Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Instalatii


Qdidactic » bani & cariera » constructii » instalatii
Furnalul si instalatiile sale



Furnalul si instalatiile sale


FURNALUL SI INSTALATIILE SALE


Sectia de furnale cuprinde agregate si instalatii ce pot fi grupate astfel:


furnalul propriu –zis cu hala de turnare si camerele de comanda;

instalatiile pentru dozarea incarcaturii si transportul ei la gura de incarcare a furnalului;

agregate si instalatii pentru comprimarea, preincalzirea si transportul aerului care se sufla in furnal;

utilaje si instalatii pentru transportul si turnarea fontei si a zgurei precum si pentru prelucrarea zgurei;



instalatii pentru captarea si epurarea gazului de furnal;

instalatii auxiliare pentru alimentare cu apa, pentru racirea si pentru epurarea gazului de furnal, alimentarea cu gaz, abur, oxigen, aer comprimat, apa calda , energie electrica;

ateliere pentru intretinerea electrica si mecanica, pentru intretinerea oalelor, si pentru producerea masei de astupare;

linii ferate si drumuri de acces.



1.Constructia furnalului


1.1.Profilul furnalului-fig.1-reprezinta conturul spatiului interior al acestuia in care se desfasoara procesul de elaborare a fontei.El se compune din:

- creuzet – de forma cilindrica, in care se aduna fonta si zgura, topite. La partea superioara a creuzetului se afla gurile de vant prin care se introduce aerul preincalzit necesar arderii combustibilului. In peretii creuzetului sunt prevazute orificiile de evacuare ale zgurei si fontei topite.


Fig.1-Profilul furnalului

1 –creuzet; 2-etalaj; 3-pantece; 4-cuva; 5-gat ( gura de incarcare)


-etalajul- are forma tronconica. In el au loc o parte din procesele de ardere a combustibilului, coboara cocsul, fonta si zgura contracurent cu gazele de ardere;

-pantecele- are forma cilindrica. In el se formeaza zgura primara si incepe formarea fontei topite;

-cuva- are forma tronconica. In ea au loc in principal procesele de reducere a minereurilor in stare solida;

La partea sa superioara se afla gatul ( gura de incarcare), prin care se face alimentarea cu materiale ce compun incarcatura furnalului ( minereu, aglomerat, cocs, fondanti).


1.2 Captuseala refractara

Furnalele se zidesc pentru o durata de functionare de 6-10 ani ( intre  doua reparatii capitale).

Zidaria refractara trebuie sa reziste la temperaturile inalte din furnal, la actiunea chimica a zgurelor, la patrunderea fontei sau a altor elemente ce se pot infiltra prin rosturi ( Pb, C) si la actiunea de corodare mecanica sub actiunea incarcaturii.


1.2.1 Zidaria vetrei- se executa din caramizi aluminoase sau blocuri carbonice. Rosturile zidariei din blocuri carbonice se umplu cu pasta carbonica.



1.2.2 Zidaria creuzetului- se executa pe zidaria vetrei in randuri inelare, din blocuri carbonice pana la nivelul orificiului pentru evacuarea zgurei. In jurul orificiului de evacuarea a fontei si zgurei se executa din caramizi aluminoase. La interior, creuzetul se zideste cu caramizi din samota pentru a proteja de la corodare materialul carbonic.


1.2.3 Zidaria etalajului –incepe din zona de deasupra zonei gurilor de vant din aceleasi caramizi cu cele folosite la creuzet.

Intreaga zidarie a partii inferioare a furnalului (vatra, creuzet, etalaj) este racita cu apa prin intermediul unor placi din fonta in care sunt inglobate prin turnare tevi din otel prin care circula apa.


1.2.4 Zidaria cuvei- este mai groasa decat cea a etalajului intrucat este supusa solicitarilor mecanice datorate coborarii incarcaturii solide.


1.2.5 Zidaria gurii- Gura este protejata de loviturile materialelor in cadere cu elemente metalice. Aceste elemente pot fi deplasate fiind posibila variatia diametrului si unghiului de inclinare, ceea ce permite repartizarea uniforma a materialelor la gura de incarcare.


1.3 Constructia metalica

Asigura rezistenta si rigiditatea intregului agregat. Ea consta dintr-o manta metalica ce imbraca captuseala refractara si dintr-un sistem de stalpi de sustinere. La diferite nivele, sunt platformele de lucru.


1.4 Aparatul pentru incarcarea furnalului

- permite introducerea in furnal a minereurilor, fondantilor, cocsului;

- asigura repartizarea uniforma a materialelor;

- asigura inchiderea etansa a gurii furnalului, permitand mentinerea unei anumite presiuni a gazelor la gura furnalului.



1.4.1Aparat de incarcare cu distribuitor rotativ

Distribuitoarele pot fi cu rotire discontinua (palnia conului mic se roteste impreuna cu conul mic, avand 6 pozitii de oprire, din 60s in 60s) sau cu rotire  continua (in timpul descarcarii materialului, palnia conului mic se roteste continuu, iar materialul este asezat pe conul mic simetric in raport cu axa furnalului).


Fig 2 Aparat de incarcare cu distribuitor rotativ

1.Palnii de primire; 2.Clape taler; 3.Inchizator gaze; 4.Distribuitor; 5. Inchizator gaze; 6.Palnie clopot mic; 7.Clopot mare; 8.Palnie clopot mare; 9.Tija cl. mic;10.Tija cl. mare

 







Fig. 3 Aparat de incarcare fara conuri , cu jgheab rotativ reglabil ( Paul Wurth):

1-banda transportoare pentru incarcarea furnalului; 2- palnie rabatabila

3-  clapa de inchidere ; 4- racorduri pentru a pune silozurile sub presiune

5- silozuri tampon; 6-clapa de retinere; 7-clapa de inchidere; 8-sonde;

9-racord pentru mentinerea mecanismelor sub presiune;10-mecanisme de rotire-

inchidere  jgheab;11-jgheab rotativ cu inclinare variabila; 12-cupola furnalului



2. Instalatii pentru alimentarea cu materii prime


Aceste intalatii cuprind :

-silozuri de dozare ( silozuri de zi ) ce permit depozitarea unor cantitati de materiale reprezentand consumul furnalului pentru ½…1 zi, la o functionare normala;

-utilaje pentru cantarire, ciuruirea finala a materialelor;

-instalatie pentru transportul materialelor la gura de incarcare a furnalului.

2.1 Alimentarea cu skipuri

In acest caz, instalatiile de incarcare cuprind:

-silozuri de dozare;

-vagon-cantar pentru dozarea minereurilor;

-ciururi si palnii cantar pentru cocs;

-groapa skipurilor ;

-elevator cu skipuri.

Incarcatura este carata de vagonete ce se rastoarna sau skipuri, care se deplaseaza pe un plan inclinat pana la gura de incarcare a furnalului.



Fig.4 Skipul furnalului


2.2 Alimentarea cu benzi transportoare

Statia de dozare a incarcaturii se amplaseaza la distanta mai mare decat in cazul alimentarii cu skipuri, distanta fiind impusa de unghiul de inclinare admis pentru transportoarele cu benzi ( 12-18s). Incarcatura se dozeaza pe benzi folosind palnii cantar.


3.Instalatii pentru alimentarea furnalului cu aer


Acestea cuprind:

3.1 Suflantele- furnizeaza aerul in cantitatile si presiunile necesare.

3.2. Preincalzitoarele de aer

Aerul introdus in furnal este preincalzit la 800-1300sC. Preincalzitoarele de aer se mai numesc si caupere. Ele au functionare discontinua ;

- in prima perioada, se inmagazineaza caldura intr-un gratar din zidarie refractara prin traversarea de catre gazele de ardere rezultate in urma arderii unui combustibil intr-o camera de ardere ;

- in a doua perioada, se cedeaza caldura aerului care strabate gratarul din zidarie refractara.



Fig. 5. Preincalzitor de aer:

1-zidarie; 2-bolta; 3-gratar; 4-camera de ardere; 5-arzator ceramica; 6-arzator plat;                     7-supraveghetor flacara; 8-stut aer cald; 9-stut;10-stut;11-stut aer rece;12-stut gaze arse;13-capac de vizitare; 14-capac cu pirometru.


Furnalele sunt dotate cu trei-patru caupere ( unele in regim de inmagazinare caldura, altele in regim de incalzire aer). Bateriile de caupere sunt amplasate cat mai aproape de furnal, pentru ca conducta de aer cald sa fie cat mai scurta.


3.3 Instalatii pentru suflarea aerului in creuzet

Aerul este adus de la caupere la furnal printr-o conducta de aer cald, zidita cu caramizi din samota.

Conducta ce alimenteaza gurile de vant este inelara, inconjoara furnalul.

Gura de vant asigura alimentarea furnalului cu aer si combustibil auxiliar ( gaz metan, pacura, carbune pulverizat ).Gura de vant se executa din cupru si este intens racita cu apa ; are forma tronconica.



4. Captarea si epurarea gazului de furnal


Gazul de furnal ce se evacueaza la partea superioara a furnalului, in conducte, contine cantitati mari de praf ( ~ 60g/mcN gaz). Din aceasta cauza, necesita un proces de epurare.


Epurare bruta cu sac de praf, ciclon, atunci cand se elimina 70-80% din cantitatea de praf;

Epurare semifinala cu scrubere cu gratar, spalatoare, atunci cand se elimina 10-20% din cantitatea de praf;

Epurare fina cu dezintegratoare, filtre uscate, electrofiltre, atunci cand se elimina 5-10% din cantitatea de praf .





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

bani

Instalatii



Arhitectura
Cadastru
Casa gradina
Desen
Electrica
Instalatii
Protectia muncii

Analize pe aceeasi tema


Reducerea emisiilor de partricule solide ale cazanelor de abur - geneza emisiilor de particule solide
Particularitatile incendiilor izbucnite in diferite puncte ale unei aeronave sl modul de actiune a pompierilor
Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala
Verificarea calitativa a climatizoarelor cu ocazia procesului de receptie
Verificari si probe de rezistenta si etanseltate la presiune a sistemelor de alimentare cu gaze naturale
Sistemul de interblocare proces
BREVIAR DE CALCUL - instalatii incalzire in C.T.
Parametrii de calcul ai aerului exterior
Hidranti exteriori
Utilajele instalatiei pentru realizarea tehnologiei de tratarea a apelor uzate



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.