Indicatori de masurare a locului serviciilor in economie

Dificultatea determinarii sferei serviciilor datorita prezentei in toate sectoarele economiei si permanentei diversificari, se extinde si in ce priveste stabilirea dimensiunilor acestui domeniu.

Pentru exprimarea amplorii acestui fenomen si asigurarea comparabilitatii intre tari, se recurge la mai multi indicatori, care exprima: ponderea populatiei ocupate in servicii, ponderea serviciilor la crearea produsului intern brut (PIB) si a valorii adaugate, etc.

Ponderea populatiei ocupate in servicii indicator ce exprima dezvoltarea serviciilor reflecta in fapt si nivelul de dezvoltare al unei tari.

In tarile dezvoltate ale lumii: Statele Unite, Marea Britanie s.a. populatia ocupata in servicii depaseste 70 % din totalul populatiei ocupate.

In Romania procentul populatiei ocupate in servicii ocupa un nivel modest. Acest nivel reflecta gradul de dezvoltare economica iar evolutia acestui indicator, arata tendintele economice ce se inregistreaza, lucru nu prea linistitor pentru Romania.

In tabelul ce urmeaza am prezentat, comparativ cu alte tari, structura populatiei ocupate pe sectoare economice a Romaniei. Alarmant pentru Romania nu este doar ponderea scazuta a populatiei ocupate in servicii in 1999 (30,4%) ci posibila tendinta care se inregistreaza. Daca in toate tarile luate in calcul (cu o singura exceptie) in 1998 fata de 1994, cresterea ponderii populatiei ocupate in servicii este categorica si evidenta, Romania se deplaseaza impotriva curentului general. In 1999 in Romania fata de 1994, ponderea populatiei ocupate in servicii a scazut cu aprox. 2%, iar ponderea populatiei ocupate in sectorul primar a crescut cu 6,8%. In mod intentionat am ales acesti ani, care nu se afla la inceputurile trecerii spre o economie de piata, pentru a vedea ca accederea spre o economie a serviciilor se poate realiza numai pe fondul unei puternice dezvoltari economice.

Tab. 1 Ponderea populatiei ocupate pe sectoare de activitate

Nota: pentru anul 1998, in sectorul primar am cuprins: agricultura, silvicultura, vanatoarea si pescuitul; in sectorul secundar: industria si constructiile; in sectorul tertiar: serviciile.

(Sursa: prelucrare dupa Anuarul Statistic al Romaniei 1996; prelucrare dupa Anuarul Statistic al Romaniei 2000, p.836)

Ponderea populatiei ocupate pe sectoare de activitate in prezent in diferite tari si evolutia acesteia in timp este rezultatul nu numai a gradului diferit de dezvoltare economico-sociala ci si a alegerii unui anumit model de dezvoltare, marcat de influente politice.  

Dupa cum am vazut anterior, dezvoltarea serviciilor nu era o prioritate a sistemului comunist.

La nivel global, tendinta este de crestere continua a serviciilor, a ponderii si importantei lor, dar in tarile dezvoltate din punct de vedere economic, acest lucru e mai evident. Nivelul de dezvoltare a serviciilor a ajuns sa fie un indice de dezvoltare a unei societati.

Tab. 2 Evolutia structurii populatiei ocupate pe sectoare de activitate in Romania

- in procente-

Nota: in sectorul primar s-a cuprins agricultura; sectorul secundar incorporeaza industria si constructiile; in sectorul tertiar s-au incorporat serviciile

(Sursa: prelucrare dupa Anuarul Statistic al Romaniei, 2000, p.96, 2005, p.)

Evolutia din ultimii ani e foarte sugestiva, ea reflectand mutatiile ce au loc in societatea romaneasca.

Un alt indicator ce reflecta nivelul atins de dezvoltarea serviciilor este ponderea serviciilor in produsul intern brut.

Caracterul productiv al muncii desfasurate in sfera serviciilor este dovedit si de participarea acestora la crearea P.I.B. Ponderea serviciilor in P.I.B. depaseste 70% in unele tari, inregistrandu-se chiar o tendinta de "servicizare" a produsului national.

Tab. 3 Structura ponderii diferitelor sectoare economice in P.I.B., pentru anul 1998

- in procente-

Nota: pentru anul 1998, in sectorul primar am cuprins: agricultura, silvicultura, vanatoarea si pescuitul; in sectorul secundar: industria si constructiile; in sectorul tertiar: serviciile.

(Sursa: prelucrare dupa Anuarul Statistic al Romaniei 2000, p.839)

Dupa    cum se poate vedea, ponderea serviciilor in produsul intern brut in Romania este modesta comparativ cu alte tari pentru anul 1998. Spre deosebire insa de ponderea populatiei ocupate pe sectoare de activitate, in acest caz remarcam o tendinta pozitiva, de crestere a ponderii serviciilor in P.I.B. Daca in 1994 in Romania, ponderea serviciilor in P.I.B. era de 31,16%, in 1995 de 39%, in 1998 s-a ajuns la 45,1%. In 2006 inregistram o crestere evidenta a serviciilor in P.I.B. la peste 55 %.

Tab. 4 Situatia ponderii diferitelor sectoare de activitate din Romania in P.IB. in ultimii doi ani

- in procente-

Nota: in sectorul primar s-a cuprins agricultura; sectorul secundar incorporeaza industria si constructiile; in sectorul tertiar s-au incorporat serviciile

(Sursa: prelucrare dupa Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica)

In privinta primilor doi indicatori, Agnes Ghibutiu a incercat sa explice situatia nefavorabila a Romaniei prin "circumstantele specifice ale tranzitiei romanesti"[7]. Aici s-ar putea enumera:

inconsecventa in aplicarea reformelor economice si insuccesele in domeniul macrostabilizarii;

intarzierea privatizarii si a procesului ajustarii structurale;

gradul scazut de penetrare in economia si societatea romaneasca a noilor tehnologii din domeniul informatiei si telecomunicatiilor; etc.

Totusi trebuie retinut ca nivelul de dezvoltare al serviciilor nu poate fi apreciat doar pe seama celor doi indicatori.

Pe de alta parte, se apreciaza ca dimensiunea reala a sectorului romanesc al serviciilor este mai mare decat cea aratata de statistici si datorita expansiunii economiei subterane. 

Un alt indicator ce reflecta nivelul atins in expansiunea serviciilor este marimea fondurilor fixe din acest sector.

Fondurile materiale din servicii se compara cu cele din alte sectoare. Din pacate si aici sesizam un regres pana in anul 2000 cu o ulterioara usoara crestere.

De retinut ca, acesti indicatori sunt doar cativa dintre cei ce arata nivelul de dezvoltare al serviciilor, iar aceasta dezvoltare este doar sub aspect cantitativ reliefata. Dimensiunea calitativa a serviciilor este mult mai greu de standardizat si exprimat sub forma unor indicatori, in ciuda faptului ca este un aspect foarte important.