Operarea instalatiei de epurare - amplasament si montajul utilajelor de epurare

Utilitati si energie

Functie de utilizarea care se da apei se deosebesc mai multe categorii: apa tehnologica, apa de racire, apa potabila, apa de incendiu, apa de incalzire.

Apa

Apa ca agent de incalzire poate fi :

apa calda cu temperatura pana la 90 C;

apa fierbinte, sub presiune, pana la temperatura de 130 – 150 C.

Apa este un agent termic cu capacitate calorica mare, usor de procurat. Pentru incalzire, se prefera apa dedurizata in scopul evitarii depunerilor de piatra.

Aburul

Aburul este cel mai utilizat agent de incalzire si poate fi: abur umed; abur saturat; abur supraincalzit.

Aburul umed contine picaturi de apa si rezulta de la turbioanele cu contra presiune sau din operatiile de evaporare, ca produs secundar. Este cunoscut sub denumirea de abur mort.

Aburul saturat este frecvent folosit ca agent de incalzire, avand caldura latenta de condensare mare si coeficienti individuali de transfer de caldura mari. Temperatura aburului saturat poate fi reglata usor prin modificarea presiunii. Incalzirea cu abur se poate realiza direct, prin barbotare, sau indirect, prin intermediul unei suprafete ce separa cele doua fluide.

Aburul supraincalzit cedeaza, in prima faza, caldura sensibila de racire, pana la atingerea temperaturii de saturatie, cand coeficientul individual de transfer de caldura este mai mic si apoi caldura latenta prin condensare.

Energia electrica

Aceasta reprezinta una din formele cele mai folosite datorita usurintei de transport la distante mari si la punctele de consum si randamentelor mari cu care poate fi transformata in energie mecanica, termica sau luminoasa.

Energia electrica transformata in energie mecanica este utilizata la actionarea motoarelor cu care sunt dotate diversele utilaje.

Energia electrica este folosita si la incalzire, prin transformare in caldura, folosind mai multe tehnici:

trecerea curentului prin rezistente electrice;

transformarea energiei electrice in radiatii infrarosii;

folosirea curentilor de inalta frecventa, medie si mica;

folosirea pierderilor dielectrice;

incalzirea prin arc electric.

Avantajul incalzirii electrice consta in reglarea usoara a aparaturii, posibilitatea generarii caldurii intr-un punct, introducerea unei cantitati mari de caldura intr- un volum mic, realizarea unei incalziri directe, fara impurificarea mediului si la orice presiune.

Dezavantajul utilizarii energiei electrice il costituie costul ridicat si impunerea unor masuri speciale de protectia muncii.

Aerul comprimat

Aerul comprimat poate fi utilizat in urmatoarele scopuri:

ca purtator de energie (pentru actionarea aparatelor de masura si de reglare, in atelierul mecanic);

pentru amestecare pneumatica;

pentru diferite scopuri(curatirea utilajelor, uscare, etc).

Operarea instalatiei de epurare

Operare.

Operarea statiei in regim de lucru incepe numai dupa ce se da in exploatare sistemul de epurare biologica a apei reziduale menajere. Numai o echipa antrenata si instruita poate opera in statie.

Unele caracteristici ale operarii.

Tehnologia prezentata a fost dezvoltata pentru folosirea microorganismelor fixe (biofilm) formate pe un suport din plastic special. Biocenoza rezervorului de aerare poseda caracteristicile uzuale pentru sistemele biologice organizate. Insasi biocenoza mentine echilibrul dinamic al biomasei si compozitiei calitative in conformitate cu fluctuatiile parametrilor apei reziduale (in limitele valorilor de adaptare optime si valorilor admise ale sarcinilor calculate).

Astfel, procesul de epurare are stabilitate ridicata datorita auto-reglarii. La modificarea urmatoarelor conditii ca :

Temperatura, grad mineralizare;

Echilibrul apei reziduale privind concentratia si nutritivii,

biocenoza modifica in mod independent structura calitativa si cantitativa in noile conditii. La scurt timp dupa incarcari-soc, sistemul se regenereaza singur.

In cazul unei operari constante, in conditiile in care parametrii sunt peste limitele proiectate, echilibrul sistemului va trebui mentinut prin biopreparatii. De aceea, datorita auto-adaptarii si a auto-reglarii, procesul are loc fara interventia operatorului, ceea ce in schimb permite comanda la distanta a statiei.

Unele caracteristici ale operarii referitoare la incarcarea periodica

Optiunea I – operarea cu parte deconectata de la rezervoarele de aerare

Este posibil sa scurgem o parte a rezervoarelor de aerare paralele si sa oprim alimentarea electrica, corespunzator cu micsorarea incarcarii in perioada de aflux scazut de apa reziduala. Biofilmul va seca in mod natural in rezervoarele de aerare deconectate. Microorganismele vor transforma in anabioza. Microorganismele parasesc anabioza in decurs de cateva ore in prezenta apei reziduale si a aerarii, cand operarea rezervoarelor de aerare este pornita in modul incarcare totala. Randamentul epurarii totale este refacut in decurs de 2-7 zile.

Optiunea II - operarea cu incarcare micsorata

Statiile cu tehnologia prezentata, functioneaza foarte bine la micsorarea incarcarii multiple. Transferul la incarcari maxime este caracterizat de modificarile compozitiei calitative si cantitative a biocenozei. Aceasta perioada este caracterizata de obicei de cresterea spumarii si deteriorarea parametrilor de epurare. Este necesar sa se foloseasca preparate biologice pentru micsorarea spumarii si furnizarea parametrilor de epurare necesari acestei perioade.

Intretinerea  Sunt posibile doua moduri de intretinere :

Intretinerea de catre operatori, neintrerupt.

Intretinerea de catre operatori pe un schimb cu aplicarea controlerului cu

modemul telefonului mobil pentru controlul operarii echipamentului sistemului de epurare biologica a apei reziduale menajere.

Substante chimice. Coagulantul (clorura de polialuminiu) este aplicat la:

indepartarea fosforului din apa reziduala,

cresterea capacitatii si randamentului rezervoarelor de sedimentare

secundare.

Amplasament si montajul utilajelor

Asezarea in plan a constructiilor si instalatiilor din statia de epurare este cea care urmareste procesul de epurare. Asezarea pe verticala este dictata de conditiile de curgere hidraulica a apei in statie, care trebuie sa se realizeze pe cat posibil prin gravitatie, de natura terenului de fundatie si de topografia amplasamentului. Materialul de constructie al utilajelor (bazine in general) este betonul armat sub diferite forme. Pentru partile metalice, acoperisuri, distribuitoare sau scari, cel mai des folosit este otelul. Uneori numeroase bazine sau constructii sunt executate in pamant: iazuri de stabilizare, bazine de fermentare naturala a namolului, filtre de nisip, campuri de irigare si filtrare, platforme de uscare a namolului. Compartimentarea constructiilor, atat pentru a evita oprirea intregii statii in caz de avarie, cat si pentru o usoara exploatare si realizarea dezvoltarii pe etape a statiei, trebuie avuta in vedere in permanenta in proiectare. Conductele si canalele de legatura intre diferite constructii si instalatii din statie reprezinta un procent important din ansamblul statiei de epurare. Conductele trebuie amplasate astfel incat canalul de aductiune al apei in statie sa nu fie pus sub presiune. In statie, de regula, constructiile sunt legate intre ele prin canale dreptunghiulare deschise. Pe cat posibil, conductele si canalele vor lega pe drumul cel mai scurt constructiile si vor fi astfel plasate incat sa se realizeze o usoara exploatare si constructie a unor noi legaturi. La canale, colturile intre radier si pereti vor fi rotunjite, pentru o mai buna antrenare a apei si se vor evita curbele in loc, iar in plan se recomanda raze de curbura egale cu de 5 ori latimea canalului. Pe conducte, din loc in loc si in special la cele care transporta namol se vor monta piese de curatire asezate in camine.

Document online: Laborator DEEA - determinarea parametrilor amplificatoarelor operationale prin masuratori Document online: Circuit integrat LM317

Conductele se executa din fonta, azbociment, otel izolat la interior si exterior, iar canalele din beton si de cele mai multe ori din elemente de beton armat prefabricate.

Conductele de by-pass pot apare ca necesare in urmatoarele puncte: la intrarea in statie, dupa gratare, dupa deznisipatoare, dupa decantoarele primare. Alegerea punctelor de amplasare a conductelor by-pass depinde de sistemul de canalizare, de cantitatea de apa introdusa in statia de epurare, de conditiile locale.

Conductele pe care se transporta namolul, executate de obicei din fonta, trebuie sa fie suficient de mari in diametru, deoarece pierderile de sarcina sunt cu 50 – 100% mai mari in comparatie cu cele care transporta ape uzate . aceste conducte trebuie sa fie prevazute cu posibilitati de curatire din loc in loc si cu ventuze pentru evacuarea gazului. Pentru un usor transport al namolului pe conducte, trebuie eliminate in prealabil suspensiile si corpurile mari. Camerele de repartitie au ca scop asigurarea distributiei automate si uniforme a unor cantitati egale de ape uzate si namoluri la constructii sau compartimente similare. Repartitia apelor uzate pentru statii mici de epurare se face prin stavilare, asezate in punctele de ramificatie care sunt reglate astfel incat, indiferent de nivelul apei din canal, repartizarea sa se faca uniform. In anumite puncte ale statiei de epurare se instaleaza aparate de masura a debitelor, presiunii, temperaturii, vitezelor, nivelelor de apa, etc.. In privinta aparatelor de masura a debitelor, o conditie esentiala a bunei functionari a acestora consta in calitatea lor de a nu opri sau provoca depunerea nisipului sau a namolului. Aceasta conditie este indeplinita de canalele strangulate tip Venturi sau Parshall, care pot fi inzestrate si cu aparate de inregistrare continua a debitelor, actionate de flotoare sau alte dispozitive amplasate intr-un camin lateral canalului. Debitmetrul principal al statiei se instaleaza de obicei dupa deznisipator. Masurarea debitelor pe conducte se face cu tuburile Venturi, care pot fi folosite atat pentru apa uzata in diferite stadii de epurare, cat si pentru namol si aer. Masurarea debitelor de namol se poate face si cu debitmetre de inductie. Debitele de gaz se masoara obisnuit cu contoare uscate. Presiunile se masoara in modul cel mai simplu cu tubul Bourdon, iar nivelurile de lichid se stabilesc prin citire directa. In statiile de epurare sunt utilizate numeroase alte aparate de control pentru masurarea pH-ului, potentialului de oxido-reducere, etc.

Constructii si instalatii anexe statiei de epurare

Grupul de exploatare cuprinde in principal camera dispecer, laboratorul, birourile, sala de mese si grupul sanitar. La acestea trebuie adaugat aparatul de luat probe de apa uzata bruta si in curs de epurare, de namol in diferite stadii de tratare, etc. Printre cladirile importante din statie si necesare in principal exploatarii trebuie mentionate: casa pompelor, camerele vanelor la bazinele de fermentare a namolului, constructiile care adapostesc utilajele pentru filtrarea sau tratarea namolurilor, camerele gratarelor. Reteaua de alimentare cu apa in statiile de epurare trebuie sa asigure necesitatile sanitare (apa de baut, spalat, pentru laboratorul statiei), de spalare a diferitelor bazine si instalatii, de functionare a unor echipamente (vane, stavilare, boilere), de racire (compresoare, pulverizatoare, incineratoare), proceselor de epurare (elutrierea namolurilor, dilutie, distrugerea spumei). Reteaua de canalizare din incinta statiei de epurare are drept scop sa colecteze apele uzate rezultate de la diferite folosinte si sa le evacueze in canalul de aductiune a apei uzate in statie; apele meteorice pot fi evacuate si in amonte de treapta de epurare biologica. Retele de alimentare cu energie electrica, cu gaze, apa calda, abur, aer comprimat sunt folosite atat pentru necesitatile instalatiilor de epurare cat si pentru exploatarea generala a statiei.

Tehnologii si instalatii pentru epurarea apelor uzate

studii de fezabilitate

• proiecte tehnice, caiete de sarcini, detalii de executie

• antreprenoriat pentru statii de epurare

• instalatii complete de epurare

• echipamente pentru automatizarea statiilor de epurare

• montajul echipamentelor, punerea in functiune si asistenta tehnica in timpul probelor tehnologice

• tehnologii si echipamente pentru instalatii de aerare

• difuzoare cu membrana elastica tip DMB

• agregate pentru insuflarea aerului

• retele de distributie

• consultanta in vederea reproiectarii sistemelor actuale de aerare din treapta biologica

• sisteme pentru masurarea debitelor de apa in canal deschis

• acesorii

• montare AMC-uri

• service post garantie (scolarizarea personalului)

3. Intretinere si reparații

Inspectia vizuala a functionarii statiei

Se verifica daca sigurantele echipamentelor din tabloul de comanda sunt cazute.

Se verifica daca intrarea, iesirea si conductele de legatura din stat e nu sunt colmatate. Conducta de intrare in statia de epurare va fi accesibila dupa ridicarea capacului decantorului primar.

Deasemenea se verifica daca pompele aer-lift nu sunt infundate cu substante plutitoare (spuma sau crusta ) si functioneaza . La aparitia crustei in decantorul primar, aceasta trebuie sparta si

omogenizata , cu ajutorul unei scafe cu coada lunga .

Se mai inspecteaza functionarea aeratoarelor cu bule fine din bazinul de activare si daca substantele plutitoare din decantorul secundar nu colmateaza iesirea apei in jgheab.

Functionarea normala a aeratorului inseamna dispersia in apa a bulelor fine de aer, cat si furnizarea aerului spre pompele aer-lift (fapt care se observa prin curgerea apei din aceste pompe).

Daca aerarea nu se face uniform (apar bule mari, la intervale mai lungi de timp sau aerarea se face numai intr-o singura zona , nu pe toata suprafata bazinului de activare), se verifica daca membrana nu este sparta , respectiv daca furtunele de distributie a aerului nu sunt infundate.

Se verifica pozitia manerului robinetilor ce comanda pompele aer lift F2 ( pomparea apei in

jgheabul de evacuare ) sa fie in pozitie deschis la capacitate intre 20-25 %.

Cur at irea conductelor de intrare, iesire si de legatura

Curatirea conductelor de intrare si de iesire, respectiv a conductelor de legatura si a gratarului se face cu perie si racleta .

Evacuarea spumei din bazinul de activare

Aparitia spumei in bazinul de activare este iminenta in prima parte a perioadei de amorsare (cca. doua saptamani). De multe ori, cantitatea de spuma formata in aceasta perioada este atat de mare incat ajunge la capacul statiei. Pentru a putea efectua inspectiile periodice, spuma se sparge stropind-o cu apa , sau utilizand aditivi antispumanti (doar cu precau t ie).

Daca spuma apare in alte perioade, cauza este folosirea excesiva a detergentilor sau chiar disparitia namolului activat.

Evacuarea substantelor plutitoare de la suprafata apei din decantorul secundar

Substantele plutitoare se vor evacua cu o scafa cu maner lung sau cu o lopata . Substantele plutitoare astfel adunate se golesc in decantorul primar.

Masurarea nivelului namolului in decantorul primar

Nivelul namolului se masoara cu o tija din material plastic, lemn sau aluminiu. Cand se scufunda tija incet in apa , la aparitia stratului de namol se simte o rezistenta la inaintare. Adancimea de scufundare a tijei reprezinta in acest caz inaltimea stratului de apa deasupra na --molului.

Adancimea minim a a stratului de apa deasupra namolului, care necesita evacuarea namolului este de: 0,3-0,7 m

Reglarea evacuarii namolului in exces

Este necesar sa fie un volum optim de substana solida in namolul activat, pentru a avea un proces de epurare corespunza tor.

Reproducerea microorganismelor se face in bazinul de activare datorita inarcarii cu poluanti a apei si datorita introducerii de aer in bazinul respectiv.

Prelevarea de probe s i analiza acestora

Aceasta operatie trebuie sa aiba la baza decizia autoritatilor de gospodarire a apelor. Locurile de prelevare sunt urma toarele:

- Intrarea in decantorul primar

- Conducta de iesire din statie (interiorul jgheabului de evacuare).

Operare pe timp de iarna

Operarea pe timp de iarna , intretinerea si controlul decurg identic cu activitatile din timpul verii.

Activit ati si masuri in caz de calamitate

INUNDA T IE – In caz de pericol de inundatie, se scoate suflanta de sub tensiune, se demonteaza si se depoziteaza intr-un loc ferit.

INCENDIU – In caz de incendiu se vor folosi stinga toare cu spuma .

INTRETINEREA ECHIPAMENTELOR S I A TEHNOLOGIEI

Instruc t iuni generale

Statia va fi deservita de personal major, eligibil fizic si psihic pentru astfel de activitate, instruit si

familiarizat cu acest manual.

Orice interventie la echipamente sau parti electrice ale statiei va fi facuta doar de persone

competente, calificate in acest sens.

Operatiile generale de intretinere sunt cele descrise la capitolul Operare s i control.

ATEN T IE!

Orice intervent ie asupra suflantei sau altor parti ale sistemului de aerare va fi facuta cu sursa de energie decuplata si cu prevenirea recuplarii acesteia in timpul lucrului la stat ie (prin incuiere sau placute de avertizare

Intretinerea suflantei

- Filtrul de aer se va curat a odata la trei luni, sau chiar mai des, daca se constata c a este

colmatat puternic intre aceste intervale. Curatarea se face prin scuturare si suflarea cu aer.

- Suflanta trebuie ferita de umezeala , inghet (sub -5°C) sau temperaturi prea ridicate (peste

40°C).

- Asezarea suflantei trebuie facuta pe o suprafata orizontala , neteda , rigida . Se va evita

contactul carcasei suflantei cu alte corpuri (care ar putea amplifica vibratiile).

ATEN T IE!

Suflanta nu se va porni fara filtrul de aer!

4. Problme de control, reglare si automatizare

Probleme particular ale epurarii apelor uzate

Apele uzate industriale au de regula nivele inalte de incarcare cu poluant si mai ales au caracteristici frecvent foarte diferite de cele uzate fecaloid-menajere. De aceea ele nu pot fi epurate direct in statiile de epurare orasenesti, ci trebuie supuse unui proces de preepurare specifica, adaptata naturii poluantului sau poluantilor in cauza, si apoi eventual descarcate in canalizarea oraseneasca si duse la statia clasica de epurare. Se poate face si o statie complet separata pentru apele industriale, care sa asigure epurare pana la nivelul la care pot fi descarcate legal in emisar (rau de exemplu). O asemenea statie complet separata se poate justifica economic la mari intreprinderi

Ape industriale uzate sunt si cele ce provin din 'spalarea' gazelor, inclusiv a celor de la centralele termice sau termoelectrice, unde apele incarca bioxid de sulf, rezultand gaze mai putin poluante pentru atmosfera dar ape foarte poluate, ce trebuie epurate.

Uneori apele uzate industriale au incarcari de poluanti pentru care nu exista tehnologie de epurare adecvata, singura solutie ramanand in acest caz injectarea profunda.

Problema namolului

Din statiile de epurare rezulta mari cantitati de namol. De exemplu in Germania se produc anual peste 100 de milioane de tone de namol brut! Acesta este in final uscat prin diverse procedee si poate fi utilizat ca ingrasamant agricol sau dupa caz este transportat la rampa de gunoi si haldat sau incinerat sau supus pirolizei. Utilizarea ca ingrasamant oricum nu se face direct, ci mai intai trebuie supus unui proces de 'conditionare' ce poate cuprinde dezinfectie, adaugare de saruri de aluminiu si fier, var, cenusa, materiale de floculare apoi deshidratare prin presa sau centrifuga.

In ultimul timp in apele uzate ajung tot mai multe metale grele si alti poluanti care fac ca namolul sa fie toxic si neadecvat utilizarii ca ingrasamant. In Germania de exemplu doar circa 40% poate fi utilizat in agricultura. Alternative sunt folosirea lui ca materie prima la caramizi speciale si alte materiale de constructii. O practica larg raspandita in trecut si din fericire abandonata dupa indelungi scandaluri a fost deversarea in ocean a namolului provenit din statii de epurare a apelor.

REGLEMENTARI

Epurarea apelor uzate este o disciplina tehnica, in care se intalnesc stiintele ingineresti, fizica, chimia si biologia. Exista o bogata literatura de specialitate legata de operarea statiilor de epurare. Sunt insa si reglementari legale si tehnice detaliate. Principalul act normativ specific este Hotararea Guvernului nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 187 din 20 martie 2002, din care reproducem in extras o serie de prevederi importante:

· Hotararea Guvernului nr. 188 / 2002

pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate

Art. 1. - Se aproba Normele tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti, NTPA-011, prevazute in anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aproba Normativul privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare, NTPA-002/2002, prevazut in anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aproba Normativul privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali, NTPA-001/2002, prevazut in anexa nr. 3.

5. Norme de securitatea muncii, igena, prevenirea acceidentelor, incendiilor, exploziilor.

5.1. Norme de protectie a muncii

Protectia muncii reflecta grija deosebita care se acorda pentru asigurarea conditiilor de munca, pentru apararea sanatatii celor ce muncesc.problemele legate de protectia muncii nu pot fi separate de procesul muncii , de planul de productie.

Pe langa masurile de ordin material luate de fiecare intreprindere, trebuie sa se asigure o permanenta ocupare de ridicare a calificarii lucratorilor prin instruirea lor organizata sau ori de cate ori este nevoie, atat in ceea ce priveste respectarea normelor de exploatare a utilajelor, cat si din punct de vedere al protectiei muncii si tehnicii securitatii. Lucratorilor noi angajati li se face instructajul general si specificul locului de munca, consemnandu-se intr-o fisa situatia la zi. Daca se schimba locul de munca sau utilajul deservit, respectiv procesul tehnologic, lucratorul va fi instruit corespunzator. La fiecare loc de munca vor fi afisate instructiunile privind tehnica securitatii muncii, care se vor adapta in functie de necesitati.se va acorda o deosebita atentie normelor de protectia muncii la utilajele care folosesc ca utilitati energia electrica, apa fierbinte, curenti de aer reci sau calzi etc. Lucratorii vor purta echipament de protectie si de lucru, conform normelor si vor respecta regulile igienico-sanitare. In cele ce urmeaza, se vor prezenta unele masuri de tehnica securitatii si protectia muncii mai importante, care trebuie respectate cu strictete de catre cei care deservesc instalatiile si utilajele in industria prelicrarii fructelor. Instalatiile si utilajele termice necesita o atentie deosebita in ceea ce priveste tehnica securitatii, deoarece lucreaza in anumite conditii, cum sunt temperatura inalta si presiunea superioara celei atmosferice. Inainte de a le pune in exploatare, se verifica aparatele de masurat si control, precum si toate legaturile, armatura de siguranta si izolatiile. Aparatele de masurat si control vor fi supuseperiodic controlului si verificarii organelor de metrologie. Benzile transportoare, transportoarele elicoidale si elevatoarele vor fi protejate cu gratii, respectiv carcase. Benzile vor fi astefel instalate ca sa poata fi controlate pe tot parcursul lor. Libera trecere va fi asigurata. Este interzis sa se faca repratii in timpul functionarii benzilor.

Se va acorda o deosebita atentie conductelor de abur si de aer. La aparitia loviturilor hidraulice sau vibratii anormale, se opreste functionarea lor. Pentru asigurarea protectiei muncii, pe langa masurile tehnice luate, este necesar ca personalul care coordoneaza productia, inginerii si tehnicienii, sa controleze si sa imbunatatesca permanent mijloacele de protectie, aceasta actiune trebuie sa aiba un caracter educativ in asa fel incat fiecare lucrator sa fie constient de fapatul ca prin respectarea normelor de tehnica securitatii si protectia muncii se previn atat accidentele si imbolnavirile profesionale, cat si prejudiciile materiale aduse intreprinderilor.

Instructiuni pentru siguranta si protectia muncii

- Instalatia va fi transportata , instalata , deservita si intretinuta doar de personal major, eligibil

fizic s i psihic pentru astfel de activitate, instruit s i familiarizat cu acest manual.

- Orice interven t ie la echipamentele electrice sau parti ale acestor echipamente se va fi

facut a doar de personal competent, autorizat.

- Personalul este obligat sa respecte instructiunile din acest manual si din regulamentul

elaborat de autoritatile de gospodarire a apelor.

- Nu se permite nici o interventie sau manevrare a statiei sau a unor parti ale acesteia, daca

acestea nu corespund cu instructiunile din acest manual sau regulamentul de operare.

- La orice activitate de operare la statie, se va evita contactul direct cu apa uzata sau

namolul, utilizand, dupa caz, echipament de protectie adecvat. In caz de necesitate, se va

utiliza apa curata pentru spalare.

- Apa uzata poate fi sursa a diverselor maladii, in special boli de piele. Din acest motiv este

necesara evitarea contactului direct. In timpul operarii la statia de epurare se interzice

luarea mesei, consumarea de bauturi de orice fel si fumatul. Dupa terminarea lucrului la

statie, mainile se vor spala cu apa calda si sapun.

- Capacul deschis al statiei va fi sprijinit cu bara de sprijin.

- Operatorii statiei vor fi vaccinati cel putin anti tetanos.

- Trebuie asigurat a interzicerea accesului neautorizat si mai ales accesul pe capacul statiei.

Se interzice personalului

- Orice interventie sau operare care nu corespunde instructiunilor din acest manual sau

regulamentul de operare;

- Sa consume bauturi alcoolice inainte sau in timpul activitatii la statie sau medicamente care

ar putea micsora vigilenta;

- Sa intre in bazinele statiei sau sa paseasca pe capacul acesteia;

- Sa faca orice interventie in interior fara a sprijini capacul statiei.

5.2. Igienizarea

Igienizarea cuprinde procesul de curatire a zonelor de prelucrare a materiilor prime. Scopul igienizarii este de a indeparta resturile, de a reduce populatia bacteriana si a distruge microorganismele generatoare de afectiuni. Igienizarea este o componenta importanta si permanenta a activitatii de productie, ea neluand practic sfarsit niciodata intr-o intreprindere de prelucrare a fructelor.

Etapele igienizarii sunt: curatirea si dezinfectia, fiecare dintre ele avand scopuri si necesitati de realizare diferite. Curatirea consta in:

pregatirea zonei pentru curatire- se dezasambleza partile lucrative ale echipamentului tehnologic si se plaseaza piesele componente pe o masa sau rastel.

- curatirea fizica – se colecteaza resturile de pe echipamente si pardoseli si se depoziteaza intr-un recipient.

- prespalarea – se spala suprafetele murdare ale utilajelor, peretilor si, in final pardoseala cu apa la 50-55s C.

- curatirea chimica – operatia de indepartare a murdariei cu ajutorul unor substante chimice aflate in solutie, operatia fiind favorizata de executarea concomitenta a unor operatii fizice (frecare cu perii, tratarea cu ultrasunete, tratare cu abur prin intermediul dispozitivelor de pulverizare).

Agentii de curatire, in mod ideal, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa aiba o capacitate de umectare mare,

- sa fie solubili in apa, iar dupa clatirae suprafetelor curatite sa nu ramana urme de substante de curatire,

- sa aiba toxicitate cat mai redusa si sa fie aprobate de organele sanitare,

- sa aiba efecte reduse ( sau sa fie fara efect) asupra instalatiei si utilajului supuse operatiei de curatire chimica,

- sa fie cat mai inodor.

- sa fie ieftin,

- sa fie manipulat usor,

- sa poata fi regenerat,

- sa nu fie sensibila la variatiile de duritate ale apei folosite,

- sa aiba capacitate de dizolvare a sarurilor organice si sa le mareasca solubilitatea in apa,

- sa nu formeze depuneri pe suprafetele care au fost tratate cu solutia chimica de curatire,

- sa nu aiba capacitate de spumare prea mare,

- sa aiba si capacitate antiseptica,

- sa poata fi degradat pe cale biologica.

Dupa ce a fost indepartata murdaria, pe suprafetele curatate va fi aplicat un dezinfectant pentru distrugerea microorganismelor. Substantele dezinfectante trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa nu fie toxice pentru om la dozele care se utilizeaza,

sa nu imprime miros si gust produselor alimentare,

sa nu fie periculoase de manipulat,

sa nu aiba actiune coroziva,

sa fie solubile in apa,

sa aibe efect bactericid cat mai mare,

sa aiba o buna capacitate de patrundere,

sa fie cat mai ieftine.

Reguli de igienizare pentru personalul activ:

Activitatile desfasurate de angajatii unitatii sunt foerte importante pentru controlul dezvoltarii bacteriilor. Angajatii trebuie sa respecte urmatoarele cerinte generale:

sa pastreze zonele de prelucrare si manipulare foarte curate,

sa spele si sa dezinfecteze frecvent ustensilele in timpul lucrului,

sa nu lase produsele sa vina in contact cu suprafetele ce nu au fost igienizate,

sa utilizeze numai carpe de unica folosinta pentru stergerea mainilor si ustensilelor,

sa-si asigure curatenia corporala si a imbracamintei in mod permanent,

sa poarte capison sau bereta curata pe cap pentru a evita o eventuala contaminare a produselor datorita caderii parului pe suprafata lor,

la parasirea WC-ului trebuie sa-si spele si sa-si dezinfecteze mainile,

sa nu fumeze in zonele in care se prelucreaza fructele si sucul,

sa pastreze imbracamintea si obiectele in vestiare, departe de orice zona de productie.

5.3. Norme de prevenire si stingere a incendiilor

Aceste norme prevad in principal urmatoarele:

- Toate cladirile de productie vor fi prevazute cu hidranti de incendiu, interiori si exteriori, avand in dotare materialele si mijloacele de prevenire a incendiilor;

- Unitatea va dispune de o instalatie de apa pentru stingerea incendiilor, separata de cea potabila si industriala si va avea in permanenta asigurata o rezerva suficienta pentru cazurile de intrerupere a alimentarii cu apa;

- Curtea intreprinderii va fi nivelata si impartita in mod corespunzator, pentru a asigura un acces usor la cladiri si interveni rapid in caz de incendiu, la mijloacele de prevenire si stingere;

- Personalul muncitor folosit la prevenirea si stingerea incendiilor trebuie sa cunoasca si sa aplice intocmai normele, sa intretina in stare perfecta de functionare toate mijloacele de stingere, sa mentina libere, curate si in buna stare caile de acces, culoarele, scarile si sa intervina imediat si eficient la stingerea eventualelor incendii.