Cheltuielile publice. Tipuri de clasificare, modalitati de analiza

Cheltuielile publice. Tipuri de clasificare, modalitati de analiza

1. Cheltuieli publice si cheltuieli bugetare

Rolul cel mai important al autoritatilor publice intr-un stat democratic modern este de a actiona in vederea asigurarii unui trai decent populatiei.

Cheltuielile publice, efectuate din fondurile bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, fondurile speciale sau fondurile institutiilor publice, prin intermediul unor programe economice si sociale adecvate, reprezinta un important sistem de parghii in vederea indeplinirii acestui rol. Ele constituie o parte insemnata a valorii nou create in tara, ceea ce se exprima prin Produsul Intern Brut (PIB), cu titlul de consum definitiv cand se adreseaza populatiei in scopul de a o proteja sau cu titlu de avans cand se efectueaza pentru finantarea investitiilor.

Produsul Intern Brut este un indicator macroeconomic prin care se exprima marimea valorii adaugate brute a bunurilor materiale si serviciilor produse in interiorul tarii. Se determina ca diferenta intre produsul global brut (outputul economiei) si consumul intermediar.

Produsul global brut este un indicator macroeconomic care exprima, sub forma baneasca, rezultatele activitatii economice (in general, intr-o perioada de un an).

Consumul intermediar la nivel national este totalitatea bunurilor si serviciilor consumate in economie in procesul de productie.

Caracteristicile cheltuielilor publice sunt in stransa corelatie cu stadiul de dezvoltare a economiei nationale si cu nivelul de democratizare a tarii.

2. Clasificarea cheltuielilor publice

Pentru a analiza daca parghia financiara pe care o reprezinta cheltuielile publice isi indeplineste rolul in societate, ele sunt privite din mai multe puncte de vedere, care corespund unor criterii de clasificare:

Criterii de clasificare

- clasificarea administrativa tine seama de institutiile (ministere, unitati teritoriale etc.) prin intermediul carora se efectueaza cheltuielile publice. Exista incovenientul ca la orice modificare a structurii institutionale, informatiile devin incompatibile ca serii de date. - clasificarea economica imparte cheltuielile publice in doua categorii: - cheltuielile curente (de functionare), care reprezinta un consum definitiv de PIB si se reinnoiesc anual. Ele cuprind: - cheltuielile de personal; - cheltuielile materiale si prestari servicii; - subventii (acordate agentilor economici sau cu caracter social - burse, pensii, ajutoare, alocatii sociale etc); - transferuri (pentru investitii, cu caracter social etc.). Referat: CHELTUIELI PENTRU AJUTORUL DE SOMAJ - legislatia in domeniul somajului prevede Referat: Gestiunea financiara a intreprinderii - obiectul si continutul finantelor - cheltuielile de capital, realizate in scopul investitiilor publice. - clasificarea functionala cuprinde cheltuielile care se efectueaza din bugetul de stat pentru finantarea unor sectoare de activitate. Potrivit clasificatiei functionale, cheltuielile publice sunt grupate pe capitole de cheltuieli si in cadrul acestora pe subcapitole, astfel: - servicii publice generale. autoritati publice - aparare, ordine publica si siguranta nationala - cheltuieli social-culturale - servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape - actiuni economice - alte actiuni - transferuri - imprumuturi acordate - plati de dobanzi si alte cheltuieli - fonduri de rezerva

3. Dinamica cheltuielilor publice

Politica financiara in domeniul cheltuielilor publice determina ponderea acestora in PIB, tinand seama de nivelul de dezvoltare a economiei si de prioritatile pe care autoritatile si le-au stabilit prin programul de guvernare.

In tarile dezvoltate, ponderea cheltuielilor publice in PIB variaza intre 35% si 60%, in functie de o multitudine de factori. In Romania, ponderea cheltuielilor publice in Produsul Intern Brut variaza in jurul lui 30%.

Analiza cheltuielilor publice arata orientarea resurselor financiare ale statului catre obiectivele cheie; aceasta analiza se realizeaza atat urmarind ponderea fiecarei conponente de cheltuiala in PIB, cat si evolutia nivelului nominal, dar mai ales a celui real pentru fiecare tip de cheltuiala, respectiv indicatorii dinamicii acesteia.

Variatia nominala reprezinta modificarea nivelului absolut intr-o perioada fata de o perioada anterioara, considerata de referinta, exprimata in preturi curente.

Variatia reala reprezinta modificarea nivelului cheltuielilor fata de perioada anterioara, exprimata in preturi constante; se face precizarea de fiecare data in preturile carei perioade s-a exprimat nivelul real: toate cheltuielile sunt exprimate fie in preturile perioadei anterioare, fie in preturile curente.

DCnl = Cn (1) - Cn (0),

unde Cn = cheltuiala nominala

DCr = Cr (1) - Cr (0),

unde Cr = cheltuiala reala, exprimata fie in preturile momentului 0, fie ale momentului 1.

Cr (1) = Cn (1) : Ipret (1-0),

unde Ipret (1-0) = indicele de variatie a preturilor curente ale momentului 1 fata de cele ale momentului 0.

In vederea realizarii unei analize mai aprofundate a cheltuielilor publice - structura, nivel absolut, dinamica - se mai utilizeaza si alti indicatori, cum ar fi raportul dintre indicele de crestere a cheltuielilor publice si indicele de variatie a PIB;

unde: Kdv = coeficientul de devansare a cresterii PIB de catre cheltuielile publice, calculat pentru o perioada determinata;

Icp = indicele de crestere a cheltuielilor publice si

Ipib = indicele de crestere a PIB, in aceeasi perioada.

Acest raport reflecta politica economica de sustinere a anumitor domenii sau sectoare ale economiei intr-o perioada data. El se mai poate exprima si prin elasticitatea cheltuielilor publice fata de PIB in perioada analizata.

in care: CP si DCP reprezinta cheltuielilepublice si modificarea acestora;

PIB si DPIB reprezinta valoarea PIB si modificarea lui in perioada considerata.

* daca ecp > 1, exista tendinta ca valoarea nou creata (PIB) sa fie utilizata in mai mare masura pentru finantarea cheltuielilor publice decat in perioada precedenta;

* daca ecp < 1, fenomenul este invers, prioritatile in utilizarea PIB adresandu-se altor domenii ale vietii economico-sociale.

4. Factorii care influenteaza cresterea cheltuielilor publice se pot imparti in mai multe grupe, in functie de impactul pe care il au asupra evolutiei cheltuielilor publice: