Lucrare de stagiu - stagiu in sistem colectiv, experti contabili

LUCRARE DE STAGIU - ANUL I

SEMESTRUL II DE STAGIU

STAGIU IN SISTEM COLECTIV

Categoria : experti contabili

GRUPA I - Categoria I

Elaborarea situatiilor financiare anuale

Raspuns:

Lucrarile premergatoare (preliminare) intocmirii situatiilor financiare anuale sunt :

1.Intocmirea balantei conturilor inainte de inventariere ;

2.Inventarierea generala a patrimoniului ;

3.Contabilitate operatiilor de regularizare ,cuprinzand :

a) diferentele de inventar ;

b) amortizarile ;

c) ajustarile pentru deprecieri ;

d) provizioanele ;

e) diferentele de curs valutar ;

f) delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor ;

4.Determinarea rezultatului exercitiului si distribuirea profitului sau finantarea pierderilor.

Raspuns:

a) Subscrierea actiunilor : 1 000 actiuni x 60 lei = 60 000 lei

261 = 5121 60 000 lei

b)Dividende : 50% x 1 000 actiuni x 50 lei = 25 000 lei

461 = 761 25 000 lei

c)Vanzarea a 300 actiuni x 62 lei = 18 600 lei

= 7641 18 600 lei

Si pentru costul de achizitie : 300 actiuni x 60 lei = 18 000 lei

6641 = 261 18 000 lei

d)Vanzarea a 200 actiuni x 49 lei = 9 800 lei

5121 = 7641 9 800 lei

Si pentru costul de achizitie : 200 actiuni x 60 lei = 12 000 lei

6641 = 261 12 000 lei

Raspuns:

a)       Avansul acordat antreprenorului :

= 5121 107 100 lei

232 90 000 lei

17 100 lei

b)Valoarea lucrarilor facturate la sfarsitul primei perioade :

% = 404 357 000 lei

300 000 lei

57 000 lei

c)Valoarea lucrarilor facturate la sfarsitul celei de-a doua perioade :

% = 404 476 000 lei

400 000 lei

76 000 lei

d)Receptia la cost total : 300 000 lei + 400 000 lei = 700 000 lei

212 = 231 700 000 lei

e)Plata furnizorului , cu retinerea avansului :

Datoria totala = 357 000 lei + 476 000 lei = 833 000 lei

404 = % 833 000 lei

232 90 000 lei

4426 17 100 lei

5121 725 900 lei

Raspuns:

a)Vanzarea marfurilor cu plata in rate:

4111 = % 8 000 000 lei

707 5 922 720 lei

4427 255 456 lei

4428 1 021 824 lei

800 000 lei

b)       Descarcarea gestiunii :

% = 371 8 000 000 lei

378 611 156 lei

4428 1 277 311 lei

607 6 111 533 lei

c)Contabilizarea venitului din dobanzi:

472 = 766 800 000 lei

5.(886.)

Raspuns :

Rezultat net 3 000 lei

+ Cheltuieli cu amortizarea 900 lei

-Venituri din investitii financiare 2 700 lei

+Pierderi din diferente de curs valutar 300 lei

Rezultat inainte de variatia necesarului

de fond de rulment 1 500 lei

+Diminuarea stocurilor 2 000 lei

+Diminuarea creantelor 2 000 lei

-Diminuarea furnizorilor 1 000 lei

-Plati de impozit pe profit 1 100 lei

+Incasari de dobanzi legate de exploatare 3 000 lei

-Dividende platite legate de exploatare 5 000 lei

=FNT din activitatile de exploatare 1 400 lei

GRUPA I - CATEGORIA IX

Tinerea contabilitatii unei entitati

1.(6.)

Raspuns:

a)     subscriere capital social :

= 1011 2 000 lei

b)     Initial :

- aportul efectiv in natura si in numerar initial (aport in natura integral +3/4 numerar)

= 456 1.900 lei

1.600 lei

300 lei

- trecerea capitalului social subscris nevarsat la capital subscris varsat

1011 = 1012 1.900

c)      Ulterior :

- aportul efectiv in numerar ulterior (aport 1/4 numerar)

512/531 = 456 100

- trecerea capitalului social subscris nevarsat la capital subscris varsat

1011 = 1012 100

Raspuns:

Partener " A" - 40%

a)Subscrierea capitalului social

456 « A » = 1011 27 000 lei ( 10 000$ x 2,7 lei/$)

b)varsarea integrala a capitalului social la cursul de 2,73 lei/$

5121/5124 = % 27 300 lei

456 « A » 27 000 lei (10 000 $ x 2,7 lei/$)

300 lei ((2,73 lei/$-2,70 lei/$) x 10 000$)

c)trecerea capitalului subscris nevarsat la cap. social varsat

= 1012 27 000 lei

Partener " B" - 10%

a)Subscrierea capitalului social

456 « B » = 1011 6 750 lei

b)varsarea integrala a capitalului social la cursul de 2,73 lei/$

212 = 456 « B » 6 750 lei

c)trecerea capitalului subscris nevarsat la cap. social varsat

= 1012 6 750 lei

Partener " C" - 50%

a)Subscrierea capitalului social

456 « C» = 1011 33 750 lei

b)varsarea integrala a capitalului social la cursul de 2,73 lei/$

% = 456 « C » 33 750 lei

750 lei

30 000 lei

c)trecerea capitalului subscris nevarsat la cap. social varsat

= 1012 33 750 lei

Obs :Total capital social subscris si varsat 1012 = 67 500 lei(27 000 lei+ 6 750 lei + 33 750 lei)

1011 = 1012 67 500 lei

Raspuns:

Constituirea provizionului in vederea eventualei cheltuieli de 10.000 lei :

Eseu: Comunicare de baza cu bazele de date externe prin intermediul importului si al combinarilor Document online: UCM RESITA - piata tinta - strategii de intrare pe piata

6812 = 1511 10.000 lei

A.Procesul a fost castigat

Societatea carei i s-a imputat prejudiciu va face urmatoarele inregistrari:

% = 5121 10 500 lei

10.000 lei

500 lei

B.Provizionul constiutit ramane fara obiect si trebuie anulat:

1511 = 7812 10.000 lei

4.(304)

Raspuns:

Contabilitatea lui ALFA:

1.ALFA se aprovizioneaza de la SC GAMA SA :

% = 401 714 lei

371 600 lei

4426 114 lei

2.ALFA vinde catre BETA marfuri in valoare de 600 ron ,TVA 19%

4111 = % 714 lei

707 600 lei

4427 114 lei

3. Tregerea cambiei asupra lui BETA si compensarea cu datoria fata de GAMA

= 4111 714 lei

401 = 5113 714 lei

Contabilitatea lui GAMA

1.Transmiterea prin gir catre OMEGA a cambiei primate de la ALFA

401 = 5113 714 lei

2.Sconteaza cambia la banca inainte de scadenta (commision 14 lei)

% = 5113 714 lei

700 lei

14 lei

3.Pastreaza cambia pana la scadenta (comision 4 lei)

5114 = 5113 714 lei

% = 5114 714 lei

710 lei

4 lei

Raspuns:

Valoarea marfii achizitionate este: 7623 lei + 1524.6 lei = 9147.6 lei

% = 401 10 885.64 lei

371 9 147.60 lei

1 738.04 lei

Vanzarea marfii:

4111 = % 2 856 lei

707 2 400 lei

4427 456 lei

GRUPA II - CATEGORIA II

Auditul statutar al situatiilor financiare

Raspuns:

c)Au fost aplicate normele de amortizare prevazute in reglementarile in vigoare

Raspuns:

Misiunea se refera exclusiv la examinarea respectarii clauzelor care vizeaza aspecte contabile si financiare.

Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusa in raportul de audit, de baza.

3.(67.) Raspuns:

Cauze datorate interesului propriu;

Cauze legate de slabirea autocontrolului;

Cauze datorate renuntarii la propriile convingeri;

Cauze datorate manifestarilor de familiarism;

5. Cauze datorate unor misiuni de intimidare

Interesul propriu - amenintare la adresa independentei.

Interesul propriu devine o amenintare la adresa independentei atunci cand un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestor cabinete ar intra in conflict cu clientul respectiv (exemple: participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu, un imprumut sau o garantie la sau de la un client, onorarii totale provenind de la un singur client, relatii de afaceri cu clientul, potentiala angajare ca salariat al clientului, onorarii neprevazute in contractul de audit).

Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei.

Amenintarea la adresa independentei, legata de slabirea autocontrolului, apare atunci cand unul dintre membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului si astfel poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de client(exemple: un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului intr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa asupra nivelului de certitudine).

Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.

Renuntarea la convingeri poate sa apara atunci cand cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaza opinia unui client pana la punctul in care obiectivitatea sa este sau poate fi inteleasa ca fiind compromisa. Este cazul in care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului.

Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei.

Manifestarile de familiarism au loc atunci cand, in virtutea unor relatii stranse cu un client, cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea intelegator fata de interesele clientului (un membru al cabinetului/societatii are un membru de familie   cu functie de raspundere in intreprinderea clientului; un fost partener al cabinetului/societatii gestioneaza patrimoniul clientului si are influenta importanta asupra realizarii obiectului contractului incheiat cu clientul, acceptarea de daruri, in afara de cazul cand valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii, de la client sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul clientului).

Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.

Actiunile de intimidare au loc atunci cand un membru al cabinetului/societatii este implicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului.

Raspuns:

Cele 3 parti care compun Codul se aplica dupa cum urmeaza:

-   partea A - tuturor profesionistilor contabili;

-   partea B - numai profesionistilor contabili liber- profesionisti;

-   partea C - numai profesionistilor contabili angajati.

Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile privind independenta* profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii conexe (Assurance engagemente), potrivit standardului international; in consecinta, nici unui organism membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa aplicarea unor standarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune.

Introducere

8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii echipelor de audit si servicii conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, ai societatilor din cadrul grupului, sa fie independenti de clientii misiunilor de audit si servicii conexe.

8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a creste credibilitatea informatiei privind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta ca obiectivul examinat este conform criteriilor adecvate, sub toate aspectele sale importante.
Pentru a obtine o intelegere completa a obiectivelor si elementelor unei misiuni privind exprimarea unei opinii este necesara consultarea tuturor Standardelor internationale de audit.

8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de urmatoarele elemente:

1. - o relatie intre trei parti implicand:
2. o problema abordata
1. un profesionist contabil
2. o parte responsabila; si
3. un utilizator anume precizat.
3. - un obiectiv
4. - criterii adecvate
5. modalitatea de realizare; si
6. - o concluzie.

Partea responsabila si utilizatorul anume precizat pot fi sau nu din aceeasi entitate clienta. De pilda, o intreprindere mama poate cere auditarea informatiilor furnizate de catre una din filialele sale. Relatia dintre partea responsabila si utilizatorul anume precizat este necesar a fi privita in contextul unui contract specific.

8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu de certitudine (asigurare).
Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind:

· - auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare anuale) si informatii nefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare)

· - atestari si raportari directe

· - raportari interne si externe

· - sectorul privat sau public.

8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din:

· - Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice, indicatori de performanta);

· - Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau

· Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unor reglementari, practicile privind resursele umane).

8.6. Nu toate misiunile (contractele) profesionistilor contabili au ca finalitate exprimarea unei opinii (asigurare) a clientului privind asertiunile conducerii entitatii.

Misiunile executate frecvent de profesionistii contabili, care nu sunt misiuni (contracte) de audit (deci de non-audit)cuprind:

- proceduri convenite;
- compilarea situatiilor financiare sau a altor informatii financiare;
- pregatirea lucrarilor de rambursare a taxelor si impozitelor, cand nu este exprimata nici o concluzie si consultanta fiscala;
- consultanta privind managementul;
- alte servicii de consultanta.

8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru identificarea, evaluarea si masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa independentei.
Cadrul stabileste principiile pe care membrii echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, cabinetele, societatile de profil si grupurile, trebuie sa le utilizeze pentru a identifica amenintarile la adresa independentei si a evalua importanta acestor amenintari si masurile necesare eliminarii sau reducerii lor la un nivel acceptabil. Este necesara aplicarea rationamentului profesional pentru a determina care sunt masurile necesare cele mai indicate.
Exemplele prezentate sunt destinate a ilustra aplicarea principiilor din aceasta sectiune, neexistand o lista exhaustiva a tuturor circumstantelor care pot crea amenintari la adresa independentei.
In consecinta nu este suficient ca un membru al echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, sau membrii cabinetelor, societatilor de profil sau grupului sa identifice situatii similare cu cele exemplificate, ci sa caute continuu sa aplice principiile acestei sectiuni la circumstantele particulare pe care le intampina.

. Mai mult, Codul se bazeaza pe aceea ca, daca nu se prevede in mod special o limitare, obiectivele si principiile fundamentale sunt valabile in mod egal pentru toti profesionistii contabili, indiferent daca ei practica in calitate de liber-profesionisti sau ca angajati in industrie, comert, sectorul public sau invatamant.

Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit.

Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului.

Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei.

GRUPA II - CATEGORIA IV

Evaluarea intreprinderilor

Raspuns :

a) 140.000

ANC = ( 70 000+ 10 000+ 10 000 ) + 50 000=140 000

2.(128) Rezolvare :

Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale.

Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat in viitorul apropiat in conditiile de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici o schimbare semnificativa nu a avut loc.

Prima categorie de corectii se refera la corectarea profitului obtinut din diferentele de curs valutar.

A doua categorie de corectii sunt legate de amortismente inlaturandu-se orice exces de amortizare si se adauga orice insuficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala, fie standardele profesionale emise de experti tehnici.

A treia categorie se refera la salarii si assimilate acestora - insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala.

A patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil.

A cincea categorie se refera la profituri si pierderi exceptionale - se retin numai acele profituri care provin din operatiuni obisnuite, care se reproduce in mod sistematic in viitor.

Corectii legate de sinergii si alte corectii care pot rezulta din diagnostic.

3.(149) Rezolvare :

Goodwill-ul se creeaza ca urmare a unei bune reputatii a firmei in relatie cu clientii sai.

O astfel de reputatie deriva de regula din:

. livrarea unor produse/servicii de calitate ridicata,

. comportamentul profesionist al angajatilor sau

. prin atitudinea prompta si orientata spre client a companiei

Desi este constientizata importanta sa, din punct de vedere contabil nu vom gasi reflectata valoarea sa in inregistrari contabile. Goodwill-ul este inerent oricarei afaceri insa valoarea sa nu se poate estima in mod obiectiv. De asemenea goodwill-ul se poate schimba de la o zi la alta (o relatie defectuoasa cu un client poate afecta negativ goodwill-ul, sau plecarea angajatilor care erau profesionisti si angajarea unora noi care nu se ridica la standardele asteptate poate afecta de asemenea negativ goodwill-ul) .

Desi, asa cum am mentionat, valoarea sa nu este reflectata in contabilitate, exista insa si o exceptie : atunci cand afacerea este vanduta. Pentru comparator acesta se reflecta ca o imobilizare necorporala.

In urma vanzarii afacerii vanzatorul si cumparatorul negociaza un anumit pret, fara insa a cuantifica goodwill-ul. Goodwill-ul va fi prin urmare diferenta dintre pretul de vanzare si valoarea activelor nete inregistrate in contabilitatea vanzatorului.

De exemplu, daca Z are active nete in contabilitate in suma de 10.000 ron si vinde afacerea cu 22.000 ron atunci valoarea goodwill-ului se ridica la 22.000 ron-10.000 ron = 12.000 ron.

Standardul care face referire la goodwill este IFRS 3 Combinari de intreprinderi.

Acesta stipuleaza ca goodwill-ul obtinut dintr-o combinare de intreprinderi se recunoaste ca activ si este evaluat initial la cost.

Dupa recunoasterea initiala , goodwill-ul se evalueaza la cost minus pierderi din depreciere.

Goodwill-ul nu se amortizeaza, dar este testat pentru depreciere in fiecare an, conform Ias 36 Deprecierea activelor.

Goodwill negativ

Este posibil sa existe goodwill negativ atunci cand valoarea platita pentru achizitionarea unei companii este inferioara valorii activelor nete.

Orice goodwill negativ trebuie recunoscut imediat in contul de profit si pierdere.

GRUPA II - CATEGORIA V

Fuziuni si divizari de intreprinderi

1.(33) Raspuns:

Total = 4.000 lei, prima fuziune 80 lei

456 = % 4.080 lei

1011 4.000

1042 80

5121/5311 = 456 4.080

1011 = 1012 4.000

2.(39) Rezolvare :

Preluarea activului SC BETA SA

% = 456 15.000 lei

212 10.000 lei

5.000 lei

Emiterea a 1.000 actiuni x 14 lei/actiune = 14.000 lei

Diferenta dintre valoarea activului preluat (15.000 lei) si valoarea nominala a actiunilor emise (14.000 lei) o constituie prima de fuziune.

456 = % 15.000 lei

1011 14.000 lei

1042 1.000 lei

Incorporarea primei de fuziune in capitalul social

1042 = 1011 1.000 lei

GRUPA II - CATEGORIA X

1.(19). Raspuns:

Politica de contabilitate reprezinta o totalitate de principii, conventii, reguli, metode si procedee adoptate de conducerea intreprinderii pentru tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare.

Politica de contabilitate constituie o parte integranta a rapoartelor financiare si trebuie sa fie elaborata de fiecare intreprindere care desfasoara activitate de intreprinzator si este inregistrata in Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenenta ramurala si forma organizatorico-juridica a acesteia (cu exceptia organizatiilor bugetare).

Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuata de catre contabilitate, de o comisie speciala, compusa din reprezentantii serviciilor contabil, financiar, juridic si altor servicii ale intreprinderii sau de firma de consulting (audit).

Politica de contabilitate aleasa poate fi examinata si adoptata prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dupa aceasta trebuie sa fie aprobata de conducatorul intreprinderii.

Politica de contabilitate se elaboreaza in baza ansamblului de conventii fundamentale ale contabilitatii. Notiunea 'conventie' inseamna presupunere (ipoteza), conditie de la care intreprinderea trebuie sa porneasca la organizarea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare.

In IAS 1 'Politica de contabilitate' sunt stabilite trei conventii fundamentale ale contabilitatii: continuitatea activitatii, permanenta metodelor si specializarea exercitiilor.
Procedura formarii politicii de contabilitate privind o problema (sector) concreta a contabilitatii consta in alegerea unei variante din cateva, admise de actele legislative si normative, in justificarea metodei alese, pornind de la particularitatile activitatii intreprinderii si acceptarea acesteia in calitate de baza pentru tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare.

De exemplu, IAS 16 'Contabilitatea activelor materiale pe termen lung' recomanda cateva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe:

- metoda casarii liniare;

- metoda proportional volumului produselor (serviciilor);

- metoda soldului degresiv;

- metoda degresiva cu rata descrescatoare.

La elaborarea politicii de contabilitate intreprinderea alege acea metoda de calculare a uzurii, care corespunde modelului prevazut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe.

IAS 18 'Venitul' prevede doua variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzactie sau pe stadii de finalizare a acesteia. Intreprinderea alege acea varianta, care permite determinarea mai exacta a marimii venitului obtinut in cursul perioadei de gestiune.

Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C., poate sa difere esential la diverse intreprinderi. Variantele si regulile de evaluare si contabilizare a activelor, veniturilor si cheltuielilor acceptabile pentru o intreprindere pot sa influenteze negativ asupra rezultatelor activitatii altei intreprinderi sau sa fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, in conformitate cu IAS 2 'Stocurile de marfuri si materiale', evaluarea materialelor poate fi efectuata prin trei metode: de identificare, FIFO si costului mediu ponderat.

Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecarei unitati a stocurilor de marfuri si materiale si este adecvata pentru intreprinderile cu productie individuala si in serii mici. Metodele FIFO si costului mediu ponderat pot fi utilizate la intreprinderile care dispun de un asortiment bogat si variat de stocuri de marfuri si materiale.

Politica de contabilitate in anul curent este aprobata de conducatorul intreprinderii la finele anului precedent si intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie a anului de gestiune.

Ea trebuie sa fie aplicata de toate subdiviziunile structurale ale intreprinderii, inclusiv de cele evidentiate intr-un bilant distinct, indiferent de sediul lor.

Intreprinderea nou-creata isi elaboreaza politica sa de contabilitate pana la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la dobandirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile si metodele contabile alese se aplica de intreprindere din ziua inregistrarii de stat.

Politica de contabilitate aleasa de intreprindere trebuie sa fie aplicata consecutiv - de la o perioada de gestiune la alta. In unele cazuri prevazute de IAS 1, intreprinderea poate sa introduca modificari in politica de contabilitate, adica sa nu respecte in decursul anului de gestiune principiul permanentei.

Toate modificarile introduse in politica de contabilitate trebuie sa fie argumentate si perfectate prin documente de dispozitie (ordine, dispozitii), indicandu-se data intrarii in vigoare a acestora.

Politica de contabilitate adoptata de intreprindere trebuie sa fie data publicitatii, adica sa fie adusa la cunostinta tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinata de insasi intreprinderea. Insa in toate cazurile politica de contabilitate trebuie sa fie inclusa intr-un capitol special al notei explicative la raportul financiar anual. Rapoartele financiare trimestriale pot sa nu cuprinda informatii referitoare la politica de contabilitate atunci cand in ultima n-au fost introduse modificari, incepand cu data prezentarii rapoartelor precedente, care cuprind politica de contabilitate.

Daca politica de contabilitate a intreprinderii este elaborata in baza conventiilor fundamentale ale contabilitatii stabilite de IAS 1 'Politica de contabilitate', acestea pot sa nu fie publicate in rapoartele financiare. In cazul formarii politicii de contabilitate in baza conventiilor care difera de cele prevazute de standardul mentionat, atare conventii, impreuna cu cauzele aplicarii acestora si evaluarea lor in expresie valorica, trebuie sa fie dezvaluite detaliat in rapoartele financiare.

Modificarile introduse in politica de contabilitate care influenteaza substantial evaluarea si luarea deciziilor de catre utilizatorii rapoartelor financiare in cursul perioadei de gestiune sau in perioadele ulterioare, cauzele acestor modificari, precum si evaluarea consecintelor acestora in expresie valorica urmeaza sa fie publicate distinct in nota explicativa la rapoartele financiare.

Dezvaluirea politicii de contabilitate nu justifica reflectarea gresita sau inexacta a informatiilor si nu exonereaza conducerea intreprinderii de raspundere pentru incalcarea regulilor stabilite de tinere a contabilitatii si de intocmire a rapoartelor financiare.

GRUPA III - CATEGORIA III

Expertize contabile

Raspuns:

Expertizele contabile se clasifica astfel
dupa scopul principal in care au fost solicitate:
- expertize contabile judiciare
- expertize contabile extrajudiciare
dupa natura principalelor obiective la care se refera
- expertize contabile civile
- expertize contabile penale
- expertize contabile comerciale
- expertize contabile fiscale
- alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organelle in drept si expertize contabile extrajudiciare solicitate de alti clienti .

2.(14) Rezolvare :

Sediul reglementarilor profesionale privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare se afla in:

a) Regulamentul de organizare si functionare a CECCAR (aprobat Hotararea Conferintei Nationale a expertilor contabili si contabililor autorizati nr.1/1995 , modificat si completat prin Conferinta Nationala a Expertilor Contabili si Contabili Autorizati nr.99/44), care, la pct.112 lit e), stipuleaza ca expertii contabili, in exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi:

- expertize amiabile (la cerere)

- expertize contabil-financiare

- arbitraje in cauze civile

- expertize de gestiune

b) Norma profesionala CECCAR nr.35 privind expertizele contabile, care stipuleaza ca acestea pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de expert contabil in conditiile legii, fiind inscrise , cu viza la zi, in partea activa a Tabloului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR).

3.(26) Rezolvare :

Modalitati de exercitare a profesiei (art.8 si 11 din O.G. nr.65/1994):

Individual (activitate independenta, conform art.46, alin.(1) si (3) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal);

Societati comerciale de expertiza contabila sau contabilitate (art.8 si 11 din O.G. nr.65/1994, Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale).

Societatile de expertiza contabila au:

cel putin 51 % actionari experti contabili sau contabili autorizati c

cel putin 51% din numarul membrilor Consiliului de Administrate sunt experti contabili sau contabili autorizati, membri ai Corpului.

Societafile de expertiza contabila nu pot avea participari financiare in unitati patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurari si nici in societati civile.

Membrii Corpului nu pot fi asociati sau acfionari la mai multe societati comerciale de expertiza contabila.

Societatile comerciale de expertiza pot fi romane, straine sau mixte.

Societatile de expertiza se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii impuse membrilor Corpului. Exceptie: dreptul de a alege sau de a fi ales in organele de conducere ale Copului.

Angajarea raspunderii societatilor comerciale de expertiza contabila si a membrilor care le alcatuiesc se realizeaza prin exercitarea drepturilor administrative si a celor de natura tehnica de catre:

- conducatorul (administratorul) societatii: drepturile administrative si sociale (de exemplu: fata de banca, reprezentarea societatii in fata tertilor si a administratiei publice etc.), acesta dispunand de semnatura sociala a societatii;

- expertii contabili. contabilii autorizati si ceilalti asociati sau actionari ai societatii, care asigura cerintele de natura tehnica ale propriilor lor lucrari executate, prin semnarea acestora, alaturi de semnatura autorizata a conducerii societatii.

4.(30) Rezolvare :

1. Comportament necuviincios fata de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului.
2. Absenta nemotivata de la intrunirea AG a filialei sau de la CN.
3. Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etica si profesionala a EC si CA din romania referitoare la publicitate.
4. Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala, reglementate prin normele emise de Corp.
5. Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie: EC , CA.
6. Nerespectarea obligatiilor de pastrare a sercertului profesional.
7. Nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizatiei stabilite de Regulament.
8. Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fisa pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incuba presedintelui consiliul de administratie, sau administratorului dupa caz.
9. Incalcarea dispozitiilor privind exercitarea profesiei si raspunderea disciplinara, administrativa, civila sau penala, potrivit legii si Regulamentului (art.98). este interzisa efectuarea de lucrari pentru entitatile unde sunt salariati, sau sunt rude, sau afini pana la gradul IV cu administratorii, sau salariati in afara Corpului, sau activitate comerciala.
10. Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea profesionala.
11. Declaratiile neconforme realitatii, in relatiile cu Corpul sau cu tertii, cu producerea de consecinte juridice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale.

GRUPA III - CATEGORIA VIII

Analiza diagnostic a intreprinderii

1.(11) Rezolvare :

Active imobilizate = 3.800 lei

Active circulante = 4.000 lei

Datorii = 5.800 lei

Active - datorii = cap.proprii. Societatea este in echilibru financiar

FONDUL DE RULMENT

FR = Capitalul propriu + dat.financiare termen lung- Imobilizari =

= 2.000 + 3.000 - 3.800 = 1200

Daca fondul de rulment este pozitiv si in crestere , situatia este pozitiva deoarece o parte crescanda a nevoilor curente este finantata din resurse permanente Exista urmatoarele situatii :
-Creste capitalul propriu datorita cresterii indatorarii prin credite pe termen lung,crescand si cheltuielile financiare pe termen lung (dobanzile) care vor avea ca efect diminuarea rezultatului exercitiului ;sau datorita cresterii capitalurilor proprii avand ca efect o imbunatatire a situatiei.

NEVOIA DE FOND DE RULMENT

Este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante (ale exploatarii).

NFR = ALOCARI CICLICE - SURSE CICLICE

NFR = (STOCURI + CREANTE) - DATORII DE EXPLOATARE

NFR = 3.000 - 2.400 = 600 lei

2.(79) Rezolvare :

Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate).

Analiza punctului critic prevede ca consumurile si cheltuielile totale ale intreprinderii indiferent de aceea, se refera ele la costuri sau se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar, trebuie sa fie divizate in variabile si constante. Dupa continut, aceasta analiza se reduce la determinarea punctului critic (punct de echilibru, prag de rentabilitate).

Prin punctul critic se intelege volumul vanzarilor, la care intreprinderea deja nu mai are pierderi, dar nu are inca nici profit. In punctul critic veniturile totale din vanzari sunt egale cu consumurile si cheltuielile totale ale intreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat in unitati naturale si monetare.

Scopul analizei punctului critic consta in alegerea unui asemenea volum al vanzarilor, care va asigura intreprinderii un rezultat financiar nul.

La baza analizei corelatiei 'cost-volum-profit' sta una din ecuatiile de baza ale microeconomiei:

Volumul vanzarilor=Consumuri si cheltuieli variabile+Consumuri si cheltuieli constante+Profit

Deoarece profitul in punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct:

Volumul vanzarilor=Consumuri si cheltuieli variabile+Consumuri si cheltuieli constante

sau

Pretul pentru o unitate x Cantitatea unitatilor = Consumuri si cheltuieli variabile pe o unitate x Cantitatea unitatilor + Consumuri si cheltuieli constante

Tinand cont de aceasta ecuatie poate fi determinat punctul critic in unitati de produse:

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) =Consumuri si cheltuieli fixe Pretul pentru o unitate -Consumuri si cheltuieli variabile pe o unitate

a) Pragul de rentabilitate operational

Volumul vanzarilor = 250.000 + (200.000 + 40.000 + 50.000) = 540.000 u.m.

Cheltuieli fixe = 200.000 + 40.000 + 50.000 = 290.000

Cheltuieli variabile = 250.000

Cheltuieli variabile unitare = 250.000 / 150.000 = 1,67 u.m/buc

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 290.000 / (5 - 1,67) = 87.087 buc

b) Pragul de rentabilitate financiar

Volumul vanzarilor = 250.000 + (200.000 + 40.000 + 50.000 + 50.000) = 590.000 u.m.

Cheltuieli fixe = 200.000 + 40.000 + 50.000 + 50.000 = 340.000

Cheltuieli variabile = 250.000

Cheltuieli variabile unitare = 250.000 / 150.000 = 1,67 u.m/buc

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 340.000 / (5 - 1,67) = 102.102 buc

GRUPA V - CATEGORIA IX

Consultanta fiscala acordata contribuabililor

1.(3) Rezolvare :

Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri si pariuri sportive

Art. 18. - Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.

Norme metodologice:

11. Intra sub incidenta prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, incadrati potrivit dispozitiilor legale in vigoare; acestia trebuie sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru a se cunoaste veniturile si cheltuielile corespunzatoare acestor activitati. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activitati. In cazul in care impozitul pe profitul datorat este mai mic decat 5% din veniturile obtinute din aceste activitati, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activitati, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau in calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activitatilor respective, inregistrate in conformitate cu reglementarile contabile.

2.(21) Rezolvare :

Venituri totale                        700.000 -

Cheltuieli totale                     500.000

Rezultat brut              200.000

Amortizare fiscala      20.000

Profit                           180.000 +

Cheltuieli nedeductibile        80.000

Total profit impozabil 260.000

Pierdere an precedent 40.000

Profit impozabil                     220.000

Impozitul pe profit de plata = 220.000 X 16% = 35.200

3.(26) Rezolvare :

Diurna acordata 80*5 pers = 400*5 zil

Diurna acordata 80*5 pers = 400*5 zile = 2000

Diurna deductibila 13*2,5 = 32,5

32,5*5 pers = 162,5*5 zile = 812,5 diurna deductibila

2000 - 812,5 = 1187,5 diurna nedeductibila

Cheltuieli deductibile = 1500 + 5000 + 812,5 = 7312,5

Cheltuieli nedeductibile = 1187,5

4.(34) Rezolvare :

Ven exploatare =560.000

Chelt exploatare = 11.000+200.000+2.500+63.500+2.400+1.200+4.000=

Rezultat exploatare = 560.000 - 284.600 = 275.400

Venituri dividende = 1.200

Rezultat = 275.400 - 1.200 = 274.200

( 121 + 623+691 ) X 2% = (275.400+2.400+4.000 ) X 2%= 5.636

Total cheltuieli nedeductibile ( 602+658+691 ) = 2.500+1.200+4.000= 7.700

Baza de calcul a impozitului pe profit = 274.200+ 7.700 =281.900

281.900 X 16% = 45.104

560.000 X 3/1000 = 1.680

In declaratia 101 mai scadem 1.200 lei si viram la stat 41.104 - 1.200= 39.904