obtinuta aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare inainte de turnarea betonului la Lucrari. Toate utilajele de constructie si materialele necesare, sau care pot fi necesare pe parcursul lucrarilor de betonare si pentru intarirea betonului vor fi prezente pe Santier, iar Antreprenorul va fi pe deplin pregatit pentru executarea lucrarii. Aprobarea Consultantului Supervizare pentru turnarea betonului va fi acordata numai dupa ce au fost efectuate pregatirile si au fost indeplinite alte cerinte relevante ale Specificatiei.

Daca este necesar si/sau dispus de catre Consultantul Supervizare, Antreprenorul va raci cofrajul care s-a supraincalzit sau a devenit foarte uscat datorita expunerii prelungite la soare. Antreprenorul se va asigura ca intregul cofraj retine o cantitate suficienta de umiditate si ca nu s-a contractat sau deformat. Umezirea sau pulverizarea cofrajului se va efectua cu apa potabila.

Consultantul Supervizare poate interzice turnarea betonului in orice cofraj care considera ca a devenit prea fierbinte si/sau uscat si a carui conditie poate afecta calitatea si rezistenta betonului. Nu va fi revendicata nicio plata suplimentara pentru racirea sau umezirea cofrajului, iar costurile suportate de catre Antreprenor, datorate cofrajului prea fierbinte sau prea uscat, vor fi incluse in preturi.

Toate cofrajele, zonele de depozitare, armatura si suprafetele expuse ale suprafetelor de beton invecinate vor fi curatate cu atentie si vor fi indepartate praful, reziduurile, grasimile si orice alta substanta ce poate dauna betonului proaspat.

Depozitarea in Lucrari

Metodele de transportare si depozitare a betonului vor fi astfel incat sa previna separarea materialelor si vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare inainte sa inceapa lucrarile de betonare. Turnarea si legarea betonului va fi efectuata sub directa supraveghere a unui membru competent al personalului Antreprenorului.

Betonul va fi depozitat direct in Lucrari cat de curand posibil, fara a fi necesara manipularea din nou si nu mai tarziu de 20 de minute dupa amestecare si, in orice caz, inainte sa aiba loc asezarea initiala. Daca se produc intarzieri dupa amestecare si betonul a inceput sa se aseze, el nu va fi folosit la Lucrari si va fi indepartat de pe Santier. Cu exceptia cazului in care se aproba contrar de catre Consultantul Supervizare pe baza unor probe satisfacatoare asupra betonului, realizate pe santier, betonul nu va fi turnat in amplasament de la o inaltime care sa depaseasca 2 m.

Betonarea unei sectiuni sau unitati va fi efectuata printr-o operatiune continua la imbinarile constructiei si nu va fi permisa nicio intrerupere a turnarii betonului fara aprobarea Consultantului Supervizare. Atunci cand depunerea betonului trebuie intrerupta, se vor lua masuri de precautie pentru a se asigura o aderenta satisfacatoare a dozelor ulterioare de beton la cele turnate anterior.

In situatia in care se produc intarzieri de peste o ora intre operatiunile succesive de turnare a betonului la o sectiune sau unitate de lucrari, betonarea va fi realuata numai in momentul in care, in opinia Consultantului Supervizare, betonul dispus anterior a avut un timp suficient sa se intareasca si imbinarea rezultata va fi considerata ca Imbinare din Constructie, cu semnificatia si descrierea data in Clauza “Turnarea betonului de lucrari executate anterior” de mai jos. Pe toata durata turnarii betonului, un dispozitiv adecvat de fixare a betonului va fi permanent disponibil pentru ajustarea si corectarea pozitiei armaturii care se deplaseaza.

Transportarea betonului direct peste armatura de otel fixata in timpul betonarii nu va fi permisa cu exceptia cazului in care s-au luat masurile corespunzatoare pentru a se evita deplasarea sau deteriorarea armaturii.

Depozitarea in straturi

Betonul va fi depozitat in cantitatile aprobate si in straturi orizontale la o asemenea adancime care sa permita incorporarea cu straturile de dedesubt prin vibratie, sapare, batatorire si prelucrare. Daca, din motive imprevizibile, este necesara stoparea betonarii inainte de finalizarea unei ridicari, atunci se vor forma imbinarile de constructie, dupa cum se stipuleaza.

Betonul turnat in apa

Betonul nu va fi aplicat sub apa fara aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare. Antreprenorul va inainta spre aprobare si va obtine aprobarea Consultantului Supervizare pentru propunerile sale detaliate cu privire la utilaje si metoda de betonare sub apa.

Cantitatea de ciment din orice beton dispus sub apa va fi marita daca este necesar astfel incat raportul apa libera/ciment sa nu fie mai mare de 0.47. Metoda de plasare a betonului in sau sub apa va fi astfel incat sa se evite pe cat posibil ca betonul sa fie dispus in contact direct cu apa pentru a se preveni miscarea rapida sau agitarea suprafetelor expuse. Lucrarea va fi realizata acolo unde este posibil printr-o singura operatiune. Acolo unde nu este posibil, laptele de ciment, agregatul spalat sau materiile straine care s-au acumulat pe betonul turnat anterior vor fi indepartate complet inainte de a fi turnat betonul suplimentar. Acest beton va fi plasat apoi pe o suprafata curatata. Tuburile pentru betonat sub apa vor fi fin gaurite, etansate si dotate cu racorduri cu eliberare rapida si cu o sectiune transversala adecvata marimii agregatului ce va fi utilizat. Vagonetele basculante deschise de pe fund vor avea margini drepte, perfect netede si dotate cu usi de deschidere situate in partea inferioara, actionate extern si clapete suprapuse de panza. Sacii cu inele vor fi utilizati numai pentru turnari mici si pentru depozitarea unor cantitati mici de beton. Betonul din saci nu va fi folosit la lucrarile permanente.

In timpul si dupa betonarea sub apa, operatiunile de pompare si deshidratare din imediata apropiere vor fi suspendate pana ce Consultantul Supervizare va permite continuarea acestora.

Betonarea la temperaturi ridicate

Se atrage atentia Antreprenorului cu privire la prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Metodele Antreprenorului se vor conforma la recomandarile continute in acel document, cu modificarile si completarile urmatoare.

Antreprenorul va avea grija sa previna fisurarea sau craparea betonului in conditii de temperaturi ridicate. Antreprenorul va face aranjamentele ca betonul sa fie turnat dimineata devreme sau seara tarziu, dupa cum se dispune de catre Consultantul Supervizare.

Antreprenorul va acorda o atentie speciala cerintelor specificate in cele ce urmeaza cu privire la intarire.

Cofrajul va fi ferit de expunerea directa in soare atat inainte de turnarea betonului, cat si in timpul dispunerii lui. Antreprenorul va lua masurile corespunzatoare pentru a se asigura ca armatura, si cea interioara si cea care iese in afara sectiunii ce va fi betonata, este mentinuta la cea mai scazuta temperatura practicabila.

Betonul la turnare nu va avea o temperatura mai mare de 32s C. Daca este necesar, Antreprenorul va raci agregatele si apa de amestec prin metodele aprobate de Consultantul Supervizare.

Acolo unde este cazul, Antreprenorul va proiecta, instala si opera un sistem de racire prin care apa de racire este pompata printr-un sistem de conducte pentru a se scadea temperatura hidratarii in timpul betonarii. Propunerile pentru un asemenea sistem de racire vor fi inaintate spre aprobare Consultantului Supervizare cu mult inainte de executarea operatiunilor de betonare.

Temperaturile aerului ambiental, ale betonului de la diferite nivele si intervalele ce nu depasesc 5 m precum si ale apei, unde este cazul, vor fi masurate cu ajutorul unor termocupluri si vor fi inregistrate cu un aparat de inregistrare de tip Philips PR 3210 A/00 sau unul similar aprobat.

Betonarea pe vreme rece

Vremea rece este definita ca situatia existenta a Lucrarilor, in care una sau ambele din conditiile urmatoare apar:

i)     Temperatura aerului la momentul analizat este sub 21°C;

ii) Temperatura medie zilnica a aerului timp de trei sau mai multe zile consecutive a scazut sub 5°C.

In nicio situatie betonul nu poate fi plasat in contact cu terenul sau cofrajul inghetat sau in contact cu gheata, zapada sau inghetul de pe teren, cofraj sau armatura. Betonarea nu va fi realizata cu materiale inghetate.

Betonarea poate avea loc pe vreme rece cu conditia sa fie luate masuri de precautie speciale pentru a se asigura ca temperatura la suprafata betonului la momentul dispunerii nu este mai mica de 5°C, pe o perioada consecutiva de cel putin:

4 zile, atunci cand cimentul utilizat in beton este ciment obisnuit de tip Portland;

2 zile, atunci cand cimentul utilizat este ciment cu intarire rapida de tip Portland.

Astfel de masuri de precautie vor include urmatoarele:

i)     Incalzirea agregatelor si a apei de amestec, cu conditia ca temperatura sa nu depaseasca 60°C. Apa si agregatele vor fi amestecate pe o perioada suficient de lunga pentru ca ele sa dobandeasca o temperatura uniforma inainte de adaugarea cimentului.

ii) Inconjurarea completa a betonului proaspat turnat cu un strat si incalzirea aerului din interiorul invelisului, care va trebui pastrat umed. Curentii de aer cald sau uscat nu vor fi indreptati direct catre suprafata betonului.

iii) Izolarea cofrajului si a suprafetelor finisate ale betonului.

iv) Dotarea cu ecrane care sa protejeze betonul de curentii de aer.

Antreprenorul va furniza Consultantului Supervizare detaliile cu privire la masurile de precautie pe care le propune pentru a proteja betonul de consecintele temperaturilor scazute, cu detalierea metodelor pe care le propune pentru a evalua momentul corect cand aceasta protectie trebuie indepartata. Betonarea in apa rece nu va fi pusa in practica pana ce masurile propuse nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare.

Betonarea pe vreme nefavorabila

Betonarea nu va fi permisa in timpul ploilor torentiale, cand temperatura aerului scade sub 2°C, sau cand temperatura betonului depaseste 32°C. Atunci cand temperatura aerului depaseste 25°C, betonarea va fi permisa numai dupa ce sunt luate masuri de precautie speciale, aprobate de Consultantul Supervizare, cu scopul de a se preveni asezarea timpurie a betonului, ca de exemplu scaderea temperaturii apei ce va fi utilizata in amestec sau printr-un sistem de racire, mentinerea permanenta a agregatelor si cofrajelor pulverizate cu apa si constructia unor parasolare pentru zona de lucru.

Betonarea in straturi mari

Un strat mare este definit ca stratul a carui dimensiune minima este mai mare de 1.5 m.

Facand obiectul cerintelor pentru construirea si localizarea imbinarilor mobile si cerintelor cu privire la blocurile de testare detaliate in clauza urmatoare, Antreprenorul nu va fi restrictionat in privinta marimii unui strat mare, cu conditia sa fie luate masurile adecvate pentru a se controla diferentele de temperatura. Asemenea masuri vor fi evaluate prin raportare la cele ce urmeaza:

a)      Temperaturi:

i) Temperatura betonului la momentul turnarii nu va depasi 15°C si temperatura maxima de hidratare nu va depasi 60°C, cu exceptia existentei unor temperaturi ridicate, caz in care se aplica cerintele Clauzei „Betonarea la temperaturi ridicate”.

ii) Diferenta de temperatura intre termometrele din beton, situate aproape de suprafata betonului si in interiorul betonului, la o distanta de 1 metru de suprafata nu va depasi 20°C in orice etapa dupa turnare.

b)      Monitorizarea schimbarilor de temperatura:

Se vor amplasa seturi de termometre pentru inregistrarea temperaturilor din beton in locatii din aproprierea fiecarei fatade de beton, expuse la distante ce nu vor depasi 5 m. Alte seturi vor fi plasate in locatiile corespunzatoare din interiorul betonului la o distanta de 1 m de fiecare fata. Temperaturile betonului vor fi inregistrate la intervale ce nu vor depasi 6 ore, sau la intervalele indicate de catre Consultantul Supervizare, pe o perioada de cel putin 7 zile.

Acolo unde dimensiunea minima a stratului este cuprinsa intre 1.5 m si 2.0 m, temperaturile interne vor fi inregistrate de catre termometre plasate la adancimea de mijloc a stratului cu grosimea cea mai mica.

c)       Izolarea si protejarea suprafetelor de beton:

i) Cofrajele vor fi placate cu furnir cu o grosime de 19 mm, sau o alta combinatie de materiale avand o valoare de izolare echivalenta. Cofrajele vor ramane pe pozitie pe o perioada suficienta pentru a se asigura ca cerinta legata de controlul temperaturii, specificata la punctul a), ii) poate fi mentinuta si dupa indepartarea sa.

ii) Suprafetele care nu sunt formate vor fi protejate cat de curand posibil, dupa ce are loc dispunerea initiala, prin oricare din urmatoarele mijloace:

prin batatorirea suprafetei cu cel putin 100 mm strat de apa,

prin acoperirea suprafetei cu un strat de polietilena peste care va fi turnat un strat de nisip cu o grosime de cel putin 50 mm.

Atunci cand se adopta cea de-a doua masura de protectie, Antreprenorul va parcurge pasii necesari pentru a se asigura ca nu se pierde nisip prin actiunea vantului; grosimea stratului de nisip va fi pastrata in permanenta la minimum specificat, de 50 mm.

Oricare ar fi metoda de protectie adoptata, protectia insasi va trebui ferita de razele soarelui.

Antreprenorul va furniza Consultantului Supervizare detalii cu privire la masurile de precautie pe care propune a le lua pentru a proteja betonul de efectele cresterii de temperatura si detalii cu privire la masurile pe care le propune pentru a estima corect momentul in care trebuie indepartat stratul protector. Betonarea in straturi mari nu va fi pusa in practica pana ce masurile propuse nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare.

Blocurile de testare

Inainte de a se incepe turnarea in straturi mari (dupa cum a fost definita aceasta de clauza anterioara) pentru o anumita categorie de amestec de beton, Antreprenorul va construi trei blocuri de testare cubice cu o marime a laturii de 2.0 m. Temperatura betonului la momentul fabricarii blocurilor nu va depasi 15sC, cu exceptia conditiilor de temperatura ridicata, caz in care se aplica cerintele specificate de Clauza “Betonarea la temperature ridicate”. Materialele utilizate la fabricarea betonului pentru blocurile de testare, impreuna cu armatura, cofrajul si materialele utilizate pentru protejarea suprafetelor superioare vor fi de acelasi tip si din aceeasi sursa ca cele ce se intentioneaza a fi utilizate la turnarea in straturi mari.

Doua dintre blocuri vor fi armate pe doua laturi opuse si pe fatada superioara cu bare de armatura cu diametrul de 32 mm plasate la o distanta de 250 mm in fiecare directie. Invelisul catre barele exterioare va fi de 60 mm.

Antreprenorul va confirma caracteristicile termice ale cimentului si agregatelor care vor fi utilizate, pe baza carora va calcula cresterea de temperatura maxima probabila a betonului. Datele folosite vor fi indicate clar in calculele pe care Antreprenorul le va furniza Consultantului Supervizare inainte de fabricarea blocurilor.

Termometrele vor fi amplasate in beton, in apropierea suprafetei, in centrul fiecarei fatade, iar unul va fi plasat in centrul blocului. Temperaturile vor fi inregistrate la intervale de 6 ore, pe o perioada de cel putin 7 zile pentru fiecare dintre blocuri.

Sase cuburi de testare de 150 mm vor fi prelevate in timpul turnarii betonului pentru fiecare bloc, doua pentru testarea la 7 zile si patru pentru testarea la 28 de zile.

Blocurile de testare vor fi considerate satisfacatoare daca, pentru fiecare dintre blocuri, sunt indeplinite urmatoarele conditii:

i)     Rezistenta medie a celor patru cuburi de testare la 28 de zile depaseste rezistenta caracteristica specificata cu cel putin 7.5 N/mm²;

ii) Cresterea de temperatura pe durata hidratarii nu depaseste 45°C si diferenta de temperatura intre orice latura si centrul blocului nu depaseste in niciun moment 20°C;

iii) Natura oricarei fisuri aparute este astfel incat, in opinia Consultantului Supervizare, fisurile nu vor constitui o potentiala sursa de impact negativ, daca acestea vor aparea in Lucrarile Permanente.

In cazul in care conditia i) de mai sus nu este indeplinita, Antreprenorul va re-proiecta amestecul de beton, va construi alte blocuri de testare si va repeta testele, dupa cum se stipuleaza.

Daca conditia ii) nu este indeplinita sau daca in cazul iii) Consultantul Supervizare este de parere ca fisurile observate sunt potential daunatoare, Antreprenorul poate proceda la fabricarea stratului mare numai daca incorporeaza una sau mai multe din procedurile urmatoare in operatiunea de betonare:

raceste apa de amestec /agregatele, asa cum se stipuleaza in Clauza „Betonarea la temperaturi ridicate”;

inlocuieste placajul de furnir de 19 mm al cofrajului cu materiale avand proprietati de izolare mai bune;

creste protectia suprafetelor fatadelor neformate.

In cazul in care Consultantul Supervizare dispune astfel, Antreprenorul va construi si alte blocuri de testare pentru a demonstra eficacitatea masurilor care sunt incluse la fabricarea straturilor turnate mari.

Compactarea betonului

Antreprenorul va privi compactarea betonului ca pe o operatiune de importanta fundamentala, al carui obiectiv va fi sa se realizeze un beton etans cu o rezistenta si densitate maxima.

Betonul va fi compactat cu mare atentie in timpul operatiunii de dispunere si va fi prelucrat in jurul armaturii, a elementelor incastrate si in colturile cofrajului si ale formelor.

Vibratoarele mecanice vor fi de tipul imersat cu o frecventa nu mai mica de 6000 de vibratii pe minut si al caror proiect va fi aprobat de Consultantul Supervizare. Va fi utilizat un numar suficient de vibratoare pentru a manipula rata maxima de productie a betonului, cu o toleranta de 50% pentru unitatile de rezerva, pe toata perioada betonarii. Toti operatorii ce manipuleaza vibratoare vor fi instruti pentru operarea acestora.

Vibratoarele vor fi introduse in betonul necompactat, vertical si la intervale regulate. Acolo unde betonul necompactat este intr-un strat de deasupra unui beton proaspat compactat, se va permite ca vibratorul sa patrunda vertical la aproximatix 100 mm in stratul anterior. Vibratoarele vor fi retrase usor din masa de beton pentru a se evita lasarea de goluri. Vibratoarele de tip intern nu vor fi amplasate in beton la intamplare sau de o maniera periculoasa, iar betonul nu va fi mutat dintr-o parte a lucrarii in alta cu ajutorul vibratoarelor.

Vibratiile nu se vor aplica direct sau prin armatura sectiunilor sau straturilor de beton ce s-a intarit intr-un grad la care betonul inceteaza sa mai fie plastic prin vibrare. Nu vor fi utilizate pentru a determina formarea de debite de beton in cofraj pe distante atat de mari incat sa cauzeze separarea, iar vibratoarele nu vor fi utilizate pentru transportul betonului in cofraj. Vibratiile betonului se vor conforma in general la cerintele stipulate in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Se va avea grija ca armatura si legaturile atasate cofrajului sa nu fie deranjate si sa nu se cauzeze deteriorari ale betonului deja dispus sau ale fetei interne a cofrajului prin utilizarea de vibratoare de tip imersat. In zonele cu armatura congestionata poate fi necesara utilizarea de tije cu diametru mai mic si Antreprenorul va furniza marimile potrivite de tije pentru fiecare componenta de lucrari. Nu va fi permisa vibrarea betonului prin ciocanirea cofrajului cu unelte manuale.

Atunci cand se toarna betonul pe elemente orizontale sau inclinate de tole de etansare, acestea vor fi ridicate si betonul va fi turnat si compactat la un nivel putin mai ridicat decat partea inferioara a tolei de etansare inainte de eliberarea tolei, pentru a se asigura compactarea completa a betonului in jurul tolei de etansare.

Durata vibratiei va fi limitata la cea necesara pentru a se produce o legare satisfacatoare, fara a se determina separarea. Vibratiile nu vor continua dupa aparitia la suprafata a apei sau a pastei de ciment.

Betonul nu va fi deranjat dupa compactare si dispunerea in pozitia finala. Betonul care s-a asezat partial inainte de dispunerea finala nu va fi utilizat si va fi inlaturat de pe Santier.

Imbinarile de constructie

Imbinarile de constructie vor fi formate pe planuri orizontale sau verticale. Pozitionarea exacta a imbinarilor de constructie, in cazul in care nu este indicata in Planuri, va fi convenita cu Consultantul Supervizare inainte de inceperea betonarii. Imbinarile de constructie se vor realiza in general pe planurile cu forfecare minima si vor fi in plus amplasate astfel incat cantitatea de beton dispusa printr-o singura operatiune sa fie limitata ca marime si forma pentru a se minimiza contractarea si consecintele temperaturii. Cofrajul pentru imbinarile de constructie va imprejmui lucrarea si va incorpora cheile de forfecare ale proportiilor substantiale astfel incat sa se realizeze o imbinare etansa.

Marginile exterioare ale imbinarilor de constructie vor fi formate prin margini batatorite invelite, securizate in cofraj astfel incat sa se asigure un finisaj perfect drept. Capetele vor fi fixate bine si etanse la pasta de ciment si ajustate la armatura si alte elemente fixate. Propunerea Antreprenorului cu privire la pozitionarea, numarul si proiectarea imbinarilor de constructie va face obiectul aprobarii Consultantului Supervizare inainte de inceperea lucrarilor.

Turnarea betonului pe lucrari executate anterior

Acolo unde betonul va fi depus langa sau peste lucrari executate anterior, suprafata betonului vechi va fi curatata cu atentie cu o perie de sarma si curatata cu apa si aer sub presiune pentru a se expune suprafata agregatului si a se indeparta laptele si pasta de ciment, pentru ca aplicarea sa se faca pe o suprafata curata.

Se va acorda o atentie speciala pentru a se asigura ca noul beton este compactat, batut cu grija peste cel vechi. In anumite cazuri, in functie de categoria de beton utilizata, in timpul scurs intre operatiunile succesive de betonare si conditiile metereologice din momentul reinceperii betonarii, Consultantul Supervizare poate solicita ca betonul vechi sa fie tratat distinct, incluzand tehnicile de spalare si uscare, peria de sarma, etc.

Protectia si intarirea betonului

Betonul va fi protejat de daunele produse de conditiile climaterice (raze solare ce bat direct, ploaie, zapada sau inghet), de curgerea apei sau deteriorare mecanica pe perioada de intarire. Toate metodele ce vor fi utilizate pentru intarirea si protejarea betonului proaspat turnat vor face obiectului aprobarii prealabile a Consultantului Supervizare.

Temperaturile minime si maxime ale ambientului si umiditatea vor fi masurate si inregistrate zilnic de catre Antreprenor. Inregistrarile vor fi puse la dispozitia Consultantului Supervizare pentru inspectie.

Toate suprafetele expuse, ca procedura de finisare, vor fi acoperite cu o tabla henessiana umeda, urmata de un strat de polietilena reflectorizant. Acestea vor fi legate in jurul marginilor si sprijinite in scopul de a nu deterioara suprafata finisata a betonului. Cat de curand posibil, straturile henessian si de polietilena vor fi coborate in contact apropiat cu betonul si vor fi asigurate sau legate pentru a se preveni patrunderea vantului dedesubtul lor. Invelisul henessian va fi mentinut in stare umeda in permanenta si va fi inspectat la intervale de cel mult 6 ore. Betonul va fi mentinut umed pe suprafetele expuse pe o perioada de cel putin 10 zile sau dupa cum se aproba de catre Consultantul Supervizare.

Consultantul Supervizare poate aproba si metode alternative de protectie si intarire a betonului. In orice caz membranele lichide de intarire nu vor fi utilizate pe suprafetele expuse sau acolo unde va fi indepartata suprafata veche si agregatele vor fi expuse pentru a se asigura o legatura satisfacatoare pentru dispunerea altor repere de beton sau mortar. Membranele lichide de intarire nu vor fi utilizate acolo unde se aplica mortar, mortar cu rasina sau substanta de sigilare a imbinarii.

Vor fi disponibile suficiente metode care sa permita protectia deplina a stratului de beton turnat la locatia lucrarii, inainte de inceperea betonarii.

In conditii de vreme torida, Antreprenorului i se poate solicita sa raceasca cofrajul ce contine beton prin pulverizarea de apa si acest lucru se va aplica acolo unde se dispune, indiferent de orice alte masuri luate de Antreprenor pentru intarirea betonului. Toate materialele, echipamentul de pulverizare si o cantitate semnificativa de apa vor fi pregatite pe Santier inainte de inceperea betonarii.

Inregistrarea betonarii

Antreprenorul va pastra pe Santier un registru complet al lucrarilor in care se va indica ora si data cand a fost turnat betonul pentru fiecare componenta de Lucrari. Registrul va fi pus oricand la dispozitia Consultantului Supervizare pentru inspectie.

Lucrari defectuoase

Orice parte a unei lucrari care se prezinta in fagure sau in orice alt mod inferioara, va fi, la ordinul scris al Consultantului Supervizare, sectionata imediat si reconstruita intr-o maniera aprobata, fara costuri suplimentare. Nu se va permite zugravirea lucrarilor defectuoase. Tolerantele dimensionale se vor incadra in limitele stipulate in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Orice scurgeri sau fisuri vor fi etansate prin injectare cu rasina sintetica sau prin orice alte metode aprobate de Consultantul Supervizare.

Betonul de egalizare

Un strat de beton de categoria D, de minim 75 mm, va fi dispus sub fundatii acolo unde se indica pe Planuri sau se dispune de catre Consultantul Supervizare. Stratului de baza i se va permite intarirea inainte ca betonul de rezistenta pentru fundatie sa fie turnat.

Incarcarea structurilor de beton

Nicio sarcina externa de niciun tip nu va fi aplicata pe vreo parte a unei structuri de beton pana cand betonul nu s-a maturat cel putin 7 zile si numai cu aprobarea Consultantului Supervizare si dupa confirmarea ca rezistenta cubului dupa 7 zile, convenita de Consultantul Supervizare, a fost atinsa.

Sarcina maxima proiectata nu va fi aplicata pana cand nu se confirma ca a fost atinsa rezistenta specifica dupa 28 zile.

Antreprenorul nu va face umplutura in jurul unei structuri ce incorporeaza un parter sau platelaj inainte de obtinerea confirmarii ca placa si peretele au atins rezistenta specifica la 28 de zile.

Elementele de beton prefabricat

Generalitati

Elementele de beton prefabricat, atat cele armate, cat si cele nearmate, se vor conforma cerintelor din Specificatii, acolo unde este cazul.

Elementele de beton prefabricat vor fi produse fie pe Santier sau intr-o fabrica de beton agreata de catre Consultantul Supervizare.

Toate elementele de beton prefabricat vor avea gravate data turnarii si numarul de identificare inainte ca betonul sa se intareasca complet. Orice unitate care nu este datata poate fi respinsa de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va lua masurile necesare cu privire la intarirea si protejarea unitatilor dupa fabricare.

Transportarea elementelor prefabricate, pe Santier va fi permisa numai in una din urmatoarele conditii:

28 zile dupa fabricare, sau

dupa ce rezistenta la comprimare specificata in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate va fi atinsa.

Acolo unde instalarea elementelor de beton prefabricate in cadrul unei anumite structuri se face astfel incat fatadele unitatii vor fi expuse intern sau extern, suprafetele expuse ale elementelor asa cum sunt finisate vor fi uniforme in ceea ce priveste culoarea si textura. Cimentul, agregatele si celelalte materiale utilizate la fabricarea elementelor vor fi obtinute din aceleasi surse aprobate in perioada de fabricatie.

Betonul pentru elementele prefabricate va fi turnat si compactat prin metodele aprobate de catre Consultantul Supervizare.

Calitatea betonului si testele asupra betonului

Betonul utilizat la fabricarea elementelor de beton prefabricate se va conforma in toate privintele Clauzei “Betonul” si categoria de beton necesara va fi conforma cerintelor stipulate in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate.

Proiectarea, amestecarea, testarea, intarirea si controlul de calitate al betonului utilizat la elementele prefabricate se vor conforma prevederilor Clauzei “Betonul”.

Cofrajul si finisajele betonului se vor conforma Clauzei “Cofrajul si finisajele betonului”.

Partile incastrate

Partile incastrate, precum si consolele de ridicare, colierele de strangere, structurile de sprijinire a materialelor de imbinare, etc. vor fi fixate pe pozitiile indicate in planurile de lucru. Partile incastrate nu vor prezenta rugina, mizerie sau grasimi si vor fi depozitate corespunzator inainte de utilizare.

Transportul, depozitarea si montajul

In orice moment si pana la finalizarea Lucrarilor, elementele prefabricate vor fi protejate in mod adecvat pentru a se conserva toate suprafetele si partile permanent expuse. Protectia nu va marca sau nu va deforma in niciun mod betonul.

Transportul, depozitarea si montajul elementelor de beton prefabricat se vor realiza astfel incat sa se evite deteriorarea lor si sa se pastreze suprafetele elementelor fara mizerie sau alte urme nedorite. Incarcarea si descarcarea, depozitarea si montajul elementelor prefabricate de beton pe Santier se vor realiza de catre muncitori calificati si sub supravegherea unui supraveghetor competent.

Elementele de beton prefabricate care se constata ca sunt crapate, deteriorate sau de o calitate inferioara fie inainte, fie dupa montaj vor fi respinse si vor fi inlocuite de catre Antreprenor.

Instalarea betonului prefabricat

Elementele de beton prefabricate vor fi plasate, stratificate, imbinate si fixate conform liniilor, nivelelor si altor detalii indicate in planurile de lucru aprobate.

Mortarul uscat, atunci cand este necesar, va fi utilizat pentru imbinare si compactare, dupa cum se specifica in Clauza “Mortarul uscat”. Mortarul va fi turnat si compactat pe etape, acolo unde este posibil din ambele parti ale spatiului ce este umplut, cu ajutorul ciocanirii unui bat de lemn, pana ce mortarul este bine compactat.

Producerea in fabrica

Elementele de beton prefabricate pot fi produse intr-o fabrica agreata de catre Consultantul Supervizare si care nu se gaseste pe Santier. In situatia in care elementele vor fi produse intr-o fabrica, atunci Antreprenorul il va informa pe Consultantul Supervizare in avans cu privire la numele si adresa fabricii si data probabila cand se va incepe fabricarea. Antreprenorul va face aranjamentele necesare ca Consultantul Supervizare sa inspecteze fabrica in timpul orelor de lucru.

Programul de lucru si metoda de executie

Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare Programul de Lucru si Metoda de Executie, oferind detalii complete cu privire la metoda sa de executare a tuturor operatiunilor legate de producerea si construirea elementelor de beton prefabricate, care vor include urmatoarele:

Perioada necesara pentru realizarea planurilor si calculelor detaliate;

Datele inceperii fabricarii elementelor de beton prefabricate;

Datele de livrare pe Santier impreuna cu Specificatiile pentru constructie;

Succesiunea construirii si perioada necesara pentru lucrarile de constructie de pe Santier;

O descriere a patului de turnare, a matritei si cofrajului pentru diferite tipuri de piese;

Procedura pentru armare, turnarea betonului si metoda de intarire a betonului;

Procedura pentru transportul, manipularea, ridicarea si amplasarea fiecarui tip de element de beton prefabricat;

Rezistenta necesara pentru betonul turnat „in situ” inainte de inceperea lucrarilor de constructie pe santier;

Proiectarea, fabricarea si detaliile de montaj pentru adaptarea betonului turnat „in situ” la ansamblu; si

Caracteristicile suporturilor temporare care sunt considerate necesare pentru a se asigura o stabilitate adecvata in timpul construirii si pentru a sustine efectele sarcinilor de constructie, sarcinilor determinate de vant si a altor sarcini tranzitorii.

Nu se va permite inceperea lucrarilor pana cand programul sau metoda de executie nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare.

Conexiunile la structurile de beton, gaurile si deschiderile temporare

Generalitati

Toate conexiunile la structurile de beton, gaurile si deschiderile temporare din structuri vor fi conforme cu Planurile si/sau instructiunile Consultantului Supervizare.

Constructiile de otel si alte componente ce vor fi turnate pe loc, ca suruburile de ancorare, cadrele de otel, fasungurile, benzile, tolele de etansare din cauciuc, etc. vor fi fixate si incastrate de catre Antreprenor conform planurilor de lucru aprobate.

Antreprenorul va furniza de asemenea sabloane si alte mijloace suplimentare pentru pozitionarea corecta a constructiilor si a componentelor, dupa cum s-a mentionat anterior.

Antreprenorul se va asigura ca toate constructiile si componentele mentionate anterior se afla la timp pe santier pentru a se evita intreruperile pe durata executarii lucrarilor de betonare. Daca sunt prevazute nise, acestea vor fi suficient mai mari decat dimensiunile constructiilor sau ale componentelor pentru ca acestea sa fie incastrate.

Conductele inzidite si alte componente

Conductele si celelalte componente ce trec prin structurile din beton, acolo unde este posibil, vor fi introduse in structura pe masura ce lucrarile progreseaza, fiind instalate si conectate la restul sistemului pentru a se asigura potrivirea acestora inainte sa se inceapa betonarea.

Inainte de turnarea betonului, suruburile, conductele sau canalele sau orice alte elemente de fixare care sunt inzidite vor fi fixate in pozitia corecta si miezurile de turnare si celelalte dispozitive de formare a gaurilor vor fi tinute pe pozitie prin fixarea de cofraj sau prin alte mijloace. Gaurile nu vor fi taiate in beton fara a fi obtinuta aprobarea prealabila in scris a Consultantului Supervizare.

In cazul in care aceasta procedura nu poate fi adoptata, gaurile si deschiderile de dimensiuni corespunzatoare vor fi formate pentru astfel de componente pentru a le permite inzidirea mai tarziu odata cu sau dupa instalarea restului de sistem. Asemenea gauri sau deschideri vor avea o forma si dimensiuni suficiente pentru a permite turnarea si coeziunea betonului sau pastei de ciment. Suprafetele gaurilor sau deschiderilor vor fi tratate ca imbinari de constructie.

Toate componentele ce vor fi inzidite vor fi sprijinite in pozitia lor corecta pentru a se preveni miscarea sau deterioarea in timpul inzidirii. In special, nicio conducta cu imbinari cu flansa nu va fi incastrata in beton pana cand nu s-a verificat coroborarea cu acuratete cu celelalte conducte si nu a fost asigurata pe pozitie.

Betonul utilizat pentru inzidire va fi de aceeasi categorie ca cel inconjurator, exceptand faptul ca amestecul va incorpora de asemenea si un aditiv de expansiune utilizat cu respectarea instructiunilor producatorului.

Mortarul ciment nisip sau pasta de ciment utilizata in acest scop va incorpora si un aditiv de expansiune. Betonul, mortarul si pasta de ciment vor fi amplasate si compactate prin metode care vor evita miscarea si deterioarea componentelor inzidite.

Taierea sau deplasarea armaturii

Armatura nu va fi taiata, indoita sau deplasata pentru a facilita inzidirea fara aprobarea Consultantului Supervizare.

Atunci cand armatura este taiata sau deplasata pentru a facilita formarea gaurilor sau a deschizaturilor, Antreprenorul va furniza si fixa o armatura de otel suplimentara, dupa cum s-a dispus si aprobat de catre Consultantul Supervizare, pentru a transfera presiunile dintr-o parte in cealalta a gaurii, deschizaturii sau nisei.

Taierea sau deplasarea armaturii va fi permisa numai dupa aprobarea si inspectarea de catre Consultantul Supervizare.

Curatarea

Inainte de umplerea sau de introducerea pastei, gaurile sau deschiderile vor fi degrosate si curatate pentru a fi indepartat praful sau alte impuritati. Deschizaturile si gaurile vor fi umezite cu apa curata inainte de umplere sau injectare. Filetele suruburilor de ancorare sau celelalte componente vor fi curatate si date cu ulei imediat dupa umplere sau injectare.

Injectarea in spatii inguste

In situatia in care spatiul dintre fixare sau unitatea ce va fi inzidita si betonul adiacent este mai mica sau egala cu 25 mm, materialul de injectare se va compune din o parte ciment si doua parti nisip, cu un aditiv de expansiune aprobat.

Imbinarea intre betonul vechi si nou

Cand un beton nou este imbinat cu un beton vechi sau existent, Antreprenorul va taia betonul vechi pentru a forma o suprafata dreapta. Imbinarea va fi considerata ca imbinare de constructie si tratata cu un compus aprobat de rasina epoxidica, inainte de turnarea noului beton. Suprafata expusa a imbinarii intre betonul vechi si nou va fi formata cu o insertie de lemn de 20 mm x 25 mm. Dupa ce betonul s-a intarit complet, insertia de lemn va fi inlaturata si spatiul va fi umplut cu rasina de ermetizare aprobata.

Injectarea sub balustrade

Injectarea sub balustrade va fi executata cu mortar din rasina sintetica pe baza epoxidica si aprobata de Consultantul Supervizare.

Protectia suprafetelor de beton

Generalitati

Sistemele de protectie din bitum vor fi aplicate structurilor de beton pentru suprafetele exterioare, cu scopul de a proteja placile de beton impotriva efectelor agresive ale apei subterane saline sau alte materii nedorite. In general, invelisurile de protectie vor fi aplicate suprafetelor structurilor de beton care sunt situate sub pamant si/sau in contact cu apa subterana.

Antreprenorul va furniza, livra si aplica invelisurile si vopselele de protectie. Tipul de strat ce va fi utilizat pentru suprafetele exterioare va fi bitum (emulsie de asfalt) aprobat de Consultantul Supervizare.

Straturile de grund si cele subsecvente vor fi obtinute de la acelasi producator si vor fi de tipul grundului si invelisului subsecvent, recomandate de catre producator pentru acea vopsea sau bitum.

Sistemele de protectie de vopsea si bitum vor fi aplicate strict conform instructiunilor producatorului. Vopselele vor fi livrate pe Santier(e) in containere sigilate cu numele producatorului clar indicat. Invelisurile vor fi aplicate de catre muncitori calificati sub supravegherea unui maistru competent si intr-un mod satisfacator pentru Consultant Supervizare. Invelisurile de bitum nu vor fi aplicate pana cand betonul nu s-a intarit conform perioadei descrise si nu a fost obtinuta aprobarea prealabila a Consultantului Supervizare.

Pregatirea suprafetei

Inainte de aplicarea invelisului sau grundului, suprafata betonului va fi curatata cu atentie de mizerie, compusi de intarire, praf si material liber si, acolo unde este necesar, suprafata va fi remediata astfel incat sa fie neteda si fara gauri de apa sau aer. Suprafetele de beton vor fi uscate inainte de aplicarea primului strat de grund. Niciun strat de bitum nu va fi aplicat pana cand Consultantul Supervizare nu a aprobat lucrarile preparatorii. Antreprenorul se va asigura ca necesarul de vopsea si strat se va afla pe Santier inainte de inceperea lucrarilor astfel incat sa se evite intreruperile in timpul executarii lucrarilor.

Aplicarile

Vopseaua, invelisul de bitum sau grundul nu vor fi aplicate pana cand suprafata ce va fi tratata nu a fost aprobata de Consultantul Supervizare. Dupa aplicarea unui anumit strat, suprafata va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare inainte sa fie aplicat urmatorul strat.

Grundul va fi aplicat si bine periat in beton si va fi lasat sa se usuce.

Un strat gros va fi aplicat cu peria intr-o singura directie si va fi lasat sa se usuce.

Un strat gros va fi aplicat in unghi drept cu stratul anterior si va fi lasat sa se usuce.

Pe beton si alte suprafete vor fi aplicate minim doua invelisuri de bitum, excluzand grundul, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare.

Aplicarea unui strat sau strat va fi efectuata astfel incat sa nu apara zone omise pe suprafata tratata.

Indicele de aplicare a grundului va fi de 0.05 kg/m² si cel al invelisurilor subsecvente nu va fi mai mic 0.5 kg/m² de suprafata. Fiecare strat va fi uscat cu atentie inainte de aplicarea invelisului subsecvent si va fi considerat ca fiind uscat cand nu apar pete pe un deget umed care este frecat bine pe strat. Niciun strat nu va fi imers pe o perioada de cel putin sapte zile dupa ce a fost aplicat pe suprafata.

Partea de dedesubtul structurilor de beton situate in pamant saturat cu apa va fi protejata prin aplicarea unui strat de bitum peste un strat de mortar ciment nisip, cu o grosime minima de
25 mm.

Mortarul ciment nisip va fi construit deasupra betonului de fundatie si, atunci cand acesta va fi maturat si intarit, va fi aplicat invelisul de bitum conform Clauzei “Betonul”, inainte de turnarea betonului de rezistenta.

Cofrajul betonului

Generalitati

Cofrajul va include toate formele temporare pentru modelarea betonului impreuna cu toate constructiile temporare necesare pentru sustinerea acestor forme.

Planuri si Calcule

Antreprenorul va inainta spre aprobare Consultantului Supervizare planurile si calculele ce vor indica detaliile cofrajului pe care intentioneaza sa il utilizeze. Planurile vor indica materialele propuse si detaliile de constructie, ca de ex. marimea pieselor, spatierea si pozitionarea zidariei, traverselor, piroanelor si impanarilor. Cofrajul nu va fi construit pana cand planurile si calculelele (daca este cazul) nu vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare.

O asemenea aprobare nu il va scuti pe Antreprenor de responsabilitatea sa cu privire la potrivirea si performanta cofrajului. Orice schimbari sau modificari ale cofrajului solicitate de catre Consultantul Supervizare vor fi executate fara costuri suplimentare pentru Autoritatea Contractanta.

Cofrajul va avea un proiect si o constructie adecvate pentru suportarea unor sarcini fara a se curba, distorsiona sau deplasa excesiv. Cofrajul va fi astfel construit incat sa previna pierderile de apa sau de pasta din ciment. Se va acorda o atentie speciala cofrajului atunci cand se utilizeaza vibratoare cu tije sau cu clapete pentru compactarea betonului.

Materiale pentru cofraj

Cofrajul poate fi realizat din lemn de foarte buna calitate, fara noduri, crapaturi sau suprafete deformate.

Lemnul pentru cofraj nu va avea o grosime mai mica de 30 mm, fetele lambriului in contact cu betonul si marginile lambriului vor fi plane si netede, iar imbinarile vor fi cu lamba si uluc. Alternativ, cu aprobarea Consultantului Supervizare, cofrajul poate fi realizat fie din a) metal cu imbinari aliniate cu acuratete si ajustate prin strangere, sau b) lambriu sau placa dura de 5 mm grosime sprijinita de lemn ajustat prin strangere de 17.5 mm grosime, sau c) lambriu cu o grosime de cel putin 17.5 mm. Lambriul sau placa dura vor fi rezistente la deterioarea prin udare si vor fi fixate si imbinate astfel incat sa ofere betonului un finisaj perfect neted si egalizat.

Pentru formele de beton texturat va rugam sa va referiti la Clauza “Finisarea suprafetelor de beton”.

Fixarea cofrajului

Cofrajul va fi fixat in linie si nivel, perfect si absolut plan, fara crapaturi la imbinari, va fi ingradit, sprijinit si pironit astfel incat sa-si pastreze pozitia fara a se deplasa sau devia in timpul turnarii si compactarii betonului. Imbinarile cofrajului vor fi realizate astfel incat sa nu apara nicio scurgere de pasta din beton.

Toate imbinarile vor fi orizontale sau verticale, cu exceptia cazului in care forma betonului finisat impune contrar.

Cofrajul din spate

Cofrajul din spate va fi utilizat pentru formarea suprafetelor de beton care vor fi acoperite cu pamant sau alte constructii si se va conforma cerintelor specifice cofrajului, cu exceptia faptului ca fetele placajului nu trebuie sa fie plane.

Legaturi interne

Nu se va utiliza nicio legatura interna intre pereti la executarea Lucrarilor, decat cu aprobarea Consultantului Supervizare.

Masuri pentru prevenirea aderentei

Toate cofrajele in contact cu betonul vor fi tratate cu o solutie sau ulei de formare aprobat inainte de utilizare, cu scopul de a se preveni aderenta betonului. Un asemenea ulei sau solutie trebuie aplicate cu grija ca sa nu se produca o contaminare a armaturii sau a betonului turnat anterior cu acel ulei sau solutie. Nu se va utiliza niciun material care va avea aderenta sau va decolora betonul.

Guri de acces

Vor fi lasate guri de acces corespunzatoare pentru curatarea cofrajului si turnarea si compactarea betonului.

Curatarea si re-folosirea cofrajului

Inainte de turnarea betonului, cofrajul va fi curatat foarte bine si spalat cu apa si aer sub presiune pentru indepartarea rumegusului, aschiilor si altor materii straine. Apa va fi drenata si indepartata de pe cofraj.

In niciun caz betonul nu va fi turnat in cofraj pana cand cofrajul nu a fost aprobat de catre Consultantul Supervizare. In situatia in care cofrajul sau matritele vor fi re-folosite, toate suprafetele vor fi curatate si resturile de beton sau mortar vor fi indepartate in totalitate. In situatia in care, in opinia Consultantului Supervizare, cofrajele sau matritele nu sunt acceptabile pentru re-folosire, acestea vor fi fie reparate, fie inlocuite cu cofraje sau matrite noi care se vor conforma cerintelor stipulate de Clauza “Materiale pentru cofraj”.

Indepartarea cofrajului

Cofrajele vor fi indepartate numai cu acordul Consultantului Supervizare si sub supravegherea calificata a unui maistru competent si de o maniera care sa nu cauzeze deteriorari ale betonului. Cofrajul nu va fi indepartat pana cand betonul nu este suficient asezat si intarit. Diferitele perioade de timp ce trebuie sa curga intre momentul turnarii betonului si cel al indepartarii cofrajului in diferite parti ale structurilor turnate “in-situ” sunt indicate in tabelul de mai jos, dar conformarea la aceste cerinte nu il va elibera pe Antreprenor de obligatia sa de a intarzia indepartarea formelor in cazul in care betonul nu s-a stabilizat sau nu a atins rezistenta necesara. In cazul in care apar variatii de temperatura pe Santier si in functie de conditiile de intarire, Consultantul Supervizare poate, la libera sa alegere, sa varieze perioada indicata in tabelul urmator, iar perioada va acoperi o asemenea situatie neprevazuta.

Perioada de indepartare a cofrajului la o temperatura medie de 4° sau mai mare:

Intotdeauna Antreprenorul va intarzia indepartarea cofrajului daca, in opinia Consultantului Supervizare, betonul continut in interior nu a atins o rezistenta suficienta.

In situatia in care temperaturile medii sunt sub 4°C, perioada de indepartare va fi prelungita cu numarul de zile in care temperatura a fost sub 4°C. Perioadele exprimate in zile reprezinta zile de 24 de ore.

Alternativ, indepartarea cofrajelor va fi determinata de rezistenta la compresiune a betonului impusa la momentul indepartarii. In acest caz rezistenta impusa va fi conforma Clauzei “Proiectarea amestecului de beton”.

Orice deteriorare a betonului, care poate aparea in urma indepartarii cofrajului sau a supraincarcarii, va fi remediata pe cheltuiala Antreprenorului si intr-un mod satisfacator pentru Consultant Supervizare.

Finisajul suprafetelor de beton

Urmatoarele cerinte referitoare la finisajul suprafetelor de beton se vor aplica dupa caz, cu exceptia situatiei in care se specifica contrar sau se indica contrar in planuri.

a) Suprafetele expuse (altele decat cele superioare expuse), suprafetele in contact cu lichide, incluzand radierele colectoarelor si suprafetele exterioare verticale ale chesoanelor „in-situ”: Textura necesara a suprafetei va fi aceea obtinuta prin utilizarea unei fatade de metal netede impermeabile sau a unui material similar, cu exceptia cazului in care se dispune altfel.

b) Suprafetele acoperite: Textura necesara a suprafetei va fi aceea obtinuta prin utilizarea unui lemn cu imbinarile stranse sau a unui material similar.

c) Suprafetele superioare expuse: Suprafetele superioare expuse ale platelajului si suprafetele superioare in contact cu apa vor fi finisate cu o mistrie de otel pana la obtinerea unui finisaj dens, uniform si neted, care sa nu prezinte urme de mistrie. Celelalte suprafete superioare expuse vor avea un finisaj neted obtinut cu ajutorul unei mistrii de lemn.

d) Drumuri de beton si suprafete dure: Drumurile de beton si suprafetele dure vor avea finisajul suprafetei obtinut prin utilizarea conventionala a unui batator manual sau a unei grinzi vibratoare.

e) Zonele tencuite sau superficiale: Zonele care vor fi ulterior tencuite sau vor primi un strat superficial vor fi crestate corespunzator pentru a oferi o fixare efectiva.

f)     Ridicaturile expuse: Ridicaturile expuse vor fi formate cu un con de 20 mm pe 20 mm.

g) Beton texturat: Suprafetele ce vor include un finisaj de beton texturat vor fi acelea detaliate in Planuri. Antreprenorul va construi o proba de l m² spre a fi aprobata de Consultantul Supervizare inainte de construirea betonului texturat in Lucrarile permanente.

h) Toate suprafetele: Toate suprafetele vor fi fara crapaturi, urme de nisip, fagure, porozitate si pierderi de pasta de ciment sau ciment de legatura.

In cazul suprafetelor partial impamantate, calitatea suprafetei expuse se va extinde la 500 mm sub nivelul final al solului.

Dimensiuni si suprafete ale betonului „In-Situ”

Executia cofrajelor si betonului se va face astfel incat betonul sa nu necesite in mod normal lucrari de remediere, suprafetele fiind perfect compactate, netede si fara iregularitati. Suprafetele de beton cu diverse finisaje nu vor depasi in niciun caz tolerantele maxime admise stipulate in tabelul urmator.

In tabel, “linie si nivel” si “dimensiune” vor avea sensul de dimensiunile liniilor, nivelelor si sectiunilor indicate in Planuri.

Iregularitatile suprafetei vor fi clasificate drept “abrupte” sau “graduale”. Iregularitatile abrupte includ, dar nu sunt limitate la, terasari si muchii cauzate de deplasarea sau amplasarea gresita a cofrajului, noduri libere sau alte defecte ale materialelor cofrajului si vor fi testate prin masurare directa. Iregularitatile graduale vor fi testate cu ajutorul unui sablon drept pentru suprafetele plane sau echivalentul sau pentru suprafetele curbate, sablonul fiind lung de 0 m pentru suprafetele neformate si de 1.5 m pentru suprafetele formate.

Armatura de otel

Tipuri, calitate si depozitare

Armatura de otel pentru beton va fi formata din bare de otel sau tesatura de fire de otel, cu exceptia cazului in care se indica contrar. Barele de otel vor fi reprezentate de bare de otel deformate sau/si rotunde usoare, dupa cum se stipuleaza in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Armatura din tesatura din fire de otel se va conforma la prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Toate tesaturile din fire de otel vor fi livrate ca foi plate.

Antreprenorul va pregati specimene de testare din armatura de otel care va fi utilizata in Lucrari. Specimenele de testare vor fi prelevate in prezenta Consultantului Supervizare si vor avea o marime suficienta pentru efectuarea testelor, asa cum se descrie in cele ce urmeaza. Acestea vor fi testate in laboratoare agreate si vor fi inaintate Consultantului Supervizare copii legalizate ale rezultatelor testelor.

Specimenele vor fi testate cu privire la proprietatile de indoire si tensionare, iar tesatura din fire si cu privire la rezistenta la forfecare la sudare. Metodele si cerintele pentru testare vor fi realizate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Nicio armatura de otel nu va fi utilizata la Lucrari pana ce Consultantul Supervizare nu a aprobat rezultatele testelor. Daca se dispune de catre Consultantul Supervizare, procedurile de testare vor fi repetate pe cheltuiala Antreprenorului pentru fiecare noua livrare de armatura de pe parcursul executarii Lucrarilor.

Depozitarea armaturii se va face pe postamente sau suporturi deasupra solului. Tipurile si dimensiunile diferite vor fi pastrate separat.

Grafice de indoire si taiere

Antreprenorul va pregati pentru uz propriu grafice de indoire a barelor si listele de bare, grafice de taiere si listele foilor pentru tesaturile din fire pentru fiecare structura individuala, din informatiile oferite in planuri si Specificatii, si va avea responsabilitatea sa se asigure ca sunt furnizate informatiile corecte atunci cand se comanda armatura. Copiile dupa aceste grafice, liste sau comenzi vor fi inaintate Consultantului Supervizare spre aprobare. Suporturile pentru barele de otel vor fi incluse in graficele de indoire.

Aprobarea graficelor de indoire si taiere, listelor si comenzilor nu il va elibera pe Antreprenor de responsabilitatea sa de a executa fixarea armaturii conform planurilor si/sau cerintelor stipulate in prevederile standardelor si normelor nationale aplicabile.

Protectie si curatare

Armatura va fi protejata permanent impotriva deteriorarii si la momentul amplasarii in structura va fi curatata de noroi, zgura, rugina, vopsea, ulei sau orice alta substanta straina. Armatura de otel va fi curatata cu atentie de betonul intarit sau partial intarit, uleiul sau vopseaua de cofraj care s-au depus in timpul construirii Lucrarilor adiacente.

Indoirea barelor

Armatura de otel va fi taiata din bare drepte fara noduri sau curburi sau alte defecte si va fi curbata la rece de catre un muncitor competent, cu experienta. Barele cu diametre mai mari de 12 mm vor fi indoite intr-o masina de curbare proiectata in acest scop si aprobata de Consultantul Supervizare. Bara de armatura care a fost deja indoita nu va fi indoita din nou in locul curburii anterioare.

Taierea tesaturii din fire

Armatura din fire va fi taiata drept din foi. Taierea foilor se va realiza in asa fel incat sa se limiteze pierderea de material. Nu va fi permisa utilizarea la Lucrarile Permanente a partilor taiate ramase.

Imbinarea prin suprapunere a barelor si a plaselor

Barele si plasele suprapuse sunt permise atunci cand sunt necesare si se aproba de catre Consultantul Supervizare. Nu se va efectua sudarea armaturii decat cu autorizarea Consultantului Supervizare. In cazul cand se aproba de catre Consultantul Supervizare, sudarea si testarea armaturii se vor conforma cerintelor stipulate in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Cu exceptia situatiei cand se specifica contrar, lungimea de suprapunere a barelor se va conforma standardului, iar suprapunerile vor fi pozitionate in zigzag.

Suprapunerile la sectiunile adiacente din tesaturile de fire vor fi realizate in general dupa cum urmeaza:

Cap la Cap prin suprapunerea celor doua piese, una buclata (masurata de la capetele firelor longitudinale din cealalta piesa) si securizarea celor doua piese impreuna cu legaturi de sarma amplasate la intervale de 450 mm.

Una langa Alta prin plasarea celor doua fire din margine (firele longitudinale din marginile tesaturii), una de-a lungul si suprapusa celeilate si securizarea celor doua piese impreuna cu legaturi de sarma amplasate la intervale de 900 mm.

Fixarea armaturii

Armatura de otel va fi amplasata si fixata cu acuratete pe pozitie si tinuta in acea pozitie pe timpul plasarii betonului.

Pozitionarea corecta va fi obtinuta prin utilizarea suporturilor barelor de otel, blocuri, legaturi, ancoraje si alte asemenea suporturi aprobate. Blocurile de spatiere pentru tinerea armaturii departe de contactul cu formele sau armatura adiacenta vor fi realizate din blocuri de beton prefabricat dens, cu dimensiunile si formele aprobate. Blocurile vor fi dotate cu o cavitate semi-circulara si sarme de legat duble curbate. Etanseitatea acestor blocuri va fi cel putin similara cu cea a betonului in care sunt turnate. Nu se va permite utilizarea materialului de concasare, a bucatilor de piatra sparta, caramizilor sau altor materiale. Otelul va fi indoit si legat in pozitia corecta cu sarme de otel. In plus fata de orice cerinta, otelul de armatura va fi fixat astfel incat sa suporte propria greutate si alte sarcini care pot fi postate pe timpul constructiei fara a se deplasa, a devia sau a suferi vreo miscare.

In elementele de beton cu doua straturi de armatura, straturile paralele de bare de otel vor fi sprijinite pe pozitie cu ajutorul unor saboti de otel. Blocurile de spatiere vor fi plasate la fiecare sabot pentru a sustine straturile de armatura ale betonului de fundatie sau cofrajului.

Invelisul de beton de pana la cea mai apropiata armatura, excluzand zugraveala si alte finisaje decorative si betonul de sub fundatie se vor conforma standardelor respective.

Distanta intre oricare doua bare paralele, cu exceptia celor de la suprapuneri, va fi cu cel putin
5 mm mai mare decat marimea nominala a agregatului.

Toata armatura ce proiecteaza afara din imbinarile constructiei, sau care este probabil sa fie expusa la conditiile meteorologice pe o perioada indelungata inainte de a se incepe betonarea, va fi acoperita cu polietilena, banda oarba, pasta de ciment sau alte materiale satisfacatoare pentru Consultant Supervizare cu scopul de a se preveni ruginirea excesiva sau patarea betonului inconjurator. In situatia in care, in ciuda acestor masuri de precautie, apar pete de rugina pe suprafetele vizibile in permanenta, acestea vor fi indepartate imediat intr-un mod satisfacator pentru Consultant Supervizare.

Aprobarea inainte de betonare

Armatura, dupa fixarea pe pozitie, va fi inspectata si aprobata de catre Consultantul Supervizare inainte ca betonul sa fie turnat. Betonul turnat cu nerespectarea acestei cerinte va fi indepartat impreuna cu armatura si inlocuit de catre Antreprenor pe cheltuiala sa, daca se dispune in acest sens de catre Consultantul Supervizare.

Lucrari pentru retele subterane de alimentare cu apa si canalizare

Generalitati

Informatii generale

Prezentul capitol se aplica la Proiectarea si executarea retelelor subterane de apa potabila sau apa uzate transportate sub nivel liber sau sub presiune.

Procedurile de proiectare si constructie a retelelor de conducte vor fi stabilite in general in conformitate cu standardele si normativele nationale aplicabile.

Durata de viata proiectata

Retelele de conducte vor fi proiectate pentru a asigura o durata de viata de minim 50 de ani.

Scenarii de incarcare

Lucrarile de terasamente pentru conducte si conductele vor fi proiectate pentru toate scenariile de incarcare previzibile, incluzand urmatoarele:

a)      presiunea maxima de lucru in retelele finalizate;

b)      teste de presiune pentru partile de retele finalizate si pentru intreaga retea (presiuni testate in teren);

c)       testele de presiune hidrostatica impuse pentru conducte si piesele de imbinare, la fabrica (testele de presiune hidrostatica).

Testele de presiune hidrostatica ale lucrarilor si testele de presiune efectuate in teren vor fi realizate dupa cum se arata in Specificatii sau cum se impune pentru a demonstra factorii de siguranta corespunzatori.

In ciuda celor anterior mentionate si tinand cont de cerintele Specificatiilor pentru gradul de indoire al conductelor rigide si flexibile, toate conductele, piesele de imbinare si auxiliare conductelor vor fi proiectate astfel incat sa ofere un factor de protectie corespunzator impotriva:

a)      fortelor interne maxime dezvoltate din presiunea de lucru, presiuni testate in teren;

b)      presiunile minime si maxime exercitate de undele de soc ce rezulta din conditiile de operare;

c)       fortele maxime externe ce rezulta din conditiile de incarcare externe, incluzand fortele rezultate din greutatea proprie, plutire, supraincarcare si variatiile de temperatura;

d)      coroziunea externa avand in vedere protectia specificata si natura apei de suprafata si celei de subteran care este probabil sa apara;

e)      fortele care apar prin manevrarea si pozarea conductelor si pieselor de imbinare.

Transportul si depozitarea

Toate echipamentele necesare pentru incarcarea, transportul la santierul de constructii sau pentru depozitare si descarcare vor fi furnizate de catre Antreprenor.

Conductele vor fi manipulate astfel incat deteriorarea lor sa fie evitata pe cat posibil. Acestea vor fi ridicate numai cu cordoane dintr-un material si de o forma care protejeaza conductele si Sistemele de protectie a lor impotriva deteriorarii. Antreprenorul va verifica conductele in ceea ce priveste defectele sau deteriorarile vizibile si il va notifica pe Consultantul Supervizare in cazul in care le observa. Antreprenorul va avea responsabilitatea sa remedieze orice defect sau deteriorare pentru a obtine aprobarea Consultantului Supervizare.

Toate conductele vor fi protejate impotriva conditiilor meteorologice defavorabile, incluzand lumina soarelui si impotriva ciocnirii in timpul transportului, depozitarii si legarii. Daca o conducta este ciocnita, aceasta va fi curatata inainte de instalare.

Antreprenorul va avea responsabilitatea de a obtine toate avizele necesare pentru transportul conductelor. Acolo unde este posibil, Antreprenorul se va asigura ca nu sunt depasite restrictiile de tonaj pe drumurile publice. Antreprenorului ii va reveni responsabilitatea sa remedieze pagubele cauzate acestor drumuri.

Atunci cand conductele sunt colectate de pe un amplasament de depozitare, Antreprenorul va asigura impotriva alunecarii conductele ramase. In momentul in care un amplasament de depozitare este golit de materiale, Antreprenorul va curata amplasamentul si drumul de acces si le va aduce in starea initiala.

Re-rotunjirea si taierea conductelor

Conductele care au fost manipulate fara grija pot prezenta o ovalizare la capatul mufei care sa impiedice asamblarea corecta a retelei de conducte. O asemenea ovalizare poate fi corectata cu ajutorul unui echipament de tensionare special aprobat de Consultantul Supervizare.

Conductele vor fi taiate in unghiuri drepte cu axa conductei. Se recomanda folosirea frezei-modul pentru taierea conductelor. Se va acorda atentie indepartarii bavurilor si refacerii muchiilor pentru a se facilita fixarea imbinarilor automate si evitarea deteriorarii inelului de imbinare. Muchiile, realizate cu o pila pentru DN 300 si sub acest diametru si cu o freza-modul pentru DN mai mari de 300, trebuie sa se conformeze strict la muchiile originale din fabrica.

Excavarea santurilor

Santurile vor fi excavate la latimea, adancimea si liniile indicate pe planuri si vor fi executate conform Clauzei “Lucrari de terasamente”.

Pozarea si imbinarea conductelor

Inainte de introducerea conductelor in sant, Antreprenorul va inspecta cu atentie si va curata conducta pentru a se asigura ca au fost inlaturate toate materiile straine. Aliniamentul conductei in sant va fi controlat printr-un instrument de nivel si mira care sa asigure nivelul corect.

Antreprenorul va pastra interiorul conductelor curat si fara apa, mizerie, pietre si alte materii straine pe masura ce are loc pozarea si, la sfarsitul zilei de lucru sau la orice alt moment cand instalarea nu are loc, capetele deschise ale conductelor vor fi sigilate cu busoane. Antreprenorul va lua masurile de precautie necesare pentru a se preveni plutirea conductelor.

Conductele vor fi pozate in linii drepte atat in plan orizontal, cat si vertical. Schimbarile de directie mai mici de 11¼° vor fi realizate prin devierea conductelor dupa imbinarea in unul sau mai multe puncte. Unghiul de deviere al fiecarei imbinari depinde de DN si prezinta urmatoarele valori maxime:

DN Deviatia maxima

100 la 300 5°

350 la 600 2.5°

700 la 2000 1.5°

Nu se pot face devieri la imbinarile blocate.

Imbinarea mufelor si fasungurilor si a conductelor si fitingurilor cu flansa se va efectua in stricta conformitate cu instructiunile si recomandarile producatorilor.

Coborarea conductelor se va executa in conditii sigure, conform reglementarilor aplicabile cu privire la protectia muncii si a practicilor obisnuite.

Conductele invelite cu bitum vor fi manipulate cu ajutorul unor cotade corespunzatoare care sa nu deterioreze nici conducta, nici invelisul. Va fi utilizat un numar suficient de masini de ridicat (ex. cu grinzi laterale) pentru a se asigura ca nu se vor exercita presiuni negative asupra conductei. Raza curburii oricarei deformari elastice aparute in timpul coborarii nu va fi mai mica decat cea indicata in sectiunile longitudinale.

Antreprenorul, inainte de coborarea conductei, se va asigura ca fundul santului este nivelat si fara pietre si alte materii nocive care ar putea deterioara invelisul.

Procedura de coborare va asigura ca acea conducta sa nu fie supusa la socuri sau alte presiuni inutile. Conducta va fi pozata intr-o linie dreapta pe cat posibil, pastrand o distanta fata de peretii santului de cel putin 0.20 m. Va fi sprijinita pe toata lungimea si, pe cat posibil, nesupusa la presiuni.

In situatia in care o sectiune este avariata in timpul coborarii, aceasta va fi scoasa, reparata si coborata din nou. Orice defect care poate afecta calitatea structurala a conductei va fi tratat dupa cum se dispune de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va suporta toate costurile asociate tratamentului.

In zonele unde conductele pot fi plutitoare, acestea vor fi securizate impotriva fortei ascensionale cu “carlige” din beton armat sau prin ancorare in teren solid, astfel incat sa fie obtinut un factor de siguranta de 1.2 impotriva fortei ascensionale. Modificarea ancorajelor sau orice alta manipulare care deterioreaza galvanizarea ancorajelor nu este permisa.

Daca conditiile permit, se poate obtine o sarcina temporara, cu aprobarea Consultantului Supervizare, prin incarcarea conductei cu apa curata dupa coborare. Apa va indeplini cerintele stabilite pentru apa potabila. Dupa ce conducta a fost coborata si ancorajul sau sprijinul a fost montat, conducta poate fi golita de apa.

Acolo unde este posibil, capetele conductei coborate vor fi inchise cu capace etanse. Antreprenorului ii revine responsabilitatea sa mentina conducta curata pe interior si fara materii straine.

Orice excavatie suplimentara necesara dupa coborarea conductei va fi executata numai cu permisiunea si in prezenta Reprezentantului Consultantului Supervizare.

Umplerea santurilor conductelor

Selectarea umpluturii din jurul conductelor. Umplutura pentru reteaua de conducte va fi executata conform Clauzei “ Lucrari de terasamente”.

Patul de beton si zona inconjuratoare. Acolo unde va fi asigurata protectie de beton pentru conducte, Consultantul Supervizare poate dispune sa fie turnat un strat de sustinere din beton de categoria D pe intreaga latime a fundului santului, astfel incat sa respecte urmatoarele cerinte:

Detalii cu privire la betonul de sustinere       Diametru nominal al conductei (mm)

600 sau < 700 900     1000 2000

Grosimea min. a betonului de sustinere

(mm)                                             75 75 75

Prelungirea min. a sustinerii de fiecare

parte corpului conductei (mm)  150 150 230

Distanta min. intre betonul de sustinere      150 150 230
si corpul conductei (mm)

Distanta min. intre betonul de sustinere 25 25 25
si dedesubtul fasungului conductei (mm)

Betonul de sustinere va fi lasat sa se aseze si spalat cu atentie inainte de inceperea pozarii conductelor.

Lungimea retelelor pozate intr-o operatiune, inainte de betonarea liniei de conducte, va fi aceea indicata de Consultantul Supervizare astfel incat sa permita pozarea cu acuratete a conductelor si compactarea corespunzatoare a umpluturii.

Conductele de pana la si inclusive 1200 mm diametru nominal vor fi ferm sprijinite pe blocuri de beton prefabricate si separate de acestea printr-un suport gros de 25 mm din lemn de esenta moale saturat.

Dupa ce reteaua de conducte a fost testata de catre Antreprenor si aprobata de Consultantul Supervizare, betonul va fi spalat cu atentie si va fi turnat beton de categoria C si compactat pentru a se evita deranjarea conductelor si imbinarilor pana cand se obtine profilul corespunzator pentru tipul de protectie impus.

Protectia de beton a retelelor va fi un pat sau o imprejmuire de beton de categoria C, pe lungimile dispuse de Consultantul Supervizare in scris.

Protectia de beton va fi amplasata pe intreaga latime a santului si in niciun caz sub 150 mm latime de fiecare parte a corpului conductei. Atunci cand se asigura suport pentru excavatii, pe suport se va amplasa carton gudronat inainte de betonare pentru a se facilita scoaterea suportului.

In cazul conductelor cu mufe si fasunguri, cu imbinari flexibile, protectia de beton de la fiecare imbinare va fi intrerupta in plan vertical la marginea fasungului cu o placa fibrolemnoasa sau cu un alt material aprobat de Consultantul Supervizare, avand urmatoarele grosimi:

Diametrul nominal al conductei (mm) Grosimea placii fibrolemnoase (mm)

≤ 300 12

350 la 600 24

700 la 1200 36

1400 la 2000 48

In cazul in care doua sau mai multe retele de conducte sunt pozate in acelasi sant, imbinarile vor coincide in punctele unde continuitatea betonului dimprejur este intrerupta; imbinarile retelei cu conductele mai lungi si orice imbinari intermediare din celelalte retele cu conducte mai scurte vor fi imprejmuite cu beton.

Sprijinirile conductelor

Antreprenorul va avea grija sa sprijine in mod corespunzator conductele in timpul instalarii pana in momentul finalizarii suporturilor si ancorajelor permanente aprobate de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul se va asigura ca nu sunt aplicate sarcini sau presiuni excesive pe fitinguri, conducte sau structuri in timpul instalarii.

Sistemele de conducte vor fi finalizate si verificate cu privire la pozitionarea si aliniamentul corect inainte si dupa ce vor fi montate in beton, acolo unde este cazul.

Rambleele

Restul de sant de deasupra imprejmuirii conductei va fi umplut cu material aprobat, selectat conform Specificatiei.

Ancoraje si blocuri de ancorare

Ancorajele si blocurile de ancorare ale conductelor sub presiune vor fi proiectate pentru a rezista la orice balansuri la care ar putea fi supuse. In cazul in care exista o miscare inacceptabila a unui bloc sau ancoraj, Antreprenorul va proiecta din nou si va reconstrui structura, cu marirea factorilor de siguranta, in masura in care este necesar pentru a asigura o rezistenta corespunzatoare.

Testarea retelelor sub presiune din otel sau fonta

Retelele sub presiune (impreuna cu toate particularitatile si vanele incorporate) vor fi testate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Santul va fi umplut pe corpul conductei, lasandu-se imbinarile neacoperite astfel incat sa se impiedice miscarea conductei pe perioada lasarii imbinarilor accesibile. De asemenea blocurile de reazem vor fi construite inaintea testarii. In cazul drumurilor cu trafic greu, umplutura la imbinari va fi plasata inainte de testare daca Consultantul Supervizare aproba in scris. Consultantul Supervizare va fi notificat cu cel putin doua zile inainte sa inceapa testul de presiune al unei sectiuni.

Presiunile testate, cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare, vor fi: 1.5 × presiunea maxima de lucru sau presiunea de soc maxima, daca este cazul, oricare este mai mare.

Conductele vor fi umplute si testate pe sectiuni de lungimi convenabile, care nu vor depasi 1000 m. Acolo unde conductele sunt pozate cu panta abrupta, lungimea conductei testata odata va fi cea indicata de Consultantul Supervizare.

Capetele conductelor ce sunt testate vor fi inchise cu cep sau flanse oarbe ancorate, furnizate de Antreprenor. Nu se vor folosi vane in acest scop. Toate vanele de spalare si supapele de aer vor fi inlocuite cu flanse oarbe inainte de inceperea testului.

Dupa pozare, imbinare si ancorare, conducta va fi umpluta cu apa incet si cu grija astfel incat sa se evite lovitura de berbec si aerul sa fie eliberat prin capatul superior al conductei sau, in cazul unui punct inalt intermediar, prin instalarea unei conexiuni de serviciu cu robinet. Conductele captusite pe interior cu mortar vor fi lasate pline, cel putin 24 de ore inainte de testare.

Presiunile de testare vor fi aplicate cu ajutorul unei pompe de testare operate manual sau electrica conectata la conducta sau cu ajutorul a doua manometre instalate in paralel, calibrate la un laborator de testare agreat. Presiunea de testare va fi mentinuta cel putin 30 de minute fara ca presiunea sa scada cu mai mult de 0.2 bar.

In timpul testarii, imbinarile de conducte vor fi testate cu privire la pierderi, dar durata testului nu va depasi in niciun caz 2 ore, caz in care este permisa o cadere de presiune de 0.3 bar.

In cazul in care apar pierderi la imbinari, acestea vor fi reasamblate pentru a se elimina asemenea pierderi sau, daca aceasta se dovedeste imposibila, Antreprenorul va livra si asambla noi imbinari pe cheltuiala sa. In cazul in care se sparge vreo conducta sau imbinare sau daca apa curge prin corpul conductei sau imbinarii, Antreprenorul va scoate conducta sau imbinarea defecta si o va inlocui cu alta noua pe cheltuiala sa. In toate cazurile mentionate anterior, lungimea testata va fi re-testata in maniera descrisa mai sus si procesul se va repeta, daca este cazul, pana cand conducta va suporta intr-o maniera satisfacatoare testul prescris.

Va fi pregatit un raport al testarii cu privire la orice aspect si fiecare test realizat. Raportul testarii va contine minim urmatoarele date:

Numarul si data testului

Descrierea sectiunii testate cu indicarea clara a extremitatilor sectiunii

Schita, ce indica in ordinea pozarii, numarul si caracteristicile conductelor, fitingurilor, particularitatilor si ale altor aparate incorporate in sectiune

Durata testului, presiunea de testare si rezultatele obtinute

Deciziile legate de posibile lucrari de reparatii si concluzii.

Raportul testului va fi semnat de catre Antreprenor si Consultantul Supervizare.

Antreprenorul va furniza forta de munca, va instala si pune in functiune pompele de testare, manometrele si celelalte echipamente necesare pentru realizarea testului si va umple conductele cu apa si le va goli dupa efectuarea testului, toate acestea cu aprobarea Consultantului Supervizare. Apa utilizata pentru testare va fi obtinuta dintr-o sursa aprobata. Apa drenata din conducte va fi descarcata astfel incat sa nu afecteze stabilitatea Lucrarilor sau structurile adiacente.

Testarea Conductelor de presiune termoplastice

Testarea conductelor termoplastice (PVC, polietilena) va fi facuta in general asa cum este specificat in prezenta documentatia impreuna cu procedurile detaliate mai jos care vor lua in considerare deformarea materialului. Procedura va fi urmatoarea:

Conducta va fi umpluta complet si aerul va fi evacuat din sistem inainte ca procedurile de proba sa inceapa

Presiunea trebuie aplicata la o valoare constanta iar timpul tL care trece de la inceputul presurizarii pana la atingerea presiunii de proba trebuie inregistrat.

Citiri ale presiunii la anumite intervale trebuie facute si inregistrate prin intermediul aparatelor montate temporar de masurare si inregistrare a presiunii.

Prima citire P1 este luata la un interval de timp t1 egal sau mai mare cu tL

A doua citire P2 este luata la un interval t2 egal sau mai mare cu 5 × tL

Se calculeaza N1 = (loge P1 - loge P2) / (loge t2 - loge t1)valoare care trebuie sa fie intre 0.04 si 0.12.Daca N1 este mai mare decat 0.25, atunci exista o pierdere inacceptabila in sistem

O a treia citire P3 este facuta la un interval t3 egal sau mai mare cu 15 × tL

Se calculeaza N2 = (loge P2 - loge P3) / (loge t3 - loge t2) Daca N2 este mai mare de 0.25, atunci exista o piedere inaccaptabila.Daca raportul N1 / N2 este mai mic de 0.8, exista o pierdere inacceptabila.

Testarea conductelor cu nivel liber

Conductele de canalizare vor fi testate cu aer sau apa, dupa cum se stipuleaza in cele ce urmeaza sau dupa cum dispune Consultantul Supervizare, atunci cand au fost montate si imbinate, inainte sa fie dispusa imprejmuirea de beton sau pamant. Un alt test va fi efectuat atunci cand va fi finalizata imprejmuirea de beton sau umplutura a fost dispusa si compactata la o adancime de 300 mm deasupra coronamentului conductei.

Testarea cu aer: Conductele cu diametrul de peste 750 mm

Conductelor ce vor fi supuse testului cu aer li se va pompa aer pe lungimea testata pana la o presiune echivalenta cu 100 mm apa, indicata de un manometru din sticla gradat, sub forma de tub in U.

Dupa cinci minute fara o pompare suplimentara, aceasta presiune nu trebuie sa fi scazut sub 75 mm apa in manometru. Metoda de pompare va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare si va fi astfel incat sa evite schimbari semnificative de temperatura sau umiditate in aerul pompat in conducta.

Testul cu apa: Conducte de pana la si inclusiv DN 750 mm

Conductele ce vor fi supuse testului cu apa vor fi umplute cu apa pana la o inaltime manometrica de cel putin 1.2 m deasupra coronamentului conductei din capatul inalt si nu mai mult de 6 m deasupra capatului jos la conductei. Conductele cu panta abrupta vor fi testate pe sectiuni, astfel incat sa nu se depaseasca presiunea manometrica maxima mentionata anterior.

Cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare, testul va incepe la o ora dupa umplerea sectiunii de testare, timp in care nivelul apei in conducta verticala de alimentare va fi astfel incat sa produca inaltimea minima de testare de 1.2 m. Pierderea de apa intr-o perioada de
30 de minute va fi masurata prin adaugarea de apa la intervale regulate de 10 minute pentru a se mentine nivelul initial al apei si inregistrarea volumelor adaugate. Sectiunea de conducta va trece testul daca volumul de apa adaugata nu depaseste 0.12 litri pe ora, pe 100 m de conducta, pe milimetru de diametru nominal interior al conductei.

Cu aprobarea Consultantului Supervizare, conductele ce nu sunt sub presiune, cu diametrul nominal mai mare de 1000 mm pot fi alternativ testate prin combinarea inspectiei vizuale pe interior si utilizarea echipamentului proiectat pentru testarea etanseitatii imbinarilor individuale.

In cazul conductelor ce nu sunt sub presiune, infiltratia totala nu va depasi 6 litri pe zi pe milimetru de diametru nominal, pe kilometru de conducta, iar conductele si imbinarile nu trebuie sa prezinte infiltratii vizibile in timpul inspectiei interne. Infiltratia va fi masurata dupa ce s-a executat umplutura si nivelul apei subterane va reveni la cel anterior constructiei (vor trece cel putin 7 zile de la dispunerea umpluturii) si dupa ce au fost efectuate toate testele de presiune.

Antreprenorul va furniza forta de munca, va instala si pune in functiune pompele de testare, manometrele de presiune si celelalte echipamente necesare pentru efectuarea testului si va umple conductele cu apa si ulterior le va goli dupa testare, toate acestea cu aprobarea Consultantului Supervizare. Apa utilizata pentru testare va fi obtinuta dintr-o sursa aprobata. Apa drenata din conducte va fi evacuata astfel incat sa nu fie afectata stabilitatea Lucrarilor sau a structurilor adiacente.

Conducte de fonta ductila

Norme si Standarde

Conductele si fitingurile din fonta ductila care vor fi in contact cu apa uzata se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si vor trece cu succes toate testele descrise in cele ce urmeaza.

Grosimea conductelor si fitingurilor

Grosimea standard a peretilor conductelor si fitingurilor va fi determinata de urmatoare clasificare:

Conducte – Clasa K9

Fitinguri, exclusiv teurile – Clasa K12

Teurile – Clasa K14

Calitatea conductelor, fitingurilor si accesoriilor

Conductele, fitingurile si accesoriile nu vor prezenta defecte care pot dauna utilizarii acestora.

Conductele, fitingurile si accesoriile care prezinta mici imperfectiuni inevitabile prin metoda de fabricare si care nu afecteaza in niciun fel folosinta acestora nu vor fi respinse. Producatorul poate, pe raspunderea sa, sa remedieze asemenea mici imperfectiuni de suprafata intr-o maniera adecvata.

Conductele si fitingurile mansonate si de centrare

Toate conductele ingropate vor fi de tipul mansonat sau centrat cu garnitura de cauciuc standard a producatorului, cu exceptia situatiei in care se specifica, se impune sau indica contrar.

Conductele si fitingurile cu flansa

Flansele se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Flansele vor fi perforate conform PN16, cu exceptia cazului in care se specifica sau dispune contrar.

Imbinarile flanselor vor fi realizate, cu exceptia cazului in care se dispune contrar, cu garnituri de etansare de cauciuc si suruburi cu piulite de otel galvanizat sau placat cu cadmiu care vor include doua saibe pe surub. Garniturile de etansare vor fi realizate din cauciuc gros de 3mm si avand asemenea proprietati fizice astfel incat sa fie capabile sa formeze imbinari permanent etanse, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Nu se va permite utilizarea pastei sau emulsiilor de imbinare. Niciun material de imbinare nu va fi lasat proeminent in tubajul conductei.

Sistemele de protectie si captuselile

Toate conductele si fitingurile vor fi livrate cu sisteme de protectie si captuseli aplicate din fabrica.

Sistemele de protectie se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Captuselile din mortar de ciment se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Conductele vor fi acoperite cu un strat pulverizat de zinc si un strat de bitum.

Conductele vor fi captusite in interior cu mortar ciment bauxita. Zonele mansonate in contact cu apa menajera sau apa uzata vor primi un strat de vopsea epoxidica.

Fitingurile vor fi invelite si captusite cu vopsea epoxidica de 150 microni DFT (minim).

Toate conductele si fitingurile care nu sunt ingropate (din statiile de pompare, etc.) vor avea invelisul intern specificat anterior. Invelisul extern va fi reprezentat de invelisul din fabrica specificat, excluzand invelisul de bitum, la care se adauga un numar de invelisuri de vopsea dupa cum se stipuleaza in Specificatiile Generale Mecanice si Electrice, cu un strat de finisaj de culoarea ce va fi specificata de catre Consultantul Supervizare.

Montarea conductelor

Montarea conductelor si fitingurilor se va executa conform Clauzei “ Lucrari de terasamente”.

Blocurile de reazem si de ancorare

Vor fi prevazute blocuri de reazem, sau alte mijloace aprobate de fixare, la curburi (atat orizontale cat si verticale), ramificatii si capete oarbe de pe conductele sub presiune cu imbinari flexibile.

Blocurile de reazem vor fi din beton armat de categoria C sau beton masiv de categoria D. Blocurile de reazem se vor intinde de la fiting pana la o suprafata de teren solid nederanjat, vor fi armate corespunzator si vor fi instalate astfel incat toate imbinarile sa fie accesibile pentru reparatii. Umplutura excavatiei pentru beton va fi plasata in aceeasi zi in care se executa excavatiile suplimentare pentru blocurile de reazem. Nu se va aplica nicio presiune pe blocurile de reazem pana cand betonul nu s-a maturat, dupa cum se stipuleaza in Clauza “Incarcarea structurilor de beton”.

In curbele cu raza larga, obtinute prin deviatiile imbinarilor conductelor, blocurile vor fi absorbite de catre umplutura.

Blocurile de ancorare vor fi prevazute pentru conductelele cu panta abrupta, acolo unde panta depaseste 25% pentru retelele ingropate sau 20% pentru conductele pozate in put.

Reteaua de conducte va fi securizata cu etriere fixate in blocul de beton si amplasate imediat in spatele fasungurilor (fasungurile vor fi indreptate in mod normal in sus).

Betonul va fi de categoria C armat. Betonul nu va fi supus la nicio sarcina pana cand nu s-a maturat, dupa cum se stipuleaza in Clauza “Incarcarea structurilor de beton”.

Imbinarile blocate

Imbinarile blocate sau imbinarile flexibile fixate pot fi utilizate ca alternativa la blocurile de reazem pentru:

zonele unde subteranul este aglomerat, zonele urbane mari, instalatiile industriale, etc;

terenurile cu rezistenta scazuta, acolo unde blocurile de beton masiv ar fi altfel necesare;

subtraversarile serviciilor, raurilor sau cursurilor de apa etc.;

puturi.

Imbinarile blocate vor avea lungimile necesare de-a lungul fiecarei margini a imbinarilor care necesita fixare, cu scopul de a genera o forta de frecare suficienta din conducta pentru a rezista blocului.

Racorduri mecanice

Racordurile aprobate sau adaptatoarele de flanse vor fi utilizate pentru imbinarea a doua conducte fara filet sau a unui fiting/vana la o conducta fara filet. Acestea vor fi instalate si imbinate strict in conformitate cu instructiunile producatorului si protejate in maniera stipulata pentru imbinarile de tevi cu filet.

Imbinari de demontare

Imbinarile de demontare sau imbinarile ajustabile si cele ce pot fi scoase, de o fabricatie aprobata, vor fi instalate la vane ce depasesc 100 mm diametru pentu a permite scoaterea vanei.

Mansoane de ancorare cu flanse

Mansoanele de ancorare cu flanse, conforme prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, vor fi utilizate atunci cand conductele de fonta ductila trec printr-un zid sau structura de beton.

Mansonarea retelelor

Se vor instala mansoane de polietilena pe toate conductele ingropate cu mufe si fasunguri. Mansonarea se va face conform instructiunilor producatorului. Metoda de aplicare va include protejarea independenta a imbinarilor cu banda de etansare protectiva si cu mansonare continua peste imbinari.

Protectia imbinarilor cu filet

Imbinarile cu filet si toate fitingurile ingropate cu flansa, accesoriile si vanele vor fi protejate cu banda de etansare.

Un strat continuu de grund bituminos va fi aplicat peste intreaga zona ce trebuie protejata. Acolo unde apar capete de suruburi, piulite, flanse si alte proeminente, se va utiliza un chit de profilare pentru a se obtine un profil exterior neted. Imbinarile sau fitingurile vor fi etansate cu banda de bitum cauciucata, aplicata la rece, auto-adeziva, cu suport de PVC. Aplicatia minima va fi de tipul spirala de etansare cu suprapunere de 55%. Banda se va prelungi pe o distanta de 150 mm de-a lungul corpului conductei, pe fiecare parte a imbinarii sau fitingului.

Conductele de otel

Generalitati

Conductele si fitingurile de otel vor fi produse in fabrica. Sudarea din fabrica a suturilor longitudinale si in spirala se va face printr-un proces de sudare cu ajutorul unui arc submers automat, cu exceptia conductelor cu diametrul mai mic, dupa cum se detaliaza in sectiunea “Fabricare” din aceasta clauza. Capetele conductelor, fitingurile si particularitatile vor fi pe deplin pregatite pentru imbinare prin metoda specificata, inainte de livrarea pe santier.

Protectia anticoroziva interna si externa va fi in mod normal aplicata din fabrica, iar conductele si fitingurile vor fi livrate pe santier impreuna cu o cantitate adecvata de materiale care sa permita finalizarea sistemelor de protectie ale imbinarilor sudate pe santier.

Materiale

Conductele de otel vor fi fabricate si testate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Calitatea otelului va fi de clasa Fe 44, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare avand urmatoarea compozitie chimica:

Carbon, max: 0.21 %

Fosfor, max:    0.04 %

Sulf, max:        0.04 %

Fabricarea

Procesul de fabricare va fi astfel:

Pentru conductele DN ≤ 300 mm sunt acceptabile conductele fara suduri sau sudate HFI

Pentru conductele 300 mm ≤ DN ≤ 500 mm sunt acceptate conductele fara suduri si cu suduri longitudinale sau in spirala

Pentru conductele DN>500 mm sunt acceptabile conductele cu suduri longitudinale sau in spirala.

Sudarea prin rezistenta de contact si de admisie poate fi utilizata pentru sudurile longitudinale in conductele fabricate din benzi de otel laminat, cu o grosime ce nu depaseste 12.7 mm. Nu este acceptata sudura de joasa frecventa.

Sudarea cu arc submers, printr-un proces automat, poate fi utilizata pentru suturile longitudinale si in spirala la conductele cu un diametru nominal de peste 300 mm, utilizandu-se o tabla de otel cu o grosime ce nu depaseste 32 mm. Vor exista cel putin doua trasee de sudare, dintre care unul in interiorul conductei.

Tratamentul cu caldura va fi aplicat tuturor conductelor finisate la rece si zonelor sudate cu rezistenta la contact si conductelor cu sudura de admisie. Tablele subtiri si groase de otel vor fi modelate prin rulare sau presare, fiind permisa ajustarea latimii tablei subtiri si celei groase de otel.

Reparatiile prin sudare nu sunt permise in:

Materialele de baza

Conductele fara sudura sau cu sudura HFI

Crapaturile in cusaturile de sudura.

Celelalte defecte din cusaturile de sudura vor fi reparate conform unei proceduri aprobate de sudare pentru reparare si ulterior radiografiate.

Nu vor fi permise jonctiunile si sudurile pe muchie.

Capetele conductelor vor fi tesite sau drepte, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Toate unitatile vor avea un finisaj bine executat, fara defecte vizibile si vor trece toate testele stipulate. Unitatile sudate cap la cap, prin rezistenta de contact si de admisie, nu vor include suturi folosite pentru unirea unor lungimi de platbanda de otel. Cand suturile de platbanda spirale sunt necesare pe conducte, vor aparea pe cat posibil cat mai aproape de mijlocul conductei si niciodata mai aproape cu 3 x diametrul nominal al conductei de capetele conductei.

Conductele sudate prin rezistenta la contact

Conductele sudate prin rezistenta la contact se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare sau dupa cum urmeaza:

Diametru exterior Grosimea minima Greutate Presiunea hidrostatica de
                                    testare
[mm] [mm] [kg/m] [bar]

60.3 2.8 97 70

70 2 5.51 70

88.9 2 6.76 70

114.3 6 9.83 70

141.3 6 12.22 60

168.3 6 14.62 60

219.1 4.0 21.22 51

271 4.0 26.54 41

329 4.0 31.56 35

355.6 4.4 38.11 35

406.4 4.4 462 31

Tolerantele pe diametrul exterior vor fi ± (0.5% × OD + 1) mm. Grosimea peretelui va fi cuprinsa intre limitele: – 0.0 mm / + 10% din grosimea specificata a peretului.

Conductele sudate cu arc submers

Diametrul exterior si grosimea peretelui conductelor cu suturi spiralate se vor conforma urmatorului tabel:

Diametrul exterior Standard Greutate Presiune de testare
Grosimea peretelui hidrostatica
[mm] [mm] [kg/m] [bar]

219.1 4.5 28 50

270 5.0 30 40

329 5.6 44.0 34

355.6 5.6 48.3 34

406.4 6.3 62.2 29

457.2 6.3 70.0 28

508.0 6.3 77.9 26

558.8 6.3 85.9 26

609.6 6.3 98 24

660.4 7.1 114.0 26

711.2 7.1 120 24

762.0 8.0 149.0 22

812.8 8.0 159.0 21

914.4 10.0 220 23

1016.0 10.0 248.0 21

1120.0 10.0 270 22

1220.0 12.5 372.0 21

1320.0 12.5 400 21

1420.0 12.5 435.0 21

1520.0 14.2 529.0 21

1620.0 14.2 564.0 21

1720.0 14.2 600.0 20

1820.0 14.2 636.0 19

2020.0 16.0 795.0 17

2220.0 16.0 876.0 16

2540.0 17.5 1089.0 16

Tolerantele pentru diametrul exterior vor fi:

Pentru conducte < 1000 mm: + (0.5% × OD + 1) mm

Pentru conducte > 1000 mm: + 6 mm

Tolerantele cu privire la diametrul interior la capetele conductelor vor fi de + 1.6 mm derivate din masurarea circumferintei.

Tolerantele (t) cu privire la grosimea peretelui vor fi:

pentru t < 10 mm: – 0.35 mm/ + 10% din grosimea specificata a peretelui

pentru t > 10 mm: – 0.50 mm/ + 10% din grosimea specificata a peretelui

Abaterea marginilor de tabla nu va depasi 10% din grosimea peretelui sau 1.5 mm, oricare dintre valori este mai mica. Totusi, la o grosime specificata a peretelui sub 10 mm, abaterea poate atinge maxim 1 mm pe o lungime care sa nu depaseasca diametrul exterior.

Centrele cusaturilor de sudura interioare si exterioare nu vor fi deplasate cu mai mult de 3 mm una fata de cealalta (4 mm pentru grosimi ale peretilor mai mari de 16 mm).

Centrul cusaturilor de sudura longitudinale si in spirala nu vor fi deplasate cu mai mult de 2 mm fata de centrul nisei sudurii. Penetrarea completa a sudurii va fi asigurata in orice conditii.

Lungimile conductelor

Conductele de otel vor fi livrate in urmatoarele lungimi:

Cea mai scurta conducta: 8.5 m

Cea mai lunga conducta:       14.0 m

Lungimea medie min. aceptabila:                 12.0 m

Esantionarea, inspectarea si testarea

In scop de esantionare, conductele vor fi lotizate dupa cum urmeaza:

conducte < 500 mm: 100 conducte sau pana in 100 de conducte

conducte > 500 mm: 50 conducte sau pana in 50 de conducte

Din fiecare lot va fi selectata o conducta pentru testare destructiva dupa cum se enumera in cele ce urmeaza, inainte de testare esantionele fiind supuse unui tratament de sase ore la o temperatura de 250 s C:

Testele de tensionare vor fi efectuate pe o singura proba taiata din materialul de baza si o proba taiata perpendicular pe cusatura de sudura si continand cusatura de sudura

Testul de incovoiere va fi efectuat pe doua probe taiate perpendicular pe cusatura de sudura si continand cusatura de sudura. Testul de incovoiere va fi realizat prin incovoierea probei la 180° in jurul unui strung cu un diametru de trei ori mai mare decat grosimea peretelui conductei. Dupa incovoiere, proba nu trebuie sa se crape in materialul de sudura sau intre materialul de sudura si metalul de baza, pe o dimensiune mai mare de 3 mm. Alternativ, daca apare crapatura sau ruptura, proba va fi deschisa si va fi examinata suprafata de ruptura. Proba va fi considerata ca a trecut testul daca suprafetele de ruptura nu indica prezenta bulelor de gaz sau a incluziunilor de miez, cu o dimensiune de peste 2 mm

Testarea la turtire. Din conductele cu diametru nominal de peste 50 mm si nu mai mare de 150 mm se vor taia inele de testare nu mai mici de 38 mm si se vor turti intre placi paralele. Sudurile din proba vor fi pozitionate in punctul de maxima incovoiere si nu vor indica niciun semn de ruptura, pana cand distanta dintre placi nu este mai mica de 75% din diametrul exterior initial al conductei. Niciun semn de ruptura nu va aparea in materialul de baza pana cand distanta dintre placi nu va fi mai mica de 60% din diametrul exterior initial al conductei

si unor teste non distructive, dupa cum urmeaza:

Teste de impermeabilitate pentru toate conductele

Inspectia la suprafata pentru toate conductele

Inspectia non distructiva a tuturor conductelor

Inspectia dimensiunilor tuturor conductelor.

Testul de impermeabilitate va avea loc la laboratorul de testare ce va fi aprobat de Autoritatea Contractanta. Testul se va efectua la temperatura camerei cu aplicarea apei la o presiune de 50 bar, pe o durata de minim 5 ore. Testul va avea loc inainte de izolarea conductei, iar rapoartele testelor vor fi inaintate Consultantului Supervizare spre aprobare. Antreprenorul va suporta costurile efectuarii testului de impermeabilitate.

Captusirea interna

Conductele vor fi captusite pe interior cu mortar de ciment daca este specificat in acest fel.

Captuseala din mortar de ciment va fi realizata din ciment rezistent la sulfati si va fi aplicata prin metoda centrifugarii.

Conductele si fitingurile cu diametrul nominal de pana la si inclusiv 150 mm vor fi galvanizate prin cufundare la cald. Se vor respecta prevederile din cap 4 privind protectia. Galvanizarea va avea loc inainte de filetarea sau imbinarea suprafetelor.

Protectia exterioara

Se vor respecta prevederile din cap 4 privind protectia precum si

STAS 10166/1-77. Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Pregatirea mecanica a suprafetelor.

STAS 7335/4-77: Protectia contra coroziunii. Constructiile metalice ingropate. Electrod de referinta Cu/CuSO4.

SR 7335/6-98:       Protectie anticoroziva. Constructii metalice ingropate. Protejarea conductelor la subtraversari de drumuri, cai ferate, ape si la treceri prin camine

STAS 10702/2-80: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie.

STAS 10702/1-83: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Conditiile tehnice generale.

STAS 7335/3-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel.

STAS 10128-86:     Protectia contra coroziunii a constructiilor

Suprafetele care trebuie protejate vor fi inainte curatate prin decapare cu acid, detartrare abraziva, mecanica sau cu flacara pentru a indeparta toate reziduurile, rugina, grasimea si alte materii straine. Suprafata va fi apoi sablata la un nivel de calitate Sa 2½.

Stratul de acoperire cu lac bituminos sau gudron va fi realizat prin aplicarea la cald a lacului bituminos sau a gudronului, realizand o grosime minima de 5 mm. Stratul de acoperire va cuprinde un prim strat de fibra de sticla cu densitatea de 50 grame/metru patrat, rasucit in spirala si dispus prin suprapunere, separat de suprafata tevii printr-un strat de lac bituminos de cel putin 1 mm grosime, si un al doilea strat din bitum sau gudron, intarit longitudinal, fibra de sticla rasucita in spirala pe teava si dispus prin suprapunere, si separata de stratul de intarire din sticla printr-un strat de lac bituminos de cel putin 1 mm grosime.

Straturile de lac bituminos vor fi testate din punct de vedere al continuitatii acoperirii prin folosirea detectoarelor de spatii libere. Va fi remediat orice orificiu sau discontinuitate. Gradul de adezivitate al stratului de protectie ca fi verificat prin taierea unei portiuni de 50mm latime. Inspectia din timpul si dupa exfoliere va arata gradul de adezivitate intre protectie si teava pe interaga suprafata.

Marcaje, clasa de tolerata si certificarea

Urmatoarele marcaje vor fi realizate cu vopsea alba reflectorizanta, rezistenta la conditiile meteorologice, situate la un capat al conductei:

Marcajul producatorului

Clasa materialului

Diametrul exterior si grosimea peretelui

Lungimea conductei in metri, cu doua zecimale

Numarul conductei (individual si selectat in ordine consecutiva, doua conducte neputand avea acelasi numar). Numarul conductei va asigura legatura deplina cu rapoartele testelor.

Simbolurile de toleranta pentru conductele > 500 mm vor fi marcate dupa cum urmeaza:

Diametrul interior al capetelor conductelor va fi masurat, derivat din masuratorile circumferintei si incadrat in clasa de toleranta corespunzatoare. Simbolul respectiv va fi apoi stampilat cu vopsea la fiecare capat.

Clasa de toleranta (mm) Simbol

– 1.6 – 0.8                           –

– 0.8 + 0.8 0

+ 0.8 + 1.6 +

Pachetul de certificare al conductei va cuprinde Rapoartele Testelor Certificate de Producator si Certificatul de inspectie, inclusiv Rapoarte ale unor Inspectori Independenti si certificate eliberate de terte parti, in cazul in care se impun, toate marcate cu numarul de contract al livrarii si continand:

Rezultatele analizelor la temperatura si pe produs.

Rezultatele testelor mecanice.

Rapoartele examinarii non distructive cu specificarea metodei de executie utilizate.

Declaratia de conformare la verificarile vizuale si de dimensiune. Declaratia cu privire la procesul de fabricare si tipul de tratament aplicat la temperatura ridicata.

Declaratia de conformare la cerintele de testare hidrostatica, inclusiv presiunile de testare.

Rapoartele si certificatele de inspectie pentru tratamentele suprafetelor.