Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Contabilitate


Qdidactic » bani & cariera » contabilitate
Relatia fundamentala a trezoreriei



Relatia fundamentala a trezoreriei


RELATIA FUNDAMENTALA A TREZORERIEI

Relatia trezoreriei permite aprofundarea constatarilor furnizate de FRN prin doua notiuni definite de elemente pe termen scurt ale bilantului. Aceste notiuni sunt: nevoia de fond de rulment (NFR) si trezoreria (T).

1. Nevoia de fond de rulment si trezoreria intreprinderii

1.1. Notiunea de nevoie de fond de rulment (NFR)

a) Ciclul de exploatare. In cadrul activitatilor sale curente, o intreprindere efectueaza operatiuni repetitive a caror reluare e definita prin notiunea de ciclu de exploatare.



Pentru o intreprindere cu activitate de productie, acest ciclu de exploatare comporta trei etape fundamentale care se deruleaza de fiecare data cand intreprinderea lanseaza in productie o noua comanda :

aprovizionare

productie sau transformare

vanzare de produse finite

Pentru o intreprindere cu activitate de comert, care achizitioneaza marfuri pentru a le revinde ca atare, fara a le transforma, ciclul comporta doua etape fundamentale.

aprovizionare

vanzare de rpoduse finite

b) Nevoia de fond de rulment. Operatiile de exploatare antreneaza formarea nevoii de finantare care conduce la constituirea mijloacelor de finantare. Confruntarea globala a acestor nevoi si a acestor mijloace de finantare face sa se degaje o nevoie de finantare indusa de ciclul de exploatare sau nevoie de fond de rulment.

Nevoile de finantare determinate de ciclul de exploatare, sau utilizarile ciclice, corespund avansarilor de fonduri pe care intreprinderea e constransa sa le afecteze pentru constituirea stocurilor sale (materii prime si materiale, productie in curs de fabricatie, produse finite in depozit si altele) si pentru a acorda termene de plata partenerilor sai comerciali (clientilor), carora le-a livrat produse finite, le-a executat lucrari, sau le-a prestat servicii.

In legatura cu stocurile, intreprinderea trebuie sa achizitioneze marfuri pentru a le pune la dispozitia clientilor sai, daca exercita o activitate de distributie, de comert. Daca exercita o activitate de productie, ea trebuie sa achizitioneze materii prime, semifabricate, produse finite, in toate cazurile intreprinderea efectueaza o avansare de fonduri, consuma lichiditati pentru a-si constitui stocuri, e confruntata cu o nevoie de finantare a stocurilor.De asemenea, daca acorda termene de plata diferitilor sai parteneri comerciali (clientilor), intreprinderea acumuleaza create.

Acestea constituie un venit viitor cert, dar momentan ele reprezinta o inghetare a lichiditatilor care vor reveni in casieria intreprinderii doar peste mai multe saptamani sau luni. Aceasta acumulare de creante suscita, de asemenea, lichiditati si deci o nevoie de finantare pentru intreprindere.In schimb, activitatea intreprinderii produce mijloace de finantare legate de ciclul de exploatare, numite resurse ciclice, de fiecare data cand intreprinderea obtine de la furnizorii sai termene de plata. Aceste termene constituie angajamente pentru intreprindere. Dar ele permit intreprinderii sa beneficieze de aportul partenerilor sai fara a face plati imediate si apar ca surse de fonduri sau ca mijloace de finantare. Sunt de asemenea resurse ciclice datoriile fata de stat, fata de salariati si fata de actionari.

Creditul acordat de furnizori apare ca forma reprezentativa a resurselor ciclice.

Se poate formula nevoia de finantare, indusa de ciclul de exploatare, sau nevoia de fond de rulment NFR:

NFR Utilizari ciclice   - Resurse ciclice

 




Stocuri, clienti credite furnizori

Aceasta NFR este determinata prin luarea in calcul a elementelor pe termen scurt ale activului si pasivului. Desi fiecare dintre aceste elemente ramane in intreprindere o perioada scurta de timp, ele se reinnoiesc permanent. Astfel, un lot de marfuri care intra in stocul de marfuri al unei intreprinderi de distributie, poate fi considerat ca o utilizare pe termen scurt. Dar stocul, in ansamblul sau, face obiectul unei reinnoiri permanente. In consecinta, reinnoirea utilizarilor si a resurselor ciclice confera NFR caracterul unei nevoi de finantare permanenta, durabila, chiar daca fiecare din componentele sale apare la prima vedere ca un element pe termen scurt al bilantului.

c) Nevoia de fond de rulment pentru exploatare si nevoia de fond de rulment in afara exploatarii. In definirea de mai inainte, NFR e determinata pornind de la comparatia intre 'utilizari ciclice' si 'resurse ciclice'. O analiza mai aprofundata conduce la identificarea elementelor strict legate de exploatare si a celor care nu sunt legate de exploatare.

Elementele strict legate de exploatare corespund marimii activelor si pasivelor puse in miscare de operatiile de aprovizionare, de productie si de vanzare. In activ, aceste marimi inglobeaza in principal, stocurile, creantele asupra clientilor si avansurile varsate de intreprindere cu ocazia unor comenzi

facute furnizorilor. Aceste elemente constituie utilizari de exploatare sau

utilizari ciclice in sens strict. In pasiv, aceste elemente inglobeaza in principal, datorii contractate de intreprindere fata de furnizorii sai, si anumiti clienti care au acordat avansuri pentru comenzile lor in curs. Aceste elemente constituie

resurse de exploatare sau resurse ciclice in sens strict. Se poate formula astfel, nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE).

NFRE = Utilizari pentru exploatare - Resurse din exploatare

Elementele mai putin legate de exploatare corespund componentelor activului si pasivului care sunt influentate de activitatea curenta a intreprinderii, fara a fi strict inscrise in ciclul de exploatare. Este cazul, in activ de exemplu, al posturilor de debitori diversi, asupra carora intreprinderea a dobandit create cu ocazia operatiunilor curente, altele decat obiectul principal al activitatii sale. In pasiv, astfel de posturi corespund datoriilor contractate cu ocazia operatiunilor din afara exploatarii. Aceste resurse din afara exploatarii inglobeaza de exemplu datorii fiscale legate de impozitul pe beneficii, intrucat plata acestui impozit nu poate fi considerata ca fiind legata strict de exploatare. De asemenea, resursele din afara exploatarii pot include datoriile fata de furnizorii de echipamente, care au acordat un credit comercial intreprinderii cu ocazia unei investitii nelegata de exploatare. Se poate scrie:

NFRAE = Utilizari in afara exploatarii - Resurse din afara exploatarii

NFRAE = UAE - RAE

Prin urmare, nevoia de fond de rulment global va putea fi definita ca suma a NFRE si NFRAE.

NFR = NFRE + NFRAE

Distinctia intre NFRE si NFRAE este facuta astazi de literatura financiara. NFRE evidentiaza nevoia de finantare determinate de ciclul de exploatare si reprezinta suma pe care activitatea intreprinderii o solicita ca o nevoie continua, permanenta, de finantare.

In schimb notiunea de NFRAE e legata de operatiuni diverse ale intreprinderii, altele decat cele care constituie activitatea de baza.

1.2. Notiunea de trezorerie si situatia trezoreriei

In timp ce componentele NFR sunt legate de activitatea curenta si in special de activitatea de exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operatiuni financiare pe termen scurt realizate de intreprindere.

Pe de o parte, intreprinderea se vede constransa sa caute mijloace de finantare pe termen scurt pe care le solicita bancilor si altor parteneri financiari. Este vorba de resurse pe termen scurt prezentand caracter financiar, sau mai simplu spus, resurse de trezorerie. Spre deosebire de resursele ciclice obtinute spontan in cadrul activitatii economice curente, resursele de trezorerie se obtin de la parteneri financiari specifici. Pe de alta parte, cand intreprinderea are excedente monetare, pentru o perioada mai mica sau mai mare de timp, ea are posibilitatea sa efectueze plasamente financiare diverse, realizand astfel utilizari ale trezoreriei, mai mult sau mai putin diversificate. In timp ce resursele utilizate pentru imobilizari sau pentru active circulante sunt larg influentate de activitatea curenta si de exigente tehnice sau economice, aceste plasamente corespund utilizarilor de natura strict financiara.

Confruntarea intre utilizarile trezoreriei si resursele de trezorerie permite sa se caracterizeze situatia trezoreriei sau trezoreria neta.


T = UT - RT

Tinand cont de elementele sale de definire, trezoreria exprima pozitia globala pe care intreprinderea o are asupra operatiunilor sale financiare pe termen scurt.

1)                       T>0 <=> UT > RT

O trezorerie pozitiva semnifica faptul ca intreprinderea constituie plasamente financiare fata de partenerii financiari pentru o suma care o depaseste pe cea a resurselor pe termen scurt obtinute de la partenerii financiari. In acest caz, situatia exprima o trezorerie indestulatoare, pentru ca intreprinderea dispune de lichiditati abundente care sa-i permita sa ramburseze datoriile financiare pe termen scurt. Se poate vorbi de o reala autonomie financiara pe termen scurt.

2)                                 T<0 <=>        UT<RT

O trezorerie negativa semnifica, din contra, faptul ca intreprinderea e dependenta de resursele sale financiare pe termen scurt. Aceasta situatie de dependenta, sau de tensiune asupra trezoreriei, evidentiaza faptul ca lichiditatile sau quasilichiditatile sunt insuficiente pentru a permite rambursarea datoriilor pe termen scurt. Mentinerea resurselor de trezorerie apare ca o constrangere impusa intreprinderii si limiteaza autonomia sa financiara pe termen scurt. Dar, o situatie de trezorerie negativa (T < 0) exprima o certa dependenta financiara, ea nu trebuie sa fie interpretata imediat ca un simptom de insolvabilitate Numeroase intreprinderi supravietuiesc si chiar prospera cu o asemenea situatie.

2. Relatia trezoreriei

2.1. Formularea relatiei de trezorerie

Analizele care urmeaza permit de acum inainte a se identifica in bilant sase mari parti fundamentale ale acestuia.



Active

imobilizateAI

Capitaluri

permanenteCP


 



Active

circulante


Utilizari

ciclice UC


 

Resurse

ciclice RC


Datorii pe

Termen

scurt

 

Resurse de

trezorerieRT

Utilizari de

trezorerie UT

Pe de alta parte, trei notiuni au fost definite datorita acestei prezentari:

FRN = CP - Al

NFR = UC - RC

T = UT - RT

In sfarsit, bilantul fiind echilibrat, se pot scrie egalitatile urmatoare:

Activ = Pasiv <=> AI + UC + UT = CP+RC+RT

Ultima relatie se mai poate scrie:

UC + UT-RC-RT = CP-AI

Regrupand termenii avem:

(UC-RC) + (UT-RT) = CP-AI

Se pot formula urmatoarele trei relatii echivalente:

NFR+T = FRN <=> FRN-NFR-T = 0 <=> T = FRN-NFR

Ultima formula este cea mai des utilizata ca expresie a relatiei de trezorerie.

2.2. Interpretarea relatiei de trezorerie

Interpretarea relatiei de trezorerie poate fi facuta, atat din perspectiva statica, cat si din perspectiva analizei cronologice.

a) Interpretarea statica. Din perspectiva statica relatia trezoreriei pune pe primul plan problema finantarii NFR. Cu toate ca rezulta din comparatia intre elemente pe termen scurt ale bilantului, NFR constituie o nevoie de finantare reinnoita constant si deci permanenta. Aceasta nevoie trebuie sa fie acoperita prin mijloace de finantare de asemenea, permanente. FRN reprezinta capitaluri permanente susceptibile sa finanteze utilizari pe termen scurt si deci componente ale NFR. Daca FRN permite sa se finanteze integralitatea NFR (FRN > NFR) spunem ca NFR se finanteaza integral din resurse stabile si intreprinderea poate sa evite orice dependenta fata de resursele de trezorerie. Daca FRN > NFR intreprinderea se gaseste intr-o situatie favorabila in ceea ce priveste solvabilitatea la scadente apropiate, resursele permanente fiind suficiente pentru a finanta in acelasi timp:

imobilizarile;

NFR;

o parte a utilizarilor de trezorerie.

Daca FRN nu permite sa se finanteze integralitatea NFR (FRN < NFR ), aceasta se vede constransa sa fac apel la resurse de trezorerie pentru a finanta o parte a NFR. Dar NFR constituie o nevoie permanenta. Dependenta fata de resursele de trezorerie prezinta un caracter permanent. O asemenea situatie poate totusi fi viabila daca intreprinderea beneficiaza de concursul partenerilor financiari.

Cazul intreprinderii SC Comcereal SA, permite sa se observe o asemenea situatie:


AI 3917


CP 37.421

=> FRN = + 2.504

 



UC 56.414



 

RC 53.014


=> NFR = 3.400


=> T = - 896

 

RT 1.193

UT 297

In acest caz NFR (+3.400 mil lei) depaseste marimea FRN (+2.504 mil lei). Societatea trebuie sa faca appel la resurse de trezorerie pentru s-si asigura finantarea unei mari parti a nevoii sale de fond de rulment.

Astfel se explica dependenta sa fata de imprumuturile de trezorerie, in fapt imprumuturi bancare pe termen scurt, care caracterizeaza situatia sa financiara globala. Aceasta dependenta este exprimata de situatia trezoreriei care este negativa (- 896 mil lei).

b) Interpretarearelatieidetrezoreriedinperspectivacronologica.

Recurgerea la relatia trezoreriei se dovedeste extrem de pretioasa de fiecare data cand se analizeaza evolutia unei intreprinderi pentru a se gasi transformarile care au afectat echilibrele sale financiare. Aceasta evolutie exercita adesea o influenta contrastanta asupra termenilor relatiei de trezorerie.

5. Analiza corelatiei fond de rulment-nevoia de fond de rulment- trezoreria neta

De la inceput se impun cateva precizari conceptuale, pentru a se asigura intelegerea corespunzatoare a problemelor.

Fondul de rulment reprezinta partea din capitalul permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente de exploatare. De aici rezulta ca se poate vorbi de un fond de rulment antecalculat sau normativ si fondul de rulment existent sau efectiv utilizat.

In aceste conditii se poate face o comparatie intre fondul de rulment existent (utilizat) - FR si fondul de rulment destinat sau prevazut prin bugetul de venituri si cheltuieli - FRp.

Fondul de rulment existent se determina ca diferenta intre capitalul permanent si activele imobilizate.

Din comparatia FR- FRp => + excedent (surplus) ;- deficit (lipsa)

Situatia normala este cea de excedent, mai ales daca s-a creat pe seama capitalului propriu.

Nevoia de fond de rulment (NFR) este un element de activ si reprezinta activele circulante care trebuie sa fie finantate din fondul de rulment.In consecinta, NFR = active circulante fara disponibilitati, din care se scad datoriile curente.Trezoreria neta (sau disponibilul banesc) este partea din fondul de rulment care depaseste nevoia de fond de rulment, constituie activele circulante lichide, care stationeaza intre doua rotatii.

TN = FR - NFR

In analiza corelatiei dintre aceste categorii, se are in vedere situatia existenta si evolutia ei in perioada studiata in vederea stabilirii politicii de finantare a activitatii firmei.

In cazul SC Comcereal SA Slobozia, situatia se prezinta astfel:


Tabelul 1. (lei)

Nr.

Crt.


Elemente de calcul

Perioada

Precedenta

Curenta

0

1

2

3

1.

Capital permament

38.914

37.421

2.

Active fixe imobilizate

23.781

3917

3.

Fond de rulment

15.133

2.504


Fond de rulment destinat

13.300

3.005

5.

Diferenta (+excedent; -deficit)

+ 1.833

- 501

6.

Active circulante

59.573

56.711

7.

Disponibilitati

825

297

8.

Active circulante fara disponibilitati (6 -7)

58.748

56.414

9.

Datorii curente

4440

5207

10.

Imprumuturi pe termen scurt

8.305

1.193

11.

Datorii fara imprumut termen scurt

36.135

53.014

12.

Nevoia de fond de rulment (8-11)

22.613

3.400

13.

Trezoreria neta (3-12)

-7.480

-896


Din tabelul prezentat mai sus rezulta un FRN pozitiv, deci capitalurile permanente permit sa se finanteze integral activele imobilizate si o parte din activele circulante sau altfel spus, FRN corespunde capitalurilor permanente care permite sa finanteze activele circulante, dupa finantarea in totalitate a imobilizarilor.

dar dupa o analiza a fondului de rulmet propriu rezultata din formula:

FRP = Capitaluri proprii - Active imobilizate

si fondul de rulmet imprumutat FRI = FRN - FRP

FRP = 2808 - 3917 = - 10.109

FRI = 2.504 - (-10109) = 12.613

Fondul de rulment propiu negativ semnifica faptul ca imobilizarile nu sunt finantate decat partial din resurse proprii. Intreprinderea trebuie sa faca apel la indatorare pentru a finanta o parte din imobilizarile sale.

Interpretarea relatiei de trezorerie din perspectiva statica, pune pe primul plan problema finantarii NRF care constituie o nevoie de finantare reinnoita constant si deci permanenta. Aceasta nevoie trebuie sa fie acoperita prin mijloace de finantare de asemenea permanente. FRN reprezinta capitaluri permanente susceptibile sa finanteze utilizari pe termen scurt si deci componente ale NFR..Daca FRN nu permite sa se finateze integralitatea NFR, cum este cazul la intreprinderea analizata (FRN < NFR), aceasta se vede constransa sa faca apel la resurse de trezorerie pentru a finanta o parte a NFR. Dar NFR constituie o nevoie permanenta. Dependenta fata de resursele de trezorerie prezinta un caracter permanent dar o asemenea situatie poate totusi fi viabila daca intreprinderea beneficiaza de concursul partenerilor financiari. Situatia negativa a trezoreriei semnifica dependenta sa fata de imprumuturile de trezorerie, care caracterizeaza situatia sa globala. In literatura de specialitate se utilizeaza frecvent si alti termeni cum ar fi: fond de rulment propriu, strain, fond de rulment net global, fond de rulment propriu exploatarii, in afara exploatarii etc.

Fiecare termen are o semnificatie si un mod de calcul pe baza informatiilor furnizate de bilantul contabil patrimonial si functional.Bilantul functional are in vedere principiul continuitatii activitatii, a necesitatilor si modului lor de finantare.Intocmirea bilantului functional implica gruparea posturilor in functie de apartenenta la ciclurile de exploatare, investitii, finantare si de trezorerie. Se considera ca fiecare ciclu are necesitati specifice si surse de finantare.In acest scop sunt necesare unele prelucrari ale posturilor din bilantul contabil.

Astfel, imobilizarile corporale sunt luate in calcul la valoarea de intrare, ceea ce presupune includerea in activ si pasiv a amortizarii. De asemenea, se includ in bilant si activele fixe utilizate in sistem leasing. In acelasi timp, alte posturi care privesc asa-numitul activ fictiv nu sunt luate in calcul. Pentru realizarea acestor operatiuni este necesar sa se apeleze la balanta de verificare si alte informatii (de exemplu, contracte de leasing).



BIBLIOGRAFIE



Morosanu I.

Analiza economico-financiara

Editura Fundatiei Romania

de Maine

Bucuresti

2002

Nicolae Georgescu

Analiza bilantului contabil

Editura Economica

Bucuresti

1999

Bardas P.,Nanes O., Diaconescu A

Analiza financiara

Editura Fundatiei Romania

de Maine

Bucuresti

2003

A.Isfanescu

(coordonator)

Ghid practic de analiza economico-financiara

Tribuna Economica

Bucuresti

1999

Boulescu M

Management financiar-contabil

Editura Fundatiei Romania

de Maine

Bucuresti

2002

Cornel Crecana

Elemente de contabilitate si analiza financiara

Editura Prier

Drobeta-Turnu-Severin

1999

Vasile Robu

N.Georgescu

Analiza economico-financiara

Editura Omnia Uni

Brasov

2000

Ilie Vasile

Gestiunea financiara a intreprinderii

Editura Meteor Press

Bucuresti

2003

Ph.Avare

L. Ravarz

G.Legros

P.Lemonnier

Gestiune si analiza financiara

Editura Economica

Bucuresti

2002

Ilie Vasile

Teodorescu M.

Finantele intreprinderii

Editura A.S.E.

Bucuresti

2003

Dumitrescu D.

Dragota V.

Ciobanu A.

Evaluarea intreprinderilor

Editura Economica

Bucuresti

2002




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright