Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Economie


Qdidactic » bani & cariera » economie
Arii de interes international - siturile de importanta comunitara in Braila



Arii de interes international - siturile de importanta comunitara in Braila


Arii de interes international

Conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, ariile naturale protejate de interes international sunt reprezentate prin situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanta internationala, rezervatii ale biosferei.

Conform Conventiei Ramsar prin care se protejeaza zonele umede de importanta internationala ca habitat al pasarilor acvatice, conventie la care Romania este parte semnatara, in anul 2001 Balta Mica a Brailei a fost declarata sit RAMSAR (pozitia 1074 pe lista Ramsar) sub denumirea de Insula Mica a Brailei.

Aceasta zona este bine cunoscuta pentru importanta ei ornitologica, deoarece se situeaza pe cel mai important culoar de migratie al pasarilor din bazinul inferior al Dunarii de Jos, la jumatatea rutelor de migratie intre locurile de cuibarit din nordul Europei si refugiile de iernat din Africa. Au fost inventariate 207 specii de pasari, reprezentand jumatate din speciile de pasari migratoare caracteristice Romaniei, dintre care 169 specii protejate pe plan international, prin Conventiile de la Berna, Bonn si Ramsar.


Arii de interes comunitar

Conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, ariile naturale protejate de interes comunitar (siturile Natura 2000) sunt reprezentate prin ariile de protectie speciala avifaunistica, siturile de importanta comunitara si ariile speciale de conservare. Natura 2000 este o retea de arii naturale protejate creata la nivelul Uniunii Europene in vederea implementarii Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice) si Pasari (Directiva CE 79/409 privind conservarea pasarilor salbatice). Astfel, aceasta retea protejeaza habitatele naturale si speciile de plante si animale salbatice periclitate la nivel european.




Ariile de protectie speciala avifaunistica au drept scop conservarea, mentinerea si, acolo unde este cazul, readucea intr-o stare de conservare favorabila a speciilor de pasari si a habitatelor specifice, desemnate pentru protectia speciilor de pasari migratoare salbatice de interes comunitar, conform Directivei Pasari. Desemnarea acestora in Romania s-a realizat prin H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. Astfel, pe teritoriul judetului Braila sunt delimitate 7 arii de protectie speciala avifaunistica, prezentate in tabelul nr. 1:

Tabelul nr. 1 Arii de protectie speciala avifaunistica din judetul Braila

Nr. crt.

Denumire

Cod

Suprafata totala a ariei

(ha)

Nr. specii de pasari de interes comunitar

Unitati administrativ teritoriale din judetul Braila in care este localizata aria


Balta Alba-Amara-Jirlau

ROSPA0004



Galbenu, Gradistea, Jirlau, Visani


Balta Mica a Brailei

ROSPA0005



Bertestii de Jos, Braila, Chiscani, Gropeni, Marasu, Stancuta


Balta Tataru

ROSPA0006



Dudesti, Rosiori


Dunarea Veche-Bratul Macin

ROSPA0040



Frecatei, Marasu


Ianca-Plopu-Sarat

ROSPA0048



Ianca, Movila Miresii, Traian


Lunca Siretului Inferior

ROSPA0071



Maxineni, Silistea, Vadeni


Maxineni

ROSPA0077



Maxineni

Balta Alba-Amara-Jirlau este amplasata in judetele Braila si Buzau si cuprinde lacurile ce dau denumirea ariei. In judetul Braila ocupa o suprafata de 1898,5 ha, ceea ce reprezinta 42,1% din suprafata totala a ariei si include Rezervatia Naturala Jirlau Visani.

Balta Mica a Brailei se suprapune aproape in totalitate pe suprafata parcului natural cu acelasi nume, o mica suprafata (2% din suprafata totala) apartinand judetelor Constanta si Ialomita.

Balta Tataru este amplasata integral in judetul Braila.

Morfometric lacul are forma aproximativ triunghiulara, cu adancimi mici, cuprinse in mod curent intre 0,5 si maxim 1 m. In conditiile unei secete prelungite, suprafata luciului de apa se micsoreaza foarte mult si apar plaje maloase, iar uneori se transforma in balta-mlastina. Incepand cu anul 2007 lacul seaca in fiecare vara.

Desi poarta denumirea de 'lac', acest luciu de apa nu are caracteristicile tipice ale lacurilor, adica nu pot fi diferentiate cele doua zone (litoral si profundal). Apa este putin adanca, incat vegetatia se poate fixa pe orice parte a fundului, motiv pentru care acest tip de apa este numit si balta.

Dunarea Veche-Bratul Macin este localizata in judetele Braila, Tulcea (aproape jumatate din suprafata) si o foarte mica parte in Constanta. In judetul Braila ocupa o suprafata de 6226 ha si cuprinde Bratul Macin al Dunarii, zona dig-mal a acestuia, precum si Lacurile Blasova si Zaton din Insula Mare a Brailei.

Ianca-Plopu-Sarat este cuprinsa in totalitate pe teritoriul judetului Braila si cuprinde lacurile Ianca si Plopu din unitatea administrativ teritoriala Ianca, precum si lacurile din unitatea administrativ teritoriala Movila Miresii: Esna, Lutu Alb, Seaca si Movila Miresii (lac sarat). Cu exceptia ultimului, celelalte 3 lacuri din Movila Miresii sunt amenajari piscicole. In ultimii ani lacurile Ianca si Plopu seaca aproape in totalitatea in sezonul cald.

Lunca Siretului Inferior este localizata in judetele Braila, Galati si Vrancea. In judetul Braila cuprinde cursul raului si zona dig-mal a acestuia si ocupa o suprafata de 1732,32 ha, reprezentand doar 4,5% din suprafata totala a ariei.

Maxineni este cuprins in totalitate in judetul Braila si reprezinta cea mai mare parte din amenajarea piscicola din unitatea administrativ teritoriala cu acelasi nume. Amenajarea a fost administrata de catre SC Chisc SRL, care a detinut autorizatia de mediu nr. 219/7.08.2007 pana la data de 209.2009, cand aceasta a fost anulata.

Siturile de importanta comunitara reprezinta acele arii care, in regiunea sau in regiunile biogeografice in care exista, contribuie semnificativ la mentinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar si care pot contribui astfel semnificativ la coerenta retelei 'NATURA 2000' si/sau contribuie semnificativ la mentinerea diversitatii biologice in regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de raspandire, siturile de importanta comunitara ar trebui sa corespunda zonelor din areal in care sunt prezenti factori abiotici si biotici esentiali pentru existenta si reproducerea acestor specii.

In Romania au fost desemnate prin Ord. M.M.D.D. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

In baza recunoasterii lor de catre Comisia Europeana, siturile de importanta comunitara vor fi declarate arii speciale de conservare prin hotarare de guvern. Acestea au scopul de a conserva, mentine si, acolo unde este cazul, de a readuce intr-o stare de conservare favorabila habitatele si speciile de interes comunitar pentru care au fost desemnate.

Prin Ord. M.M.D.D. nr. 1964/2007 pe teritoriul judetului Braila au fost declarate 4 situri de importanta comunitara, prezentate in tabelul nr. 2:


2 Tabelul nr. Situri de importanta comunitara din judetul Braila

Nr. crt.

Denumire

Cod

Suprafata totala a sitului

(ha)

Nr. habitate de interes comunitar

Nr. specii de interes comunitar

Unitati administrativ teritoriale din judetul Braila in care este localizata aria


Balta Alba-Amara-Jirlau-Lacul Sarat Caineni

ROSCI0005


3 (dintre care unul prioritar)


Galbenu, Gradistea, Jirlau, Visani



Balta Mica a Brailei

ROSCI0006




Bertestii de Jos, Braila, Chiscani, Gropeni, Marasu, Stancuta


Bratul Macin

ROSCI0012


8 (dintre care unul prioritar)


Frecatei, Marasu


Valea Calmatuiului

ROSCI0259


1 (prioritar)


BordeiVerde, Ciresu, Insuratei, Surdila-Greci, Ulmu, Zavoaia


Balta Alba-Amara-Jirlau-Lacul Sarat Caineni se suprapune partial pe aria de protectie speciala avifaunistica Balta Alba-Amara-Jirlau, insa cuprinde si Lacul Caineni.

Balta Mica a Brailei se suprapune in totalitate pe aria de protectie speciala avifaunistica cu acelasi nume si partial pe suprafata Parcului Natural Balta Mica a Brailei

Bratul Macin se suprapune partial pe suprafata ariei de protectie speciala avifaunistica Dunarea Veche-Bratul Macin, fara a mai cuprinde si Lacul Zaton.

Valea Calmatuiului este localizat in judetele Braila si Buzau si cuprinde cursul raului Calmatui si lunca acestuia, pana in nordul orasului Insuratei.

Dintre siturile Natura 2000, numai Balta Mica a Brailei are un administrator (atat ca sit de importanta comunitara, cat si ca arie de protectie speciala avifaunistica) Regia Nationala a Padurilor Romsilva, printr-o structura de administrare special constituita, Administratia Parcului Natural Balta Mica a Brailei.

Pentru toate planurile, programele si proiectele care urmeaza sa se desfasoare in siturile Natura 2000, precum si in vecinatatea acestora se aplica prevederile legale referitoare la procedura de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si la procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.


5. Starea padurilor

5.1. Fondul forestier

Conform datelor furnizate de catre Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Focsani suprafata fondului forestier a judetului Braila este de 23821 ha, ceea ce reprezinta circa 5,4 % din suprafata judetului. Din aceasta suprafata, cea mai mare parte este proprietate de stat, 20961 ha, si doar 2860 ha este proprietate privata a persoanelor fizice, mai mare cu 16 ha fata de anul 2008, prin retrocedarea terenurilor din administrarea Directiei Silvice Braila.

In anul 2009 nu au fost intocmite contracte de administrare intre actualii proprietari si Directia Silvica pentru o parte din suprafetele retrocedate in anii trecuti, institutia avand astfel in administrare 23056 ha. Pentru suprafetele retrocedate Directia Silvica are obligatia de a asigura administrarea inca 180 de zile de la data retrocedarii.

Repartizarea pe forme de proprietate a suprafetelor din fondul forestier in anul 2009, comparativ cu anul 2008, este redata in tabelul 5.1.1.:


Tabelul 5.1.1

Forma de proprietate

Foioase

Rasinoase

Proprietate de stat



Proprietate de stat a unitatilor administrativ teritoriale



Proprietate privata a persoanelor juridice



Proprietate privata a persoanelor fizice



Alti detinatori



Total


% din suprafata judetului



5.Functia economica a padurii

Padurile din judetul Braila se incadreaza in grupa I functionala. Din suprafata cu specii foioase administrata de catre Directia Silvica Braila cea mai mare parte (13655 ha) are rol de productie si protectie, iar 9297 exclusiv de protectie.

Suprafetele ocupate cu paduri avand functii speciale de protectie sunt redate in tabelul nr. 5.1:

Tabelul 5.1 Paduri cu functii speciale de protectie

Nr. crt.

Tipul de padure

Suprafata (ha)

De protectie a apelor


De protectie a terenurilor degradate


De protectie contra factorilor climatici


Pentru recreere


Rezervatii seminte


Destinate ocrotirii unor specii din fauna



O suprafata de 89 ha are rol de asigurare a genofondului, padurile Lacu Sarat, Viisoara, Camnita si cele localizate in lunca Siretului. Acestea asigura material genetic pentru specii de plop alb, frasin, ulm, cer, stejar brumariu, salcam. In anul 2009 a fost recoltata o cantitate de 6272 kg de seminte, mai mare decat in 2008 cu 573 kg. Totodata au fost recoltati 1496 de butasi de plop alb, salcie si catina.

Dintre produsele nelemnoase, in anul 2009 s-au recoltat 80 t de fructe de maces, dar prin comparatie cu anul 2008, s-au recoltat si 6 t urzica si 4 t menta.




5.Masa lemnoasa pusa in circuitul economic

Volumul mediu de masa lemnoasa/ha a fost apreciat la 18,6 m

In anul 2009 volumul de masa lemnoasa aprobat pentru padurile de foioase a fost de 80000 m3, dar au fost recoltate numai 56800 m

Cantitatea totala de masa lemnoasa pusa in circuitul economic a fost mai mare cu cca 7000 m3 in anul 2009, fata de anul 2008. Aceasta a fost valorificata catre populatie in vederea incalzirii si mai ales de catre agenti economici in scop industrial. In principal este vorba de esente moi (salcie si o cantitate mai mare de plop), rezultate in principal din produse principale (ca urmare a taierilor rase si de regenerare), dar si produse secundare (din curatiri si rarituri) si produse accidentale.

Cantitatile puse in circuit economic din padurile administrate de catre Directia Silvica Braila, precum si modul in care au fost valorificate sunt redate in tabelul nr. 5.1:

Tabel nr. 5.1 Masa lemnoasa pusa in circuitul economic

Tipul produselor

Esenta (Mii mc)

Cantitati valorificate

(Mii mc)


Total

(mii mc)

Plop

Salcie

Alte esente

Industrializare

Incalzire


Principale







Secundare







Accidentale







Total









5.4.Distributia padurilor dupa principalele forme de relief

Judetul Braila este situat integral in zona de campie, terenurile ocupate cu paduri sau destinate impaduririi fiind distribuite neuniform pe suprafata judetului in trupuri izolate 20 ha, in lunca inundabila a fluviului Dunarea (68% din suprafata totala de fond forestier), in luncile raurilor interioare Buzau si Siret (reprezentand 18% din suprafata totala de fond forestier) si 13,5% pe terasa.

Daca in trupurile izolate si pe terasa predomina exemplarele din esentele tari (ulm, stejar, frasin, salcam), padurile din lunca sunt alcatuite din plop si salcie.


5.5.Starea de sanatate a padurilor

O suprafata totala de 15878 ha de padure a fost afectata in anul 2009 astfel: 12 ha de incendii, 15721 ha de inundatii si 145 ha de seceta. Prin comparatie cu anul 2008, cand nu s-au inregistrat incendii, suprafetele afectate de inundatii, precum si de temperaturile ridicate au fost de cca 5 ori mai mari. Inundatiile s-au manifestat in Lunca Dunarii la nivelul plantatiilor tinere, pentru care s-au luat masuri de refacere si completare in cursul anului 2009. Din suprafetele afectate de seceta atat in anul 2009, cat si in anii anteriori, au fost reimpadurite si completate 350 ha.

In padurile administrate de catre Directia Silvica Braila nu au fost inregistrate atacuri de daunatori.

Suprafata de sol degradat din fond forestier se mentine aproximativ ca cea din 2008, categoriile fiind detaliate in tabelul nr. 5.5.1:

Tabel nr. 5.5.1 Suprafete de sol degradat

Nr. crt.

Categorii de soluri

Suprafete (ha)




Cu exces de umiditate




Saraturate




Nisipoase




Cu eroziuni de suprafata produse de ape




Altele



Total



Se poate observa o crestere a suprafetelor cu exces de umiditate, acestea reprezentand gropile de imprumut din Lunca Dunarii, necolmatate de-a lungul anilor.


5. Suprafete din fondul forestier national parcurse cu taieri

In cursul anului 2009 a fost parcursa cu taieri o suprafata totala de 2218 ha, ceea ce reprezinta 9,6% din suprafata totala a padurii, dupa cum urmeaza:

taieri rase (codru) 127 ha

taieri in crang 184 ha

refaceri 94 ha

altele (rarituri si de igiena) 1813 ha

Totodata, au avut loc sustrageri ilegale pentru un volum lemnos de 152 m3 fata de 270 m3 in anul 2008.


5.7. Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire

Conform Ord. M.A.P.A.M. nr. 130/2005 pentru aprobarea zonelor deficitare in paduri, toata suprafata judetului Braila este considerata deficitara. Conform evidentelor Directiei Silvice Braila rezulta ca fondul forestier administrat cuprinde 2167 ha cu deficit de vegetatie forestiera fara disponibilitate de impadurire si 920 ha cu disponibilitate de impadurire. Din suprafata de 730 ha preluata in fond forestier, in anul 2009 au fost impadurite numai 50 ha.

5.8. Suprafete de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizari

Conform datelor furnizate de catre Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Focsani, in anul 2009 au fost retrocedate unor persoane fizice 16 ha si, prin comparatie cu anul 2008, nu au fost scoase suprafete din fondul forestier pentru alte utilizari.

5.9. Suprafete de paduri regenerate in anul 2009

In anul 2009 a fost regenerata o suprafata totala de 653 ha, din care pe 50 ha in Perimetrul Batogu s-a realizat reconstructie ecologica. Totodata, au fost regenerate natural 197 ha, in urmatoarele locatii:

2 ha pe malul drept al raului Siret;

38 ha in zona dig-mal din Insula Mare a Brailei;

74 ha pe raza Ocolului Silvic, prin taieri de jos in crang simplu efectuate in arboretele de salcam pe 38 ha si in arboretele de plop alb si salcie pe 36 ha.

Conform evidentelor Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Focsani, in anul 2009 au fost impadurite 456 ha, din care 406 ha aflate in administrarea Directiei Silvice Braila, din fondul de conservare si regenerare a padurilor.


5.10. Presiuni antropice exercitate asupra padurilor. Sensibilizarea publicului.

Presiunile antropice manifestate asupra padurilor in anul 2009 s-au concretizat prin taieri ilegale de arbori, pasunat in fond forestier si incendii.

Taierile ilegale : Probleme deosebite se intalnesc in fondul forestier situat in imediata vecinatate a localitatilor rurale - padurile Visani, Camnita, Gradistea, Custura si Boarca. In anul 2009 a fost sustras prin taieri ilegale un volum lemnos mai mic, de 152 m3 fata de 270 m3 in anul 2008.

Pasunat : In Balta Mica a Brailei a continuat forma de pasunat abuziv in regim de salbaticie, insa in proportii mult mai reduse prin comparatie cu anii precedenti, ca urmare a masurilor intreprinse de catre personalul silvic, cat si de cel de paza din cadrul administratiei parcului natural.

Incendii: care au afectat 12 ha in Padurile Cravia, Lacu Sarat, Balaia si Jirlau. In vederea limitarii acestui fenomen s-au luat masuri de limitare a accesului in padure, supravegherea lizierelor pe timpul recoltarii cerealelor paioase si formarea de linii izolatoare.

Turismul de week-end se practica in zona de terasa, dar personalul silvic nu s-a confruntat in anul 2009 cu probleme deosebite cauzate de aceasta practica, deoarece s-au intreprins actiuni de sensibilizare a turistilor, precum si patrulari in zonele frecventate de acestia si amplasarea de facilitati pentru depozitarea deseurilor.

Sensibilizarea publicului

Lipsa unei culturi ecologice si forestiere la populatia matura din Braila isi spune cuvantul, insa se mai poate actiona asupra tinerei generatii prin diverse activitati.

Metodele folosite de personalul silvic pentru sensibilizarea publicului asupra rolului si importantei padurii pentru societatea omeneasca si legatura cu prevenirea si combaterea fenomenelor de agresiune asupra acesteia au constat in:

o       Actiuni de informare in masa organizate cu ajutorul primariilor in localitatile limitrofe trupurilor de padure, in cadrul carora cetatenii au fost constientizati cu privire la beneficiile zonelor impadurite, precum si in legatura cu modul de prevenire a incendiilor;

o       Actiuni de educatie ecologica ce au constat in plantarea de puieti, mai ales cu institutiile de invatamant din judet.

Propaganda silvica se amplifica in perioada 15 martie - 15 aprilie, cand se desfasoara actiuni specifice Lunii Padurilor la nivel national.

Pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea infractiunilor si contraventiilor silvice referitoare la taieri ilegale de arbori, braconaj, pasunat abuziv si altele, personalul silvic in colaborare cu organele de politie organizeaza permanent actiuni de patrulare, pande fixe si controale ale circulatiei materialului lemnos.


5.11. Impactul silviculturii asupra naturii si mediului.

Impact pozitiv

Avand in vedere conditiile biogeografice si mai ales climatice manifestate la nivelul judetului Braila se poate vorbi de un impact pozitiv al silviculturii asupra mediului prin ameliorarea extremelor climatice manifestate prin temperaturi ridicate sau seceta.

Totodata, mentinerea padurilor reprezinta o garantie de conservare a unui important patrimoniu natural faunistic, intrucat o larga varietate de specii vulnerabile sau periclitate depind de habitatele de padure.

De asemenea, silvicultura contribuie la ameliorarea terenurilor degradate din cauze naturale (seceta) sau antropice (exploatare agricola intensiva, pasunat neorganizat fara a se aplica metode de ameliorare a pasunilor, lucrari de imbunatatiri funciare care au modificat regimul hidric al solurilor), terenuri care nu mai pot fi utilizate in agricultura.

Pe de alta parte insa trebuie mentionat faptul ca un impact negativ asupra biodiversitatii s-a produs in deceniile trecute prin inlocuirea speciilor autohtone cu specii sau clone alohtone de o inalta productivitate, alese evident pe criterii economice. Rezultatul a fost disparitia unor paduri tipice de salcie, plop alb si negru dar si a unor habitate stepice datorita tendintei de a se impaduri cat mai mult posibil acolo unde nu se putea practica agricultura. Ca o solutie reparatorie, in ultimele proiecte de reconstructie ecologica s-au folosit cu precadere specii indigene.


Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii

Presiunile antropice asupra ecosistemelor naturale au indus in ultimele decenii modificarea compozitiei si structurii ecologice, respectiv a capacitatii productive si de suport a biodiversitatii. Principalii factori care au generat dezechilibre si discontinuitati in judetul Braila sunt reprezentati prin :

Conversia terenurilor in scopul dezvoltarii urbane, industriale, agricole, turistice sau pentru transport, determinand degradarea, distrugerea si fragmentarea habitatelor. In judetul Braila s-a manifestat cu predilectie extinderea si intensificarea sistemelor de productie agricola prin transformarea unor ecosisteme naturale sau semi-naturale in terenuri arabile si amenajarea lor pentru aplicarea tehnologiilor de productie intensiva; astfel, Lunca Dunarii a fost partial indiguita si transformata in ecosisteme agricole, ca si o mare parte din pasunile cu vegetatie de stepa terenurile cu exces de umiditate.

Secarea multor ecosisteme acvatice ca efect al adancirii cu ani in urma, in scop piscicol, a canalelor de comunicare cu Dunarea, ceea ce a produs modificari in regimul de circulatie al apei. In mod natural Dunarea inunda uscatul si alimenta baltile, iar dupa stoparea viiturii luciile de apa se mentineau o perioada mult mai indelungata, putand fi afectate doar de evapotranspiratia excesiva pe timp de seceta. Realizarea canalelor in scop piscicol determina in prezent scurgerea prematura a apei catre Dunare, fenomen favorizat si de faptul ca, in timp, fundul baltilor s-a ridicat prin depunerea aluviunilor aduse de fluviu.

Folosirea unor metode si tehnici agricole inadecvate (folosirea pesticidelor, pasunat intensiv, pasunat neorganizat, arderea miristilor, s.a.).

Supraexploatarea resurselor naturale regenerabile pentru a alimenta procesele de productie din economie, astfel:

exploatarea unor specii prin vanatoare sau pescuit, braconajul piscicol avand drept consecinte diminuarea necontrolata a populatiilor de pesti in sensul depasirii capacitatii de suport, recoltarea neselectiva a ihtiofaunei (mai ales folosind pentru pescuit curent electric si plase monofilament), dezechilibre in lanturile trofice;

supraexploatarea masei lemnoase si taierile ilegale din padurile de curand retrocedate si care nu sunt in prezent administrate reprezinta o amenintare la adresa biodiversitatii;

Suprapasunatul ce are un impact negativ semnificativ asupra fitocenozelor, cauzand descresterea biomasei vegetale si a numarului de specii cu valoare nutritiva.

Consecintele majore asupra biodiversitatii se regasesc intr-o seama de modificari semnificative de ordin calitativ si cantitativ in structura si functionarea ecosistemelor.


7. Biosecuritatea

7.1. Reglementari in domeniul biosecuritatii

Reglementarile in domeniul biosecuritatii stabilesc masuri menite sa asigure trasabilitatea si etichetarea produselor modificate genetic in conformitate cu legislatia comunitara in vigoare in acest domeniu, in vederea instituirii unui control riguros asupra utilizarii organismelor modificate genetic si productiei rezultate din acestea:

O.U.G. nr. 43/2007 privind introducerea deliberata in mediu a organismelor modificate genetic, aprobata cu modificari prin Legea nr. 247/2009, asigura cadrul legislativ si institutional, armonizat cu cel comunitar in vederea asigurarii protectiei sanatatii umane si a mediului, cu respectarea principului precautiei in activitatile cu organisme modificate genetic;

  • OUG nr.44/2007 privind utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic, aprobata prin Legea nr. 3/2008, stabileste masurile de securitate in timpul utilizarii microorganismelor in conditii de izolare;
  • Ordinul MMGA nr. 55/2007 pentru infiintarea Registrului national al informatiei cu privire la modificarile genetice din organismele modificate genetic si transmiterea informatiei catre Comisia Europeana prin care se stabileste infiintarea de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a unui registru cu informatii necesare pentru detectia si identificarea unui anumit organism modificat genetic cu ocazia introducerii sale pe piata, in vederea facilitarii controlului si inspectiei;
  • Ordinul MAPDR nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic care prevede urmatoarele:

Cultivarea plantelor modificate genetic este interzisa in vecinatatea imediata a suprafetelor certificate sau aflate in perioada de conversie pentru agricultura ecologica.

Cultivarea plantelor modificate genetic este strict interzisa in perimetrul ariilor naturale protejate, legal constituite, precum si in jurul acestora.

Plantele modificate genetic se cultiva numai de catre cultivatori autorizati de catre Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR).

Cultivatorii de plante modificate genetic sunt obligati sa utilizeze la semanat numai samanta certificata.

La DADR se infiinteaza Registrul judetean al cultivatorilor de plante modificate genetic

  • HG 173/2006 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale, obtinute din organisme modificate genetic - prevede cadrul legal pentru asigurarea trasabilitatii produselor constituite din organisme modificate genetic sau care contin astfel de organisme, precum si pentru alimente si hrana pentru animale, produse din organisme modificate genetic, avand ca obiectiv facilitarea etichetarii corespunzatoare, monitorizarea efectelor asupra mediului, asupra sanatatii umane si animale si aplicarea masurilor corespunzatoare de management.
  • HG nr. 497 / 2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 1.946/2003 din 15 iulie 2003 privind miscarea transfrontiera a organismelor modificate genetic, regulament ce reglementeaza exportul organismelor modificate genetic in afara Comunitatii Europene si stabileste un sistem comun de notificare si informare privind miscarea transfrontiera a organismelor modificate genetic, care pot avea efecte adverse asupra conservarii si utilizarii durabile a diversitatii biologice, luandu-se in considerare riscurile asupra sanatatii umane, precum si obligatiile statelor membre in cazul unei miscari transfrontiera neintentionate.

Locatii si suprafete cultivate cu plante superioare modificate genetic in Romania

I n anul 2009 Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Braila a autorizat 12 operatori economici pentru cultivarea porumbului modificat genetic MON810 pe o suprafata totala de 1399, 77 ha, comparativ cu cea din anul 2008, de 1513,696 ha. Aceasta suprafata a fost utilizata in urmatoarele scopuri:

1193,31 ha pentru consumul in hrana animalelor;

205 ha pentru producerea de samanta;

1,46 in scopul cercetarii.

Cea mai mare suprafata (1170 ha) a fost cultivata in Insula Mare a Brailei de catre S.C. TCE 3 Brazi S.R.L. Piatra Neamt, care a obtinut o productie de 7687t, mai scazuta fata de anul 2008 (cand s-au produs 9944 t), care a fost comercializata catre SC Agroport SA Galati.

In anul 2009 productia totala de porumb modificat genetic in judetul Braila a fost de 8702,59 t, mai scazuta fata de anul 2008 (11311,855 t), cea mai mare cantitate fiind produsa pentru consum in hrana animalelor. Productia destinata pentru samanta a fost trimisa catre SC Monsanto Romania SRL, iar cea rezultata din testare a fost distrusa prin ardere in prezenta reprezentantilor Comisariatului Judetean Braila al Garzii Nationale de Mediu, cat si ai Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Durabila Braila.


7. Coexistenta

Coexistenta se bazeaza pe abilitatea fermierilor de a face o alegere practica intre agricultura conventionala sau cea ecologica si cultura plantelor modificate genetic, indeplinind obligatiile legale de etichetare si/sau standarde de puritate. Conceptul este legat de potentialele pierderi economice, impactul amestecarii productiei modificate genetic cu cea nemodificata genetic si cele mai potrivite masuri de management care pot fi luate pentru a minimiza amestecarea.

Masurile de coexistenta trebuie sa fie eficiente, specifice fiecarei culturi, sa dea prioritate masurilor de management al fermelor si sa se bazeze pe practicile existente de separare, cum ar fi cele privind semintele.

Specialistii de la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala urmaresc modul in care cultivatorii de plante modificate genetic aplica masurile de asigurare a coexistentei culturilor modificate genetic cu cele ecologice sau conventionale. Acestea constau in:

asigurarea distantei minime de izolare in conformitate cu legislatia in vigoare privind crearea unor zone tampon;

esalonarea in timp a semanatului pentru prevenirea impurificarii prin polenizare incrucisata a culturilor ecologice sau conventionale apartinand proprietarilor de terenuri situate in vecinatatea culturilor modificate genetic.


7.4. Perspective

Avand in vedere numeroasele obiectii ridicate de societatea civila cu privire la problematica OMG din punct de vedere a potentialelor riscuri asupra biodiversitatii si sanatatii este necesar ca in viitor sa se realizeze o analiza riguroasa a tuturor aspectelor legate de aceasta problematica si totodata sa se intareasca sistemul de control al activitatilor din acest domeniu.








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|