COMBATEREA
EVAZIUNII FISCALE
Este bine stiut
faptul ca in toate statele in care exista economie de
piata, domeniile de activitate cele mai sensibile la evaziune
fiscala sunt cele in care se produc si se comercializeaza bunuri
accizabile. Tentatiile contribuabililor din acest domeniu sunt determinate
de valorile mari ale accizelor, stabilite de fiecare stat in functie de
politica fiscala proprie, accize ce se includ in pretul de vanzare cu
amanuntul a acestor produse. Imediat dupa anul 1989, odata cu
trecerea la economia de piata, in Romania a aparut imperios
necesara reanfiintare a Garzii Financiare, institutie care a
fost desfiintata in anul 1945. In acest context, Garda
Financiara ocupa un loc aparte in sistemul de control
institutionalizat al statului, profilul si competentele sale,
oferite de noul cadru legislativ, fiind in stransa concordanta
cu realitatile economiei romanesti. Iar una dintre aceste realitati
o reprezinta tocmai tentatiile din zona comercializarii bunurilor
accizabile, de care aminteam anterior. Bunaoara, de la simpla si
rudimentara metoda de neanregistrare a unor venituri sau de majorare
artificiala a unor categorii de cheltuieli, in scopul diminuarii impozitului
pe profit datorat, s-a ajuns la infiintarea unor categorii de
societati denumite in acceptiunea noastra drept
societati 'fantoma'. In numeroase alte cazuri s-a
recurs, de asemenea, la utilizarea de documente fiscale false (facturi,
chitantiere, avize de insotire a marfii) si nu in ultimul
rand la deschiderea unor conturi nedeclarate la organele fiscale, conturi
deschise pe numele unor persoane fictive la diverse banci, prin care se
ruleaza sume uriase de bani provenind din tranzactii ilicite.
Un caz semnificativ in acest sens il reprezinta activitatea
infractionala a unui grup de firme dirijate din umbra de
aceleasi persoane care, prin falsificarea unor documente oficiale, au
reusit sa inmatriculeze fictiv 3 societati din categoria
celor pe care le numeam 'fantoma', prin care s-au derulat in
cursul anului 2004 tranzactii ilegale cu produse petroliere in valoare de
peste 100 miliarde lei (ROL). Astfel, o societate a fost infiintata
de un grup infractional pe numele unor persoane fictive si in baza
unui contract de inchiriere falsificat grosolan, prin care s-a inselat sau
nu vigilenta lucratorilor de la Registrul Comertului Prahova.
Dupa declansarea verificarilor am constatat ca acel
contract de inchiriere apartinea de drept altui agent economic, iar prin
stersaturi si adaugiri grosolane societatea in cauza s-a
inmatriculat pe un sediu fictiv.
O alta practica des uzitata in ultimul timp este falsificarea
certificatelor de conformitate care se elibereaza de rafinarii pentru
uleiurile minerale accizate livrate, in speta motorina. Astfel,
administratorul unei alte societati, a falsificat certificatul de
conformitate pentru produsul motorina EURO 3, folosindu-se de certificate
de conformitate originale emise de RAFO SA Onesti pentru alte
societati comerciale. Toate aceste practici ilicite se
desfasoara in scopul substituirii uleiurilor minerale accizate
(carburanti auto) cu uleiuri minerale neaccizate cu parametrii
asemanatori, reusindu-se in acest mod sa se
obtina castiguri ilicite fabuloase, prin neplata accizei si
TVA aferente la bugetul de stat.
Am recurs in preambulul analizei de fata la exemplificarea catorva
dintre 'tehnicile' evazionistilor, tocmai pentru a sublinia cat
de extins si de ingenios in rau este fenomenul evaziunii fiscale,
si de aici, cat de importanta devine studierea si combaterea
lui.
Indiscutabil, fiscalitatea este inoportuna pentru orice contribuabil,
oricat realism ar dovedi acesta. De aceea, studiile consacrate acestui domeniu
al fiscalitatii urmaresc limitarea efectelor negative sau
nedorite ale acesteia asupra contribuabilului si asupra comportamentului
sau fiscal.
Efectele evaziunii fiscale se resimt
direct asupra nivelului veniturilor fiscale, conduce la aparitia de
distorsiuni in mecanismul pietei si nu in ultimul rand, poate
contribui la crearea unor inechitati sociale datorate "excesului"
si "inclinatiei" diferite a contribuabililor
catre acest fenomen.
Evaziunea fiscala a fost intotdeauna
activa si ingenioasa, pentru motivul ca fiscul, lovind
indivizii in averea lor, ii atinge in cel mai sensibil interes - interesul
banesc. Actiunile de combatere a formelor de manifestare a evaziunii
fiscale au efect sporit, de regula, cand cei desemnati sa
emita procedurile fiscale sau de control fiscal, au stabilite si
utilizeaza cai si metode cat mai diversificate, realiste si
eficiente, adaptate la diversele forme de manifestare ale fenomenului.
Neglijarea combaterii formelor de manifestare a evaziunii fiscale poate conduce
la escaladarea fenomenului pana la nivelul fraudei fiscale sau economice.
De asemenea, consecintele negative ale acestui fenomen se reflecta
si asupra realizarii echilibrului bugetar la nivel local si
central, asupra puterii de cumparare a monedei nationale si nu
in ultimul rand, asupra stabilitatii economiei nationale. Prin
urmare, consideram ca nu este deloc exagerat sa afirmam
ca o economie sanatoasa, sub aspectul deplinei
functionari a parghiilor care-i confera eficienta, nu poate
fi decat cea protejata prin lege si institutii ale acesteia de
fenomenul atat de penetrant si de perturbator al evaziunii fiscale.
