 |
|
 |  |
| Afaceri | Agricultura | Comunicare | Constructii | Contabilitate | Contracte |
| Economie | Finante | Management | Marketing | Transporturi |
Contabilitate
|
Qdidactic » bani & cariera » contabilitate Studiu de caz privind implementarea contabilitatii manageriale in cadrul entitatii S.C. PITA-BUNA S.A. |
Studiu de caz privind implementarea contabilitatii manageriale in cadrul entitatii S.C. PITA-BUNA S.A.
Studiu de caz privind implementarea contabilitatii manageriale in cadrul entitatii S.C. PITA-BUNAS.A.
|
Grupul PITA-BUNAeste liderul pietei romanesti a produselor de panificatie si morarit si un jucator important in domeniul productiei si distributiei de biscuiti, napolitane, specialitati de cofetarie si produse de patiserie. Povestea grupului incepe in momentul in care fondul de investitii Broadhurst Investments Limited, administrat in Romania de catre New Century Holdings (NCH), achizitioneaza doua mari companii de morarit si panificatie, Mopariv Ramnicu Valcea si Berceni Bucuresti. In decembrie 2001 se formeaza S.C. PITA-BUNAS.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria de morarit si panificatie: Mopariv Ramnicu Valcea, Berceni Bucuresti, Mopariv Cluj Napoca si Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Ramnicu Valcea. Anul 2007 a reprezentat trecerea la un nou tip de organizare. Compania PITA-BUNAS.A. s-a divizat in trei societati autonome care au ca obiect de activitate panificatia - S.C. PITA-BUNAS.A., moraritul - S.C. Sapte Spice S.A. si retailul - S.C. VP Magassin S.A.. Aceste activitati s-au dezvoltat continuu in ultimii ani, astfel incat acum beneficiaza de conditiile necesare pentru a functiona autonom. Prin procesul de divizare noile companii fructifica mai bine oportunitatile oferite de piata in domeniile lor, gestioneaza mai bine resursele si utilizeaza in mod direct veniturile obtinute. Fondul de investitii Broadhurst Investments Ltd., administrat in Romania de compania New Century Holdings (NCH), detine aproximativ 80% din toate cele trei firme rezultate in urma divizarii. In prezent Grupul PITA-BUNAdetine centre de productie in Bucuresti (doua) si in 10 judete din Romania (Valcea, Arges, Brasov, Cluj, Galati, Iasi, Giurgiu, Gorj, Olt si Dambovita), unitati de morarit si o retea de magazine in marile orase din Romania.Grupul PITA-BUNAa schimbat modul in care, in Romania, se fac afacerile in industria de morarit si panificatie. Sunt primii care au investit masiv in tehnologii moderne, inovatoare, pentru a oferi clientilor produse de cea mai buna calitate. De aceea Grupul PITA-BUNAeste lider absolut din toate punctele de vedere: dimensiune, acoperire geografica, cifra de afaceri, nivel de profit, numar de clienti, nivelul de implementare a tehnologiilor moderne si respectarea normelor legislatiei europene. PITA-BUNArecunoaste importanta specificului local ca o valoare suplimentara in actiunea sa de a oferi consumatorului produsele dorite, iar fiecare dintre punctele de lucru ale grupului este lider de piata si exceleaza in unul sau mai multe produse, beneficiind de conceptul dezvoltat la nivel national. Unitatea de productie din Ramnicu Valcea a investit in linii tehnologice noi, automatizate, ceea ce a dus la cresterea volumelor dezvolate in piata valceana si acoperirea nevoii consumatorilor de produse de calitate. Investitiile in panificatie, axate in special pe asigurarea sigurantei alimentare si a calitatii produselor, a dus la o crestere calitativa si uniformizarea procesului de productie, controlat in toate fazele lui. Atat fabrica, cat si parcul auto sunt in proces continuu de modernizare, iar produsele PITA-BUNAsunt cele mai bune de pe piata, livrate in timp util si in cele mai bune conditii clientilor. PITA-BUNAse implica in viata comunitatii, nu numai prin asigurarea produselor de baza din cosul zilnic, ci si prin derularea de proiecte sociale si educationale. Pe langa a fi un furnizor de produse de calitate, obtinute in conditii de maxima siguranta alimentara, cu aport nutritional crescut, PITA-BUNApunct de lucru Ramnicu Valcea deruleza proiecte de ajutorare a celor mai putin avantajati social. |
In luna martie 2010 societatea S.C. PITA-BUNAS.A. a realizat urmatoarele 3 produse de baza: paine alba, paine neagra, paine semialba- cunoscandu-se urmatoarele informatii:
|
Nr.Crt. |
Explicatii |
Produse |
Total |
||||||
|
Paine alba (Pa) |
Paine neagra (Pn) |
Paine semialba (Ps) |
|||||||
|
|
Productie realizata |
buc |
buc |
buc |
buc |
||||
|
|
Cheltuieli directe din care: |
|
|
|
|
||||
|
|
Materii prime |
|
|
|
|
||||
|
|
Salarii directe |
|
|
|
|
||||
|
|
Cheltuieli indirecte din care: |
|
|
|
|
||||
|
|
Materiale consumabile |
|
|
|
|
||||
|
|
Salarii |
|
|
|
|
||||
|
|
Servicii intretinere utilaje |
|
|
|
|
||||
|
|
Amortizare utilaje |
|
|
|
|
||||
|
|
Cheltuieli generale din care: |
|
|
|
|
||||
|
|
Materiale consumabile |
|
|
|
|
||||
|
|
Asigurari spatii productive |
|
|
|
|
||||
|
|
Salarii |
|
|
|
|
||||
|
|
Amortizari constructii administrative |
|
|
|
|
||||
Se inregistreaza in contabilitatea manageriala integrata colectarea si repartizarea cheltuielilor directe, indirecte si generale stiind ca baza de repartizare a cheltuielilor indirecte o reprezinta costul direct iat baza de repartizare a cheltuielilor generale o reprezinta costul de sectie.
Se inregistreaza obtinerea productiei inregistrate la cost de productie
Se determina costul total si pe produs, pretul de vanzare al produselor si cifra de afaceri totala si pe produse , stiind ca desfacerea produselor se realizeaza printr-o entitate specializata , iar cheltuielile de desfacere reprezinta 2,5% din costul de productie al fiecarui produs, iar marja de profit este de 15% pentru painea alba si 20% pentru painea neagra si 25% pentru painea semialba. Cunoscandu-se ca s-a vandut intreaga productie pe baza comenzilor primate de la clienti, la pretul de vanzare determinat si TVA 19%.
Se determina rata profitului la nivel global si se analizeaza in raport cu rata profitului celor trei produse
REGISTRUL JURNAL AL CONTABILITATII MANAGERIALE INTEGRATE
|
Nr. Crt. |
EXPLICATII OPERATII |
CONTAB. INTEGRATA MG. |
|||
|
OE |
FC |
D |
C |
SUME |
|
|
|
|
Inregistrarea cheltuielilor cu materii prime directe |
|
|
40000 35000 25000 |
|
|
|
Inregistrarea cheltuilelilor cu salariile directe |
|
|
|
|
|
|
Inregistrarea cheltuielilor indirecte cu materiale consumabile |
|
|
|
|
|
|
Inregistrarea cheltuielilor cu salariile indirecte |
|
|
|
|
|
|
Inregistrarea cheltuielilor indirect cu intretinerea utilajelor |
|
|
|
|
|
|
Inregistrarea cheltuielilor indirect cu amortizarea utilajelor |
|
|
|
|
|
|
Inregistrarea cheltuielilor generale cu materialele consumabile |
|
|
|
|
|
|
Inregistrarea cheltuielilor cu asigurarea privind spatiile productive |
|
|
|
|
|
|
Inregistrarea salariilor personalului administrative |
|
|
|
|
|
|
Inregistrarea amortizarii utilajelor |
|
|
|
|
|
|
Determinarea costului direct ca baza de repartizare a cheltuielilor indirecte Cost direct=ch.mat.pr. directe+ ch.salarii directe= 100000+50000=150000 |
|
|
|
|
|
|
Intocmirea situatiei de repartizare a cheltuielilor indirecte 1.Cheltuieli indirecte de repartizare RD 923 : 30000 2.Baza de repartizare : cost direct=150000 -din care: Paine alba: 65000 Paine neagra: 50000 Paine semialba: 35000 3.Coeficient de repartizare
Greutatea specifica a bazelor de repartizare Gi= Gpa= Gpn= Gps= 4.Cheltuieli indirecte repartizate: 30000 4.1.Pe baza coeficientului de repartizare Pa: 65000 x 20% = 13000 Pn: 50000 x 20% = 10000 Ps: 35000 x 20% = 7000 4.2.Pe baza greutatii specifice Pa: 30000 x 0,433 = 13000 Pn: 30000 x 0,333 = 10000 Ps: 30000 x 0,233 = 7000 Total : 30000 |
|
|
|
|
|
|
Intocmirea situatiei de repartizare a cheltuielilor generale 1.Cheltuieli generale de repartizat RD 924: 15000 2.Baza de repartizare: costul de sectie Pa: 65000+13000=78000 Pn: 50000+10000=60000 Ps: 35000+ 7000= 42000 Total: 180000 3.Coeficientul de repartizare
Gi= Gpa= Gpn= Gps= 4.Cheltuieli generale repartizate: 15000 4.1.Pe baza coeficientului de repartizare Pa: 78000 x 0,0833= 6500 Pn: 60000 x 0,0833= 5000 Ps: 42000 x 0,0833= 3500 4.2.Pe baza greutatii specifice Pa: 15000x 0,433= 6500 Pn: 15000x 0,333= 5000 Ps: 15000x 0,233= 3500 Total: 15000 |
|
|
|
|
|
|
Determinarea costului pentru intreaga productie Cost productie= ChD+ ChInd+ ChGen= = 150000+30000+15000= = 195000 Din care: Pa: 65000+13000+6500=84500 Pn:50000+10000+5000=65000 Ps:35000+7000+3500=45500 Total: 195000 |
|
|
|
|
|
|
Inregistrarea productiei obtinute la cost de productie efectiv |
|
|
84500 65000 45500 |
|
|
|
Inregistrarea cheltuielilor de desfacere 1.Ch de desfacere paine alba: 84500 x 2,5%= 2112,5 2.Ch de desfacere paine neagra: 65000 x 2,5%= 1625 3.Ch de desfacere paine semialba: 45500 x 2,5%= 1137,5 Total Ch. Desfacere: 4875 |
|
|
|
|
|
|
Determinarea costului complet Cost complet= cost prod.+ ch.desfacere= = 195000+ 4875= 199875 Din care: Pa: 84500+2112,5= 86612,5 Pn: 65000+1625 = 66625 Ps: 45500+1137,5= 46637,5 Cost complet Pa: Cost complet Pn: Cost complet Ps: |
|
|
|
|
|
|
Determinarea profitului pe cele 3 produse si la nivel global Pr = 86612,5 x 15%= 12991,88 Pr pa= Pr = 66625 x 20% = 13325 Pr pn= Pr = 46637,5 x 25%= 11659,38 Pr ps= Profit global= 12991,88+13325+11659,38= = 37976,26 |
|
|
|
|
|
|
Stabilire pret vanzare produse Pret produs= cost unitar complet+profit unitar Pa: 17,33+2,60= 19,93 lei/buc Pn: 14,8 + 2,96= 17,76 lei/buc Ps: 11,66+ 2,91= 14,57 lei/buc |
|
|
|
|
|
|
Inregistrarea vanzarii productiei la pret de vanzare Determinarea cifrei de afaceri CA= 5000x19,93 + 4500x17,76 + 4000x14,57 CA= 237850 lei |
|
|
|
|
|
|
Determinarea ratei profitului -la nivelul entitatii Rpr= -la nivel de produs Rpa= Rpn= Rps= Interpretare: painea alba are rentabilitatea sub rata medie a profitului, painea neagra are o rata apropiata de rata medie a profitului la nivel de entitate, in timp ce rata profitului painii semialbe este cea mai ridicata raportata la cifra de afaceri |
|
|
|
x100= 0,084
=0,433
=0,333
= 0,233
=17,33 lei/buc
=14,8 lei/buc
=11,66 lei/buc
= 2,96 lei/buc
= 2,91 lei/buc
Concluzii si propuneri privind organizarea contabilitatii manageriale
Actuala metodologie de contabilitate si calculatie a costurilor de productie intr-un singur
circuit, care are in vedere colectarea si repartizarea acestora dupa destinatia lor - pe articole de
calculatie - nu permite reflectarea distincta a cheltuielilor dupa natura lor economica. Acest fapt
ingreuneaza identificarea cu usurinta a cailor de reducere a costurilor si, in deosebi, a cheltuielilor materiale de productie care in economia noastra detin o pondere destul de insemnata, stabilirea fara dificultati a unor indicatori de eficienta ai activitatii unitatii economice care au la baza costurile de productie, calculul cu operativitate a rezultatelor finale ale unitatii, stabilirea situatiei patrimoniului si, intocmirea si prezentarea la termen a situatiilor financiare anuale (bilantul, contul de profit si pierdere etc.) care se cer a fi publicate. Iata numai cateva considerente pentru care o serie de autori s-au pronuntat pentru organizarea contabilitatii in general si a contabilitatii cheltuielilor de productie in special in doua circuite, unul dupa natura lor economica in contabilitatea generala sau financiara si cel de al doilea, dupa destinatia lor, in contabilitatea manageriala.
Asupra modului cum este conceputa organizarea contabilitatii manageriale sau de gestiune
in planul de conturi general si a modului de functionare a conturilor din clasa 9 'Conturi de
gestiune' a acestui plan, se pot face o serie de propuneri care vizeaza imbunatatirea metodologiei de calculatie a costului pe obiecte de calculatie.
Astfel, la precizarea modului de functionare a fiecarui cont prevazut in aceasta clasa, trebuie
avut in vedere ca scopul final al inregistrarii cheltuielilor cu ajutorul lor nu este o simpla 'ventilare' a acestora pentru a le determina pe total dupa destinatie pe feluri de activitati, ci calculul costului efectiv pe obiecte de calculatie si stabilirea abaterilor costurilor efective de la cele prestabilite in aceeasi structura. Aceasta presupune, in primul rand, ca toate cheltuielile din contabilitatea financiara sa fie regrupate, colectate si repartizate in contabilitatea manageriala, avand in vedere destinatia lor si cu respectarea stricta a etapelor calculatiei costului unitar al produsului.
O alta directie de perfectionare a contabilitatii manageriale si calculatiei costurilor este si
aceea de a renunta la calculatia lunara a costurilor pe purtatorii finali, care necesita un volum mare de munca, urmand ca aceasta operatie sa se efectueze la intervale mai mari de timp, trimestrial sau anual, in favoarea calculatiei pe locuri de cheltuieli ca centre de activitate sau de costuri. Aceasta conduce si la intarirea responsabilitatii pentru cheltuielile efectuate si implicit la cresterea eficientei activitatii desfasurate.
Conducerea operativa si de perspectiva a oricarei afaceri si, implicit, a oricarei unitati
patrimoniale face necesara perfectionarea metodelor si procedeelor folosite in acest scop, iar, in
cadrul lor, un loc important il au metodele de calculatie a costurilor. Aceasta perfectionare trebuie sa viziteze, atat necesitatea obtinerii unor informatii care sa contina strictul necesar de date cu privire la costul productiei, cat si posibilitatea de urmarire operativa a respectarii nivelului cheltuielilor prestabilite prin bugete si de determinare a unor previziuni judicioase, care sa permit optimizarea relatiei dintre volumul de activitate, costul productiei si profit.
Din acest punct de vedere, cel mai bine raspunde metoda costurilor standard in varianta
standard cost unic, care permite calculul cu operativitate a abaterilor costurilor efective de la cele
prestabilite si deci conducerea prin exceptie, analiza costurilor pentru determinarea costurilor
aferente subactivitatii, efectuarea controlului bugetar precum si separarea cheltuielilor in variabile si fixe, pentru a determina gradul de rigiditate al intreprinderii, precum si alti indicatori necesari conducerii furnizati de metoda direct-costing, cum ar fi: pragul rentabilitatii sau punctul de echilibru, pragul activitatii optime sau punctul optim, factorul de acoperire, coeficientul si intervalul de siguranta.
BIBLIOGRAFIE
Gheorghe Fatacean, Contabilitate mangeriala, Editia a II-a revizuita si completata, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca 2009
Paul Diaconu, Contabilitate managerial si planuri de afaceri, editura Economica 2008
Oprea Calin, Man Mariana, Nedelcu Monica-Viorica, Editura DP, 2009
Paul Diaconu, Nadia Albu, Stere MIhai, Catalin Albu- Contabilitate Manageriala Aprofundata, Editura Economica, 2009
www.piticipecreier.ro/carte/28764-Contabilitatea-de-gestiune-si-calculatia-costurilor.html
www.edituradp.ro/carte contabilitate manageriala--i764
www.editurauniversitara.ro/carte contabilitate-de-gestiune-si-control-de-gestiune
facultate.regielive.ro//contabilitate/contabilitatea_manageriala-17649.html
www.pfa.ase.ro/download//Suport_curs_Contabilitate_I.doc
| Contact |- ia legatura cu noi -| |  |
| Adauga document |- pune-ti documente online -| |  |
| Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| |  |
| Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |  |
