Proiectarea instalatiei de incalzire prin pardoseala la o casa - proiect de diploma - tehnologia montarii instalatiei

CUPRINSUL PROIECTULUI

A.     Piese scrise

1.Memoriu tehnic.

2.Consideratii teoretice privind proiectarea instalatiei prin pardoseala

3.Breviar de calcul

4.Tehnologia montarii instalatiei.

5.Masuri de protectia muncii.

6.Materiale

B.      Piese desenate

Plan parter

BIBLIOGRAFIE

Asociatia Inginerilor de instalatii din Romania ”Manualul de Instalatii-Incalzire ”

M.Ilina C Bandrabur si altii- « Instalatii de incalzire »

A. PIESE SCRISE

1.memoriu tehnic

Acest proiect a fost elaborat pe baza temei de proiectare primita.

Tema de proiectare este realizarea unei instalatii de incalzire prin pardoseala la o casa.

Se cunosc planul de arhitectura al cladirii cu specificarea dimensiunilor si destinatiilor incaperilor.

In prima parte a proiectului s-au prezentat motivele alegerii sistemului de incalzire prin pardoseala si s-au prezentat cateva dintre elementele folosite in instalatia de incalzire prin pardoseala.

Apoi s-a intocmit planul casei la scara 1:50 si s-a trasat modul de amplasare al serpentinelor in fiecare incapere. Alimentarea cu agent termic se face de la o pompa amplasata in centrala temica. In breviarul de calcul s-a prezentat cum se calculeaza necesarul de caldura pentru incaperile unde se monteaza serpentinele si cati ml de teava sunt necesari pentru fiecare incapere. In continuare se prezinta tehnologia de montare a acestei instalatii si executia propriu-zisa. Proiectul se incheie cu partea desenata in care se prezinta planul orizontal parter al casei cu reprezentarea instalatiei prin pardoseala.

2. consideratii teoretice privind incalzirea prin pardoseala si calculul necesarului de caldura in incaperi

2.1.incalzirea prin pardoseala

Din punct de vedere constructiv, incalzirea prin pardoseala este similara incalzirii prin plafon, cu deosebirea ca montarea conductelor se face la partea superioara a pardoselii, avand izolarea termica la partea inferioara.

Din cauza contactului direct dintre talpa piciorului si suprafata incalzitoare a pardoselii, temperatura acesteia trebuie limitata la 25-30⁰C pentru incaperile in care omul circula incaltat,neputand depasi 25⁰C pentru incaperile unde omul umbla descult(bai,piscine,etc.).

Acest sistem de incalzire apartine domeniului de temperatura joasa, putand utiliza caldura si din instalatiile cu pompe de caldura, instalatiile de recuperare a caldurii si chiar din instalatiile solare.

Sistemul de incalzire prin pardoseala este preferat celui de plafon, in special datorita realizarii unei suprafete calde si uniforme a pardoselii, imbunatatind substantial confortul termic.

incalzirea prin pardoseala este recomandata a se utiliza la incaperi:

lipsite total de mobilier sau cu mobilier redus;

cu necesar redus de caldura (ceea ce implica o rezistenta termica a elementelor de constructii exterioare de2-4m²k/w) pentru a nu utiliza un sistem de incalzire suplimentar;

in care temperatura mai ridicata a pardoselii este ceruta de destinatia acesteia(bai publice, piscine,etc.).

Lucrare: Invertor comandat pentru reglarea vitezei unui motor asincron trifazat cu rotorul in scurt circuit Document online: Efectele campului electric asupra organismului - actioneaza asupra celulelor si organelor si organismului

De asemenea, incalzirea prin pardoseala este mai utilizata si la incalzirea holurilor si foaierelor care nu necesita mobilier pe suprafete mari.

Tehnologia incalzirii prin pardoseala genereaza un efect de confort termic ridicat. Senzatia de bunastare fizica perceputa in astfel de ambiente este rezultatul unei proiectari si executii corecte a instalatiei.
Emisia de caldura produsa in totalitate de pardoseala, permite o uniformitate a temperaturii aproape perfecta. Factorii care influenteaza starea de confort a corpului uman sunt:
• temperatura aerului;
• temperatura medie a suprafetei radiante;
• viteza aerului;
• umiditatea relativa a aerului;
Incalzirea prin pardoseala reprezinta cel mai sigur sistem pe care tehnologia actuala il ofera proiectantului. Incalzind ambientul cu un sistem prin pardoseala eficient, se obtin urmatoarele avantaje:
• corpul omenesc primeste caldura prin radiatie de la o suprafata vasta cum este pardoseala, contrabalansand considerabil emisia negativa pe care zidurile reci, in mod special cele cu structura metalica o furnizeaza;
• suprafata calda este retinuta si cand suntem in absenta curentilor de aer care ating corpul, caldura venind de la baza si descrescand treptat in inaltime, ceea ce satisface exigenta normala a corpului uman de a primi la extremitatile inferioare o temperatura superioara fata de cea furnizata trupului si capului;
• costuri mici de reglare.
Toate instalatiile sunt proiectate pentru a rezista cel putin 50 ani de utilizare continua (365 zile pe an) la temperatura si presiune maxima.
In figura 3 este reprodusa structura tipica a pardoselii.

Grosimea panoului izolant se alege in functie de gradul de izolatie necesar incaperii. Structura standard este prezentata in figura, utilizand o grosime de 30 mm a stratului izolant al panoului. Alegerea oportuna se face pe baza calculului termic.
Rezistenta termica specifica pardoselei, determinata de tipologia pardoselei si a grosimii sale, se calculeaza cu formula:
Rpav = S / l
in care :
S = este grosimea pardoselii exprimata in metri;
l = este conductibilitatea termica a pardoselii in W/mk.
Proiectarea sistemelor de incalzire prin pardoseala are o importanta fundamentala pentru reusita sistemului, din motivele expuse mai sus.
Pentru o dimensionare corecta a sistemului trebuiesc respectate urmatoarele:
1. Temperatura apa tur: se mentine intre 35 si 50°C in functie de temperatura externa;
2. Temperatura ambientala: se fixeaza la 20°C pentru zona de locuit, 24°C pentru sali de baie / dus;
3. Temperatura pardoselii nu trebuie sa depaseasca valorile indicate pentru a garanta un confort adecvat. Normele europene definesc urmatoarele conditii ale temperaturii maxime a pardoselii (p.max.) :
- zona de locuit qp, max 29°C
- zona perimetrala qp, max 35°C
- baie / dus qp, max 33°C
4. Dupa cum se observa in zonele perimetrale ale incaperilor (de exemplu in apropierea ferestrelor si peretilor exteriori) se poate mentine temperatura pardoselii pana la 35°C; important este ca in zona pe care se calca, temperatura sa se mentina inferioara valorii de 29°C.
5. Emisia termica specifica W/m2 a sistemului de incalzire prin pardoseala este data de urmatoarea formula: q = 8,92 (qp - qi )1,1
Fixand limita superioara si considerand temperatura ambientala de la punctul 2 se poate obtine emisia termica maxima pe m2:
- zona de locuit q max = 100 W/m2;
- zona perimetrala q max = 175 W/m2;
- sali de baie / dus q max = 150 W/m2;
6. Lungimea maxima a fiecarui circuit in parte (L.max) este, in general, mai mica de 120 m;

7. Grosimea betonului peste tub trebuie sa fie de minim 45 mm.
8. Emisia termica pentru diferite tipuri de pardoseala si pentru o temperatura ambientala de 20°C reiese din diagrama de emisie termica

9. Randamentul pe circuit:
Puterea termica a circuitului depinde de debitul apei.

Debitul optim este de 2,5 l/min.=150 l/ h (cu o limita maxima de cca. 240l/h).

DT optim se considera 5°C, dar chiar si la 7°C nu apar probleme in privinta inertiei sistemului, dar trebuie avute in vedere eventualele valori maxime cerute (vezi temperatura scazuta noaptea in zona de munte, etc).
10. Debit pe distribuitor: fiecare distribuitor se limiteaza la maxim 12 cai. Cu 150 l/h x 12 cai se obtin circa 1800 l/h debit pe distribuitor.

2.2.Necesarul de caldura pentru incalzire

Metoda de calcul pentru necesarul de caldura pentru incalzire Q_h se determina cu relatia (reglementata de STAS 1907/1-80):

Q_h=Q_T(1+ A/100)+Q_i [W]

Q_T- pierderile de caldura prin elementul de constructie;

Q_i - necesarul de caldura pentru incalzirea aerului rece infiltrat din exterior;

A - suma adaosurilor pentru compensarea unor fenomene perturbatoare.

Pentru reducerea numarului de operatii,efectuarea lor in ordine logica, pentru usurinta verificarii, datele de calcul se sistematizeaza tabelar.

2.3.Calculul necesarului de caldura pe baza de indici

Pentru calculul aproximativ al necesarului de caldura pentru incalzire Q, se pot folosi indicii stabiliti pe baza unor proiecte intocmite pentru cladiri cu diferite destinatii.

Relatia folosita in mod curent este :

Vt – volumul total al cladirii ( m³ )

q - caracteristica termica a cladirii [ W/m³ • s C ]

b - coeficientul care tine seama de variatia lui q in functie de temperatura exterioara de calcul pentru incalzire.

q - 0,58-0,75 ( V_t=1000m ) pentru t_e= -15s C, b=1,29

3.BREVIAR DE CALCUL

Calculul pierderilor de caldura pe baza de indici

Pentru calculul aproximativ al necesarului de caldura pentru incalzire Q, se pot folosi indicii stabiliti pe baza unor proiecte intocmite pentru cladiri cu diferite destinatii.

Relatia folosita in mod curent este:

Q=V_T×b×q₀(t_i-t_e)

V_T-volumul total al cladirii [m³]

q₀ - caracteristica termica a cladirii [W/m^{3 0}C];

b - coeficientul care tine seama de variatia lui q₀ in functie de temperatura exterioara de calcul pentru incalzire.

q₀=0.85-0.75 (V_T=1000m³) pentru t_e=-15⁰C, b=1.29, t_i=20⁰C.

Pentru cele doua incaperi in care se monteaza incalzirea prin pardoseala, vom calcula necesarul de caldura,folosind formula de mai sus:

Q hol=(2.80X3.30X3)X 1.29X0.8X35=1002 W

Q baie=(2.80X2.40X3)X1.29X0.8X35=728 W

Pentru hol se alege o pardoseala finisata cu parchet cu suprafta incalzitoare executata din tevi din multistrat montate in spirala dubla, iar pentru baie pardoseala este din gresie ceramica. Fluxul termic cedat de pardoseala radianta se calculeaza cu formula :

Lungimea totala de teava utilizata pentru suprafata de incalzit pentru realizarea unei temperaturi la suprafata de 33 C este de 4m/m iar in total :

-pentru hol  37ml

-pentru baie  27ml

4.Tehnologia de montare a instalatiei de incalzire prin pardoseala

La incalzirea prin pardoseala tevile sunt montate, fie direct in elementul de rezistenta,fie intr-unul din straturile componente ale pardoselii.

Panourile radiante se pot executa cu tevi metalice(otel,cupru) sau din material plastic.Temperatura agentului termic este de maximum 55-60⁰C,putand cobora pana la 35-40⁰C.

Executarea unui panou radiant de pardoseala se poate realiza prin 2 metode:”umeda” si “uscata”. Am ales metoda “uscata”.

Metoda “uscata” consta in montarea tevilor direct intr-o placa din polistiren prevazuta cu nervuri (vezi fig. 1), placa avand rolul si de izolatie termica.tevile sunt acoperite cu dale din beton, placi ceramice sau din ipsos,cu grosimea de 40-50mm toate prefabricate. Acest tip de panou radiant prezinta marele avantaj ca se poate executa mult mai rapid,iar in caz de defectiuni remedierile se pot face mult mai usor.

Fig. 1

tevile utilizate la realizarea panourilor radiante de pardoseala sunt in proportie de aprooape 100% din materiale plastice. Ele inlocuiesc cu succes tevile metalice (otel,cupru) deoarece in ultimii ani s-au imbunatatit foarte mult performantele lor legate de rezistenta la socuri si la presiuni ridicate,la variatii de temperatura,flexibilitatea si durata lor de viata (peste 50 de ani). Dimensiunile tevilor sunt cuprinse intre 16×16 si 20×20mm. Cele mai utilizate sunt tevile executate din polipropilena, polietilena reticulara, polietilena.

Montarea tevilor in planul incaperii poate fi facuta in diferite moduri:

In serpentina, spirala dubla si mixta.

Montarea in serpentina(vezi fig. 2) prezinta dezavantajul ca suprafata pardoselii este supusa unei variatii mari de temperatura. De aceea, in acest caz, pentru a obtine o repartizare uniforma a temperaturii, este necesara montarea tevilor ducere/intoarcere una langa alta. in zonele periferice, aproape de peretii exteriori sau ferestrele exterioare, se recomanda ca distanta dintre tevi sa fie mai mica, permitand astfel cresterea puterii termice a suprafetei incalzitoare.

Fig. 2

Racordarea la reteaua de distributie

Legatura tevilor care alcatuiesc suprafata panoului radiant (planseu sau pardoseala) se face prin intermediul unor racorduri de tip distribuitor-colector.

Distribuitorul si colectorul (vezi Fig.3) sunt prevazute cu racordurile, robinetele si elementele de reglare necesare asigurarii unei bune repartizari a debitelor de caldura in reteaua de conducte a panourilor.

Montarea lor se face intr-o carcasa metalica (vezi Fig.4) la 500-700 mm de pardoseala intr-o firida.

Fig. 3                                                   Fig. 4

Distribuitorul si colectorul sunt executate dintr-un aliaj de cupru 60% si zinc 40%, evitandu-se astfel riscul corodarii cuprinde stuturile de racord la tevile panoului pe care sunt montate robinetele de inchidere si organele de echilibrare, termometre, robinetul de dezaerisire, robinetul de golire si de racord la reteaua de distributie.

Colectorul cuprinde stuturile de record la tevile panoului pe care sunt montate robinetele de inchidere si robinetele termostatice, termometre, robinetul de dezaerisire, debitmetrul, robinetul de golire si de racord la reteaua de distributie.

Executia propriu-zisa

Pasul 1. Pregatirea locului de montaj.
De retinut! Pardoseala incalzitoare se executa dupa ce peretii au fost realizati, tamplaria exterioara montata si compartimentarile interioare executate.
Pe baza documentatiei tehnice de executie:
stabiliti si marcati pozitia cofretelor de distributie
fixati ordinea de realizare a circuitelor astfel incat sa nu se produca nici o incrucisare de tuburi in timpul montajului
stabiliti si realizati toate perforatiile prin pereti, necesare traversarii tuburilor (la pozitionarea acestora se va tine seama de grosimea straturilor ce vor alcatui intreaga structura)
finalizati celelalte instalatii (apa rece si calda, electrice) – toate acestea trebuie sa ramana sub placa de polistiren, nefiind permise alte instalatii in acelasi plan cu serpentinele de incalzire.
Prepararea suportului:
suprafata placii de beton, pe care se va monta instalatia de incalzire, trebuie sa fie neteda, fara asperitati
se curata cu grija resturile de beton sau mortar, cazute si intarite in timpul executiei casei
se matura (eventual se aspira) suprafata pardoselii si se evacueaza resturile. Placa trebuie sa ramana curata si neteda!

Pasul 2. Montarea cofretelor de distributie
Cofretele de distributie se amplaseaza obligatoriu mai sus decat serpentinele din pardoseala, aceasta permitand evacuarea aerului din tuburi. Prin urmare, nu este permisa, spre exemplu, alimentarea unor serpentine instalate la etaj dintr-un cofret montat la parter.
Amplasarea cofretelor de distributie:
se vor plasa in zone usor accesibile
pe cat posibil in centrul de greutate al instalatiei, facilitand astfel echilibrarea hidraulica a circuitelor
cota fata de pardoseala bruta (placa de beton) nu va fi mai mica de 0,5 m pana la axul colectorului inferior (retur), aceasta permitand racordarea serpentinelor (in cazul montarii de debitmetre pe circuite, cota minima fata de pardoseala va fi de 0,6 m)
Fixarea:
trasati pozitia suruburilor de fixare a cofretelor si executati gaurile respective
fixati solid cofretele cu suruburi si dibluri
Motoare electrotermice, termostate
Daca aveti cofrete prevazute cu astfel de sisteme de reglaj, ele se vor monta dupa ce instalatia este montata, umpluta cu apa si aerisita, iar alimentarea electrica de actionare asigurata.
Pasul 3. Pregatirea suportului
Izolatia periferica
Este reprezentata de o banda izolatoare, cu celule inchise, flexibila, autoadeziva (tip elastomer), avand grosimea relativ mica (5÷7 mm) si latimea de 15 cm.
se monteaza in lungul peretilor, in jurul stalpilor, cosurilor de fum sau de ventilatie (unde este cazul), bordurilor de la casa scarilor si a oricaror altor elemente de constructie verticale care depasesc pardoseala
se pozeaza prin simpla lipire, dupa ce a fost dezlipit filmul de protectie
continuitatea este obligatorie, inclusiv in dreptul usilor

Izolatia de baza
Este alcatuita din placi de polistiren expandat (sau extrudat), asezate astfel incat sa formeze o suprafata continua.
se monteaza camera cu camera, incepand, de preferinta, cu cea mai mare (pentru a se diminua pierderile de material)
asezarea placilor se incepe cu latura opusa usii, continuand in randuri succesive catre usa
completarile la margini se vor face cu straifuri decupate din placi intregi, resturile de placi urmand a se folosi pe latura adiacenta din camera vecina (vezi figura alaturata)
acolo unde se gasesc alte instalatii (apa, electrice), se decupeaza pe spatele placii de polistiren santuri sau locase in care se vor ingropa aceste instalatii, astfel incat placa de polistiren sa calce ferm pe suprafata de beton
dupa asezare, placile se vor solidariza intre ele cu banda adeziva, care va impiedica patrunderea apei din sapa. La fel se va proceda si intre placile de margine si banda perimetrala.
IMPORTANT – Daca se utilizeaza placi din polistiren preformate (plotate), la asezare se va urmari alinierea riguroasa a ploturilor, ceea ce va permite montajul corect al tuburilor.
NOTA
In cazul incaperilor de la parter, in case fara subsol sau cu subsol neincalzit, este recomandat a se aseza, sub placile de polistiren, o folie din polietilena, cu rol de bariera de vapori.
Pasul 4. Serpentinele de incalzire
AVERTISMENT! Aceasta operatiune se executa numai in conformitate cu planul intocmit de proiectant, respectand intocmai traseul, pasul intre tevi, lungimea fiecarui circuit, locul si raza de curbura pentru fiecare schimbare de directie a tevii.
Varianta I – Tub multistrat (KALPEX, PEXAL) pe placa de polistiren plana
- intindeti pe toata suprafata camerei, peste placile de polistiren o folie de polietilena; pe tot perimetrul camerei, ca si pe langa toate elementele verticale pe care ati lipit banda perimetrala, folia va fi ridicata pe verticala pe aceeasi inaltime cu banda. Daca fasiile de polietilena sunt mai inguste decat latimea camerei, fiind necesar sa alaturati mai multe fasii pentru a acoperi toata camera, atunci petreceti fasiile alaturate cu min. 10 cm una peste alta
- peste folia de polietilena asezati plasa metalica de armare, pe toata suprafata camerei. Suprapuneti tronsoanele alaturate de plasa pe cca. 10 cm si legati-le intre ele cu «soricei» de plastic sau cu sarma (fara a rupe folia)
- desfaceti colacul de tub din ambalajul sau
- incepeti derularea tubului de pe colac
- cu ajutorul dispozitivului de taiat (cu rola) taiati capatul tubului si finisati-l cu ajutorul calibratorului potrivit
- introduceti pe tub un arc de indoit de diametrul adecvat
- indoiti tubul la lungimea potrivita pentru conectare la distribuitor
- introduceti capatul astel pregatit in cofret, prin spatele colectorului, apoi conectati-l la distribuitor, folosind conectorul adecvat
- derulati treptat tubul de pe colac, indreptandu-l usor cu mana
- culisati arcul de indoit pe tub si executati curbele in conformitate cu planul intocmit de proiectant
- continuati astfel pana terminati serpentina si ati revenit la cofret
executati ultima curba, pe verticala si taiati tubul la lungimea potrivita pentru conectare la colector, apoi conectati la acesta, folosind conectorul potrivit
- cu aceasta, serpentina este terminata. Procedati la fel cu celelalte serpentine.
- reveniti pe traseul fiecarei serpentine si fixati clemele de blocare a plasei si tubului. In functie de tipul clemei folosite, plasa de armare se fixeaza pe sub clema sau pe deasupra acesteia (vezi figurile urmatoare). Clemele au rol de fixare a traseului serpentinei si de a distanta ansamblul plasa – tub fata de placa de polistiren pentru a permite inglobarea in sapa de beton
Clemele se plaseaza astfel:
- cate una de fiecare parte a fiecarei curbe
- cate una la fiecare 0,7 ÷ 1,0 m pe tronsoanele drepte
Varianta II – Tub multistrat (KALPEX, PEXAL) pe placa de polistiren preformata (plotata)
Se procedeaza ca la varianta I, cu urmatoarele deosebiri:
nu se mai asterne folie de polietilena peste placa izolatoare din polistiren
plasa metalica de armare nu se aseaza direct pe placa de polistiren ci peste tuburi, acestea fiind blocate intre ploturile placii. Nu mai este necesara legarea plasei de tub si nici cleme de blocare
Varianta III – Tub tip PE-X (cu bariera impotriva oxigenului) pe placa de polistiren plana
Realizarea serpentinelor urmeaza, in principiu, aceiasi pasi ca si in varianta I, cu mentiunea ca, pe masura ce tubul se deruleaza de pe colac trebuie sa fie blocat pe plasa de armare prin legare cu «soricei» de plastic. TUBUL PE-X ESTE UN TUB CU MEMORIE, NU RAMANE CURBAT CA CEL DE TIP MULTISTRAT.
La executarea curbelor, folositi, pe cat posibil, curbura naturala a tubului.
Varianta IV – Tub tip PE-X pe placa de polistiren preformata (plotata)
Se procedeaza la fel ca la varianta II.
NOTA IMPORTANTA! Indiferent de tipul de teava, serpentinele se realizeaza dintr-o singura bucata. Nu se vor face inadiri pe traseul serpentinei!
Pasul 5. Umplerea instalatiei. Proba de presiune.
Dat fiind faptul ca instalatia de pardoseala va deveni una ascunsa, fara posibilitatea de a mai fi vazuta dupa turnarea sapei de beton, umplerea si proba de presiune sunt operatiuni mai pretentioase decat la instalatiile obisnuite. Se procedeaza dupa cum urmeaza:
legati printr-un furtun robinetul de golire de pe bara retur a cofretului de distributie la instalatia de alimentare cu apa potabila (fixati ferm furtunul cu ajutorul unui colier);
inchideti complet ventilele de pe tur si retur ale tuturor circuitelor de pardoseala legate la cofret;
deschideti robinetul de golire la care ati legat furtunul de alimentare;
deschideti lent ventilul de retur, apoi pe cel de tur, de la un singur circuit de pardoseala;
asteptati umplerea completa a acestui circuit (pana cand nu mai iese aer prin ventilele automate de dezaerisire);
reinchideti ventilele tur si retur ale circuitului astfel umplut si umpleti circuitul al doilea, procedand in acelasi mod ca la primul;
urmand aceeasi procedura, umpleti unul cate unul toate circuitele;
verificati cu atentie daca exista scapari de apa si corectati, daca este cazul;
inchideti lent robinetul de golire prin care ati facut umplerea si debransati furtunul;
in locul furtunului legati pompa manuala pentru proba de presiune (manometrul sa fie in perfecta stare si verificat metrologic);
daca ventilele automate de dezaerisire au presiunea nominala mai mica de 10 bar, se demonteaza si se inlocuiesc cu dopuri (nu este necesara aceasta inlocuire daca ventilele sunt cu Pn 10 sau mai mult);
redeschideti toate ventilele tur si retur ale circuitelor de pardoseala, precum si robinetul la care ati montat pompa de presiune;
cu ajutorul pompei manuale, ridicati presiunea din instalatie la 10 bar;
instalatia va ramane la presiunea de 10 bar timp de 12 ore, timp in care verificati minutios toate racordurile si eliminati eventuale neetanseitati;
dupa terminarea probei, reveniti la presiunea retelei de alimentare cu apa si inchideti robinetul de golire prin care ati facut proba de presiune;
daca a fost necesara demontarea ventilelor de dezaerisire, inchideti ventilele tur si retur ale circuitelor de pardoseala, demontati dopurile si remontati in locul lor ventilele de dezaerisire, apoi redeschideti ventilele circuitelor;
instalatia va ramane la presiunea retelei pe toata perioada de turnare si intarire a sapei de beton.

Pasul 6. Realizarea sapei
Pardoseala ce se realizeaza la o instalatie de incalzire de pardoseala este o pardoseala flotanta. Ca atare, aceasta nu se leaga in nici un fel de celelalte elemente ale constructiei (pereti, stalpi etc.).
Sapa se toarna avand peretii despartitori realizati, tocurile usilor montate, tencuiala si gletul executate. La montarea tocurilor usilor se va tine seama de cota finita a pardoselii, dupa ce a fost turnata sapa.
Nu se va turna sapa la temperaturi mai mici de 5°C.
Utilizarea unui aditiv fluidizant la prepararea sapei este necesara, acesta asigurand lucrabilitatea betonului fara a se mari cantitatea de apa (ceea ce ar diminua rezistenta mecanica a sapei). Mai mult, aditivul amelioreaza rezistenta la solicitari mecanice si conductivitatea termica a sapei.
Optional, se poate adauga in compozitie si o mica doza de fibre scurte de polipropilena, cu rol de armatura dispersa in masa sapei.
Grosimea sapei va fi cu 30 mm peste generatoarea superioara a tubului in incaperi in care nu sunt rosturi de dilatare si 40 mm in incaperi cu rosturi.
Turnarea se va efectua cu atentie, urmarindu-se planeitatea si finisarea ingrijita a suprafetei (pe care urmeaza a se aplica finisajul pardoselii).
In tabelul de mai sus se prezinta, cu titlu orientativ, o reteta de beton pentru sapa:
Aditivul se amesteca cu apa de preparare a betonului. Timpul de malaxare va fi de cel putin 5 minute.
Rosturile de dilatatie
Suprafata unei dale flotante nu va fi mai mare de 40 mp, iar latura cea mai lunga nu va depasi 8 metri. Incaperile care depasesc suprafata de mai sus vor fi divizate prin rosturi in sectiuni mai mici.
Rostul se realizeaza pe toata grosimea sapei si a finisajului pardoselii, daca acesta este de tip dur (gresie, marmura etc.).
Exemple de dispunere a rosturilor
Nu este permisa executarea de serpentine peste rosturi. Rosturile pot fi traversate numai de tuburile de legatura (tur si retur), iar acestea vor fi protejate in mansoane flexibile care trec cate 30 cm de o parte si de alta a rostului.
In cazul in care casa este prevazuta si cu alte rosturi (de lucru, seismice etc.), acestea vor fi continuate si prin pardoseala flotanta. In plus fata de precizarile de mai sus, in dreptul acestor rosturi se va intrerupe si plasa de armare a sapei si nu vor fi traversate de nici un fel de conducte.
Pasul 7. Finisajul pardoselii
FOARTE IMPORTANT! Aceasta operatiune se executa numai dupa punerea in functiune a instalatiei de incalzire, atunci cand sapa este perfect intarita si uscata.
a) Parchet
Inainte de montarea parchetului instalatia de incalzire va fi mentinuta in functiune timp de doua saptamani, fara intrerupere, la parametrii proiectati. Pe durata celei de a doua saptamani, parchetul va fi depozitat pe pardoseala in vederea uscarii.
Dupa aceasta, se opreste incalzirea si se poate trece la montajul parchetului.
Este recomandat ca montajul parchetului sa se faca prin lipire.
Dupa montaj, instalatia va ramane oprita timp de 48 de ore, dupa care se poate trece la exploatarea normala.
b) Materiale dure (gresie, marmura etc.)
Lucrarea se executa cu instalatia de incalzire oprita.
Dupa terminarea montajului, instalatia de incalzire se va mentine oprita timp de inca 7 zile.
Este recomandata intercalarea intre pardoseala si plinta a unui cordon de mastic siliconic.

B. PIESE DESENATE