Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Instalatii


Qdidactic » bani & cariera » constructii » instalatii
Stingerea incendiilor in cladiri cu depozite de bunuri de larg consum



Stingerea incendiilor in cladiri cu depozite de bunuri de larg consum


1. Caracteristicile constructive ale depozitelor cu bunuri de larg consum


Cladirile depozitelor in care se pastreaza materiale combustibile sunt amplasate in constructii de gradul I-III de rezistenta la foc. Daca materialele combustibile depozitate sunt considerate de mare valoare si de importanta deosebita, depozitele au rezistenta la foc de gradul I, fiind compartimentate prin pereti antifoc, ale caror suprafete maxime sunt stabilite in functie de valoarea si importanta materialelor depozi­tate, nedepasind 2500 m2.


Depozitele principale sau cele de baza pentru materiale si sub­stante combustibile sunt amenajate in cladiri independente sau in inca­peri separate, prin pereti antifoc, de restul constructiei.

Celelalte depozite de marfuri, amplasate in constructii de gradul I-III de rezistenta la foc, sunt prevazute, de regula, cu subsol si mai multe etaje. Uneori, acestea se gasesc amplasate in constructii mai vechi, a caror proiectare si executie nu au fost facute in functie de comportarea la foc a materialelor.

In multe situatii, depozitele de marfuri au construite in apropie­rea lor soproane sau baracamente cu materiale, precum si materiale combustibile asezate in stive, in aer liber.

De asemenea, constructiile cu aceasta destinatie au un numar mare de goluri practicate in pereti si plansee, pentru ascensoare, benzi transportoare, elevatoare, pante elicoidale sau inclinate si scari rulante.


Depozitarea materialelor solide, lichide si gazoase, precum si a deseurilor si ambalajelor, se face, de obicei, in raport de natura, forma, dimensiunea, modul de ambalare, dar si de proprietatile fizico-chimice ale acestora din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor (grupa sau clasa de combustibilitate ori inflamabilitate, tendinta de autoaprindere, de autoinflamare si de explozie, comportarea in contact sau in prezenta altor substante).



Marfurile, materialele si ambalajele depozitate in interiorul spa­tiilor special construite sau pe suprafetele de teren aferent acestora, care au forme geometrice sau dimensiuni similare, precum si cele am­balate in lazi, saci si baloturi, sunt organizate pe stive, grupe, sectii sau sectoare, cu spatii de siguranta si de acces intre ele.


Rafturile sau stelajele pe care se depoziteaza marfurile si materia­lele sunt, in general, incombustibile. Cele combustibile sunt ignifugate.

Date fiind complexitatea marfurilor si materialelor ce se pas­treaza in depozite, marea valoare ce o reprezinta acestea pentru eco­nomia nationala, proprietatile fizico-chimice sau comportarea lor dife­rita pe timpul unui incendiu, depozitele sunt specializate pe categorii principale de marfuri, cum sunt depozitele de:

- marfuri textile (textile din in, canepa, lana, matase, fibre sin­tetice, bumbac etc.) si incaltaminte (din piele si din cauciuc sintetic);

- marfuri metalo-chimice (chimicale, lacuri si vopsele, nitrolacuri si lacuri poliesterice, cosmetice, covoare si tuburi p.v.c, detergenti, fiole de benzina, materiale uscate, de tipul maturilor, periilor conductori, prize, corpuri de iluminat);

- articole de uz casnic;

- articole din celuloid (jucarii, filme, clisee fotografice, diafilme, discuri, mijloace audio-vizuale etc.);

- produse electrotehnice si electrice (aparate de radio, televizoare, magnetofoane, aparataj electrocasnic, de tipul frigiderelor, masinilor de spalat, mixerelor etc.);

- produse alimentare (faina, zahar, orez, paste fainoase, uleiuri, bauturi alcoolice, conserve, mezeluri etc.);

- ambalaje;

- lichide combustibile (carburanti, lubrifianti, solventi etc.);

- recipienti transportabili cu gaze comprimate sau lichefiate (clor, oxigen, hidrogen, butan, propan etc.);

- material lemnos;

- hartie;

- carbid si var nestins;

- carbuni;

- cauciuc natural sau sintetic si articole din cauciuc;

- produse chimice : sulf, colofoniu, acizi (azotic, clorhidric, sulfuric etc.), produse emulsionabile, lichide cu compusi clorurati (Detox, Dublitox, Heclotox, Alorinat), produse dezinsectizante pe baza de fosfura de aluminiu (Delicia-pulvis, Phostoxin etc.);

- materiale de constructie (cherestea, placi aglomerate si fibroase din lemn, placi SUPEREX, ASCO, cofraje, podini, bile, manele si cochilii din pluta, bitum, carton si panza asfaltata, polistiren expandat, poliuretan expandat, policlorura de vinil expandata, linoleum, polietilena, tapete din mase plastice, solventi, pulberi de aluminiu etc).

Majoritatea depozitelor inchise sunt prevazute, in functie de gradul lor de periculozitate la incendiu, cu detectoare de fum si avertizoare, precum si cu instalatii speciale de stingere cu apa (tip sprinkler, drencer sau apa pulverizata) sau de refulare a altor substante stingatoare (instalatii de stingere cu bioxid de carbon s.a.), care, daca sunt exploatate si intretinute corespunzator, pot lichida sau micsora efectele oricarui incendiu izbucnit in incaperile acestor depozite.

2. Caracteristicile incendiilor izbucnite in cladiri cu depozite de bunuri de larg consum

Propagarea incendiilor in incaperile depozitelor de bunuri de consum este favorizata de:

- concentrarea in spatii relativ mici a unor mari cantitati de materiale felurite, cele mai multe din acestea fiind combustibile;

- depozitarea in aceleasi spatii sau in spatii apropiate, a unei mari varietati de sortimente de marfuri cu caracteristici de ardere si comportare la foc diferite (articole de celuloid si cauciuc, alaturi de parfumuri, mobile si bijuterii etc.);

- existenta unei mari cantitati de ambalaje de diferite categorii, care contribuie la cresterea intensitatii arderii si la propagarea incen­diului cu repeziciune.

Incendiile izbucnite la depozite se caracterizeaza prin:

- distrugerea prin ardere sau degradare cu fum si apa a unor mari valori materiale concentrate pe suprafete relativ mici;

- aprinderea intregii suprafete a incaperii si a suprafetelor li­bere ale materialelor combustibile, proces favorizat si de intervalele relativ mici dintre ambalaje;

- arderea si descompunerea termica a marfurilor si substante­lor depozitate, insotite de o abundenta degajare de fum, de vapori si de gaze toxice, care se raspandesc cu rapiditate in toate incaperile;


- propagarea rapida a incendiului prin intermediul substantelor combustibile expuse, al stelajelor, rafturilor si ambalajelor combusti­bile, precum si datorita tirajului ce se formeaza prin numeroasele go­luri practicate in pereti si plansee, prin sistemele de ventilatie sau alte deschideri din constructie;

- cresterea rapida a temperaturii si presiunii gazelor, ca rezultat al afluxului de aer, al descompunerii oxidantilor, fapt ce favorizeaza formarea flacarilor inalte, creandu-se conditii de propagare a incendiu­lui la elementele de constructie ale depozitului, la pod si acoperis;

- posibilitatea formarii amestecurilor explozive cu manifestari vio­lente, avand drept consecinta blocarea cailor de acces si ingreunarea actiunilor de stingere;

- prabusirea stivelor de materiale, a rafturilor si stelajelor com­bustibile, care contribuie la cresterea intensitatii arderii, impiedica eva­cuarea bunurilor materiale, ingreuneaza actiunea de stingere si poate duce la accidentarea servantilor, amplasati in intervalele dintre acestea;

- prabusirea planseelor combustibile, datorita pierderii capaci­tatii lor portante, precum si a elementelor acoperisurilor, in situatia cand incendiul s-a propagat la ele.

3. Comportarea la foc a principalelor marfuri

Textilele pastrate in baloturi se aprind numai la suprafata, focul patrunzand cu greutate in masa de substanta. Daca sunt asezate in strat subtire sau in pozitie verticala, baloturile vor arde mai repede, incen­diul propagandu-se cu usurinta de la un balot la altul.

Pe timpul arderii textilelor, se degaja fum in cantitati mari, arde­rile sunt incomplete si insotite de mari cantitati de oxid de carbon, iar temperaturile dezvoltate la incendiu ating 700-800°C.

Articolele de uz casnic si tehnic se deterioreaza din cauza incen­diului, arzand toate elementele combustibile din componenta lor. Ar­derea acestora este favorizata si de existenta ambalajelor in care sunt pastrate.

Produsele alimentare ard cu flacari mici, dar degaja fum inecacios si temperaturi ridicate.

In cazul incendiilor de articole din cauciuc se creeaza focare foarte puternice, care se propaga cu repeziciune, prin intermediul ambalajelor si stelajelor. Totodata, are loc o degajare abundenta de fum si se dezvolta temperaturi ridicate.

Si pe timpul arderii produselor chimice se dezvolta temperaturi ridicate, degajandu-se gaze toxice. In plus, au loc explozii, datorita reactiilor dintre diferitele substante chimice depozitate.

Cand ard articole de sport din mase plastice si alte materiale, incendiile sunt violente, ca urmare a prezentei cauciucului, celuloidului si vopselelor, se degaja temperaturi ridicate, fum si gaze toxice in cantitati mari.

Dintre rechizite, hartia se aprinde in timp foarte scurt la suprafata de contact cu aerul, in schimb, focul patrunde cu greutate in masa de substanta depozitata in baloti sau rulouri. Pe timpul arderii hartiei se dezvolta temperaturi mijlocii, insotite de degajari de oxid si bioxid de carbon.

4. Organizarea si ducerea actiunilor de stingere

a). Recunoasterea

In raport de proportiile incendiului, recunoasterea se executa cu una sau mai multe echipe, avand in componenta fiecareia cate un speciallist din cadrul obiectivului incendiat.

La recunoasterea incendiului comandantul interventiei trebuie sa stabileasca:

- prezenta oamenilor in incaperi si in ascensoare, metodele si mijloacele pentru salvarea si evacuarea lor;

- locul, proportiile si directiile principale de propagare ale incendiului;

- natura, cantitatea si modul de depozitare a marfurilor incendiate si a celor care trebuie protejate; natura stelajelor si marimea spatiilor dintre ele;

- posibilitatile de descompunere termica a marfurilor cuprinse de incendiu, de degajare si raspandire a fumului si gazelor toxice;

- necesitatea si posibilitatea practicarii unor deschideri pentru patrunderea in cladire, in scopul salvarii oamenilor si bunurilor materiale, cat si a introducerii tevilor de refulare pentru stingerea incendiului;

- necesitatea evacuarii si protejarii materialelor neincendiate impotriva efectelor focului, fumului si apei, cai si locuri de evacuare, mijloacele mecanizate (benzi rulante, electrocare, autoridicatoare, carucioare, autocamioane) si forta de munca existenta in obiectiv in momentul incendiului;

- gradul de inundare cu fum a incaperilor depozitului si posibilitatile de evacuare a acestuia;

- posibilitatile de evacuare a marfurilor cu pericol de explozie;

- prezenta instalatiilor speciale de stins incendii, daca sunt sau nu puse in functie si efectul actiunii acestora asupra incendiului;

- substantele stingatoare ce vor fi folosite pentru lichidarea incen­diului, in raport cu specificul materialelor supuse arderii;

- masurile de securitate ce trebuie respectate de personalul care actioneaza pentru evacuarea bunurilor materiale si lichidarea incendiului.

b). Substante stingatoare

In raport cu materialele supuse arderii, se vor folosi urmatoarele substante stingatoare:

- in depozitele de textile - apa refulata cu tevi tip „C”, cu robinet si ajutaje pulverizatoare;

- in depozitele cu incaltaminte din piele - apa refulata cu tevi tip „C”, cu robinet si ajutaje pulverizatoare;

- in depozitele cu incaltaminte din cauciuc sintetic - pulbere ,,Florex” si spuma aeromecanica;

- in depozitele de produse metalo-chimice - pulbere „Florex”, spuma sau apa pulverizata;

- in depozitele de articole de uz casnic - pulbere „Florex”, apa pulverizata;

- in depozitele de materiale electrotehnice:

- la piese in ambalaj de hartie, carton sau baloti - apa pulverizata sau spuma chimica;

- la piese in uleiuri si unsori - spuma chimica sau me­canica;

- la produse electrotehnice - bioxid de carbon, pulbere „Florex', spuma chimica sau mecanica, apa pulverizata;

- in depozitele de produse alimentare:

- la faina, zahar, orez, paste fainoase - apa pulverizata;

- la ulei comestibil - spuma chimica sau mecanica;

- la bauturi alcoolice - apa pulverizata;

- in depozitele de ambalaje - apa refulata cu jet compact prin tevi tip „B”;

- in depozitele de lichide combustibile - spuma chimica sau mecanica si pulbere „Florex”;

- in depozitele cu recipienti portabili, de gaze lichefiate sau com­primate - apa pulverizata sau substantele stingatoare adecvate gazului lichefiat sau comprimat;

- in depozitele de hartie - apa pulverizata;

- in depozitele de carbid si var nestins - pulberi „Florex”;

- in depozitele de carbuni - apa in cantitati mari, pana la inun­dare, refulata prin tevi tip „B” sau furtunuri fara teava;

- in depozitele de cauciuc si articole din cauciuc:

- la cauciuc natural depozitat in stive - spuma chimica, mecanica sau apa in cantitati mari refulata cu tevi tip „B”;

- la cauciuc sintetic, cand este depozitat pe rafturi - apa pulverizata, cand este depozitat in vrac - apa in cantitati mari;

- la articole din cauciuc - apa pulverizata;

- in depozitele de produse chimice:

- la sulf - pulbere „Florex”, nisip, apa pulverizata;

- la colofoniu - apa pulverizata, spuma chimica;

- la acid azotic - apa pulverizata;

- la acid clorhidric - se neutralizeaza cu substante alcaline (carbonat de sodiu sau var nestins);

- la acid sulfuric - nisip, pulbere „Florex”, interzicandu-se folosirea apei;

- la detexan - spuma chimica, mecanica sau apa pulveri­zata;

- in depozitele cu materiale de constructii:

- pentru materiale din lemn, produse din cauciuc, policlorura de vinil, polietilena, linoleum, tapet din plastic, carton si panza asfaltata - apa sau spuma refulata cu tevi tip „B”;

- pentru prenadez, alti adezivi sau solventi si lichide com­bustibile - spuma chimica sau mecanica, aburul si gazele inerte;

- pentru bitum - nisip, pulbere „Florex”, apa in cantitati mari;

- pentru produse din pluta - apa pulverizata, pulbere „Flo­rex”, spuma chimica sau mecanica;

- pentru pulberile de aluminiu - 3 kg nisip pentru fiecare kilogram de pulbere supusa arderii;

- pentru spumele din mase plastice (polistiren, poliuretan) - apa pulverizata.

c). Stingerea

Pentru localizarea si lichidarea incendiului izbucnit in incaperile depozitelor cu bunuri de larg consum, comandantul interventiei este obligat:

- sa organizeze urgent evacuarea si salvarea oamenilor ce se gasesc in pericol, dirijand efortul principal al fortelor si mijloacelor de lupta pe directiile de patrundere in depozite;

- sa intervina autoritar pentru micsorarea si inlaturarea panicii, stabilind personalul care sa evacueze si sa ilumineze caile de acces ce vor fi folosite pentru evacuare;

- sa concentreze de la inceput fortele si mijloacele necesare stingerii, conform planului unic de interventie, tinand cont de existenta cantitatilor mari de marfuri aflate in depozit, de posibilitatile multiple de propagare rapida a incendiului;

- sa foloseasca pentru stingere substantele stingatoare adecvate categoriei de materiale supuse arderii (pulberea „Florex”, gazele inerte, apa si spuma, indeosebi cea cu coeficient mare de infoiere);

- pe timpul realizarii dispozitivului de lupta si al folosirii sub­stantelor stingatoare, pentru evitarea degradarii bunurilor materiale, sa ia masuri de utilizare a apei in mod rational, prin dirijarea jeturilor numai in focarele de ardere sau asupra elementelor de constructie; sa organizeze stingerea pe sectoare de interventie, repartizate in raport de suprafata incendiului si de categoria de materiale care ard, astfel:

- un sector de interventie cu misiunea de localizare si lichi­dare a incendiului;

- un sector de interventie cu misiunea de protectie a golu­rilor, a marfurilor ce nu pot fi evacuate si a incaperilor amenintate;

- un sector de evacuare;

- concomitent cu actiunea de stingere, sa execute operatiunea de evacuare a materialelor si de protejare a acestora impotriva efec­telor focului, fumului sau apei, folosind in acest scop personalul obiec­tivului si mijloacele mecanizate din dotarea acestuia (carucioare, benzi rulante, autocare, autoridicatoare si masini de transport). Cand o anu­mita categorie de marfuri nu pot fi evacuate, comandantul interventiei va lua masuri de protejarea lor, acoperindu-le cu prelate, folii de poli­etilena sau alte materiale existente in obiectiv, pe care le va umecta.

O atentie deosebita trebuie acordata evacuarii marfurilor de pret (aparataj electro-casnic, ambalaje necuprinse de flacari continand arti­cole scumpe, masini si piese de schimb din import). Echipele de evacuare trebuie sa scoata din rafturi si sa transporte cu grija aceste materiale, sa le depoziteze in locurile special desemnate, unde este organizata si paza acestora.

Servantii sefi de teava vor actiona, de regula, cu tevi tip „C” cu robinet si ajutaje pulverizatoare si vor refula apa numai in zona focarelor, interzicandu-se refularea apei sub forma jetului compact asu­pra marfurilor expuse in rafturi (aparataje, sticlarie, cristaluri etc.) si supuse temperaturilor ridicate, intrucat jetul compact le poate produce grave deteriorari.

Comandantul interventiei va lua masura ventilarii spatiului incen­diat, pentru reducerea temperaturii, evacuarea fumului si gazelor de ardere, prin deschiderea usilor si ferestrelor, prin practicarea de deschi­deri in plansee si acoperis sau folosirea mijloacelor specializate (electroexhaustoare si electroventilatoare), din dotarea autospecialei pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat. Golurile din constructie trebuie protejate prin acoperirea cu panouri sau prin destinarea unor tevi cu diametre mici si ajutaje pulverizatoare.

In mod special, se va veghea la asigurarea securitatii servantilor, cu atat mai mult cu cat actiunea de stingere este de lunga durata, ordonandu-se echiparea sefilor de teava cu mijloacele de protectie indi­viduala, organizandu-se rulajul in lupta si odihna acestora.

De asemenea, servantii trebuie sa se amplaseze cat mai aproape de focar, pe acelasi plan sau mai sus decat acesta, la capetele rafturilor, in apropierea elementelor de constructie rezistente, evitandu-se, astfel, accidentarea lor la prabusirea rafturilor, asigurandu-li-se retragerea din zona, in caz de pericol.

Comandantul interventiei va acorda o atentie deosebita sectoare­lor in care se gasesc butelii si recipienti cu gaze lichefiate sau compri­mate, ori cu lichide inflamabile, luand masuri, mai intai pentru racirea, apoi pentru evacuarea acestora in afara zonei de ardere sau a celei periclitate de incendiu.

In cazul arderii baloturilor, a substantelor fibroase, a tesaturilor, se va executa stingerea incendiului la suprafata acestora, in incaperi, iar dupa evacuarea lor, afara, se va organiza un sector special pentru des­facerea si lichidarea micilor focare din interiorul substantelor respective, destinandu-se, in acest scop, tevi tip „C”, ou robinet si ajutaje pulveri­zatoare.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright