Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Economie


Qdidactic » bani & cariera » economie
Planul de afaceri al intreprinderii



Planul de afaceri al intreprinderii



Planul de afaceri este un concept nou aparut, legat de punerea in practica a obiectivelor strategice; este un instrument de prezentare a obiectivelor si a modului de realizare a acestora. Planul de afaceri este un studiu complex care se elaboreaza in vederea inceperii unei afaceri, atunci cand intreprinderea se restructureaza si solicita un credit pentru investitii, in caz de fuziune, divizare etc. Planul de afaceri permite investitorilor sa cunoasca starea actuala si perspectivele intreprinderii in competitie cu alti parteneri. Planul de afaceri abordeaza corelat activitatile de: producti e, comercializare si financiare, folosind metode de cuantificare si indicatori tehnici si economicofinanciari pentru analiza perioadei anterioare si pentru proiectare. Oportunitatea intocmirii planului de afaceri este determinata de: . necesitatea evidentierii imaginii de ansamblu a afacerii, a valorificarii intr-un grad inalt a punctelor strategice forte pentru obtinerea de avantaje competitive prin diminuarea riscului generat de punctele strategice critice; . evaluarea unor idei de afaceri, evidentierea sanselor de succes a afacerilor in curs, realizarea unor imagini clare ale fezabilitatii afacerii; . necesitatea inlesnirii conducerii afacerii sau a directiei de afaceri, dat fiind faptul ca acesta cuprinde repere ale diferitelor etape care exprima in esenta nivelurile de performanta ce trebuie atinse sau caile de actiune, daca acestea nu sunt atinse; . necesitatea comunicarii obiectivelor strategice, precum si a modului de abordare a eventualilor parteneri de afaceri, in cazul in care se doreste o asociere sau a bancilor, atunci cand se solicita finantarea. Planul de afaceri trebuie sa fie redactat intr-o optica de marketing.

Etapa "Analiza diagnostic"

Analiza diagnostic presupune reperarea simptomelor, a disfunctionalitatii unei firme, cercetarea si analiza faptelor si responsabilitatilor, identificarea cauzelor, elaborarea unor programe de actiune prin a caror aplicare practica se asigura redresarea sau ameliorarea performantelor. Diagnosticul economico-financiar este un instrument la indemana managerilor care permite formularea unor judecati de valoare, calitative si cantitative, privind starea, dinamica si perspectivele unui agent economic. Demersul diagnosticului impune analiza complexa a mecanismului de formare si modificare a fenomenelor specifice. Diagnosticul de control este necesar preventiv, (de exemplu, acordarea unui credit presupune efectuarea unei analize financiare a activitatii agentului economic de catre bancher). Analiza post-factum priveste prezentul si trecutul, iar analiza previzionala vizeaza perspectiva activitatii intreprinderii. Analiza statica studiaza fenomenele la un moment dat. Analiza dinamica cerceteaza fenomenele economice in schimbarea lor. Analiza globala (aprofundata) cuprinde un ansamblu de metode care permit cunoasterea, intelegerea si explicarea functionarii intreprinderii ca sistem. Prin cele trei dimensiuni ale sale: cognitiva, explicativa si predictiva, acest tip de analiza permite orientarea activitatii viitoare pe coordonate care sa asigure ameliorarea performantelor. Analiza expresa este impusa de necesitatea reglarii operative a disfunctionalitatilor aparute in activitatea firmei, iar analiza functionala este orientata spre investigarea modului de realizare a functiunilor intreprinderilor si spre solutionarea unor probleme specifice.




Etapa "Evaluarea activitatii viitoare"

Evaluarea strategica

In aceasta etapa a planului de afaceri se au in vedere principalele directii strategice si se elaboreaza planul ca instrument strategic in cadrul caruia elementele de baza sunt: planul de productie; planul de marketing-comercializare; planul financiar. Problema esentiala si punctul de pornire in elaborarea planului este sectiunea "piata de desfacere". Aceasta sectiune trebuie sa asigure o cunoastere clara a segmentului de piata a intreprinderii in vederea realizarii obiectivelor strategiei economice. Criteriile ce trebuie avute in vedere pentru determinarea tipului de piata si a perspectivelor de extindere a acesteia sunt subordonate cerintelor consumatorilor si posibilitatilor producatorilor. Evaluarea activitatii viitoare se concretizeaza in urmatoarele sectiuni ale planului de afaceri: a) PLANUL DE PRODUCTIE cuprinde: . proiectarea capacitatilor de productie pe intregul flux tehnologic; . descrierea completa si precisa a produselor proiectate si stabilirea cantitatilor ce se vor obtine anual (cel putin trei ani); . stabilirea necesarului de personal pe categorii si a fondului de salarii anual; . proiectarea consumurilor specifice si totale de resurse, in conditiile tehnologiilor de productie viitoare; . estimarea implicatiilor ecologice, inclusiv a impactului acestora asupra costurilor; . proiectarea costurilor unitare si a cheltuielilor pe elemente componente, produse si pe ansamblul intreprinderii. b) PLANUL DE MARKETING-COMERCIALIZARE Aceasta sectiune trebuie sa fie realista si bine documentata, in vederea realizarii vanzarilor proiectate si ocuparea segmentului de piata stabilit. Acest capitol al planului de afaceri cuprinde: . sinteza analizei de piata (populatie, consumul estimat pe fiecare produs, veniturile medii ale populatiei, numarul si puterea concurentilor, tendintele pietei produselor, cota de piata etc.); . analiza de produs (avantaje in comparatie cu alti competitori); . strategiile de marketing (preturi practicate, reclama, promovare etc.); . estimarea cantitatilor de produse ce se vor vinde, preturile unitare pe perioade, veniturile previzibile pe fiecare produs; . reteaua de distributie a intreprinderii si modul de asigurare a transportului produselor; sistemul de aprovizionare (cantitati de aprovizionat, preturi, furnizori, transport etc.). c) PLANUL FINANCIAR cuprinde: . bugetul de venituri si cheltuieli pentru perioada urmatoare, inclusiv rezultatele financiare si repartizarea lor pe destinatii. d) ANALIZA FINANCIARA cuprinde: . determinarea fluxului de numerar; . determinarea fluxului de numerar actualizat si calculul ratei interne de rentabilitate, in cazul in care se fac investitii; . indicatorii economico-financiari, determinati in scopul sustinerii avantajelor proiectului propus sau a viabilitatii intreprinderii, in urma masurilor de restructurare sau a investitiilor propuse. e) ANALIZA DE RISC cuprinde: . determinarea riscurilor activitatii viitoare (factori posibili de risc, cuantificarea factorilor de risc si impactul asupra cheltuielilor si veniturilor viitoare). In cazul solicitarii unor credite de la banci pentru functionarea normala a intreprinderii, in planul de afaceri trebuie estimat volumul acestora pe baza situatiei economice a intreprinderii. Planul de afaceri este completat cu anexe si diagrame (desene sau planuri ale produselor si obiectivului de investitii, contracte, prospecte etc.). Etapa de implementare strategica a planului de afaceri Odata evaluate alternativele propuse in planul de afaceri urmeaza implementarea lor in practica. De aceea, implementarea devine etapa urmatoare in ciclul de planificare a afacerii, adica o transpunere a planului in actiune. Etapa de monitorizare a planului de afaceri Dupa implementarea planului de afaceri, acesta va trebui urmarit (monitorizat) pentru a analiza daca este indeplinit corespunzator. Monitorizarea afacerii presupune punerea unei intrebari de urmatorul tip: CUM STIM DACA AM OBTINUT CE NE-AM PROPUS? Etape de corectie In final, pentru inchiderea ciclului de planificare a afacerii, este necesar sa existe certitudinea ca obiectivele propuse sunt ferm urmarite. Daca insa exista abateri de la obiectivele planificate vor trebui intreprinse actiuni corective pentru a aduce afacerea in cursul ei firesc. Principalele anexe ale planului de afaceri sunt urmatoarele: . Curriculum vitae al managerilor cheie; . Nomenclatorul de produse si situatia acestora; fisele tehnologice pe produse; . Referinte personale; . Studii de piata; . Informatii pertinente publicate (articole din ziare, referiri in carti etc.); . Patente, brevete, inventii, inovatii; . Analiza mediului ambiant al firmei; . Contracte semnificative: inchirieri; contracte de vanzare; contracte de aprovizionare; contracte de leasing; intelegeri de parteneriat; intelegeri privind stocul de actiuni; intelegeri cu angajatii; intelegeri intre concurenti; asigurari etc. . Dimensionarea necesarului de resurse; consumuri specifice de resurse. In majoritatea cazurilor, cu cat planul de afaceri este mai voluminos, cu atat este mai greu pentru un potential investitor sa-l citeasca atent, in intregime. Firma trebuie sa fie in stare sa demonstreze potentialilor investitori sau finantatori ca a depus o munca competenta pentru intocmirea planului sau de afaceri, iar continutul acestuia sa fie bine documentat. Prin folosirea anexelor se pot utiliza informatiile suplimentare solicitate de catre potentialii cititori, intr-o forma adecvata. Pe baza unei analize de detaliu si a puterii de sinteza a echipei de lucru complexe planul de afaceri elaborat trebuie sa fie concis, clar, sa contina toate informatiile necesare, obiectivele, rezultatele si sa exprime capacitatea "beneficiara a firmei".






n

x1

x2

x3




xn

y1

y2

y3




yn


Daca exista legatura intre cele doua, si ea este directa, pe masura ce creste variabila factoriala, descreste si rezultativa.


b)      Metoda tabelului de corelatie care are la baza tabelul de corelatie, tabel cu dubla intrare reprezentand o forma speciala a unei grupari combinate, in care separarea pe grupe a unitatilor se face dupa variatia ambelor caracteristici - factoriala si rezultativa.

Cu ajutorul tabelului de corelatie in functie de modul de distributie a frecventelor, in tabel se obtin informatii cu privire la existenta si directia legaturii dintre cele doua variabile

In unele cazuri directia legaturii este data de pozitia diagonalei in jurul careia se grupeaza frecventele: cand diagonala leaga unghiul stang de sus al tabelului cu unghiul drept de jos - legatura este directa, iar cand uneste unghiul stang de jos cu unghiul drept de sus, se apreciaza ca intre cele doua caracteristici exista o legatura in sens invers.


Valorile caracteristicii de grupare X

Variantele sau valorile caracteristicii dependente Y

Volumul grupei


y1

y2


yj


ym

x1

n11

n12


n1j


n1m

n1.

x2

n21

n22


n2j


n2m

n2.









xi

ni1

ni2


nij


nim

ni.