Morgan Stanley

Morgan Stanley a trecut destul de rapid prin noile schimbari, anuntand ca vrea sa vanda pana la 20% din actiunile companiei catre Mitsubishi UFJ Financial Group, cea mai mare banca comerciala din Japonia, in schimbul a aproximativ 8 miliarde de dolari.

Mitsubishi detine in prezent 1.100 miliarde de dolari in depozite bancare, fapt care ar ajuta la sustinerea stabilitatii Morgan Stanley in ceea ce priveste finantarea.

Gigantul american de investitii detine in prezent 36 de miliarde de dolari in depozite bancare si afirma ca intentioneaza sa isi majoreze capitalul prin oferirea de servicii noi de retail in domeniul bancar si prin realizarea de noi achizitii.

Banii proveniti din actiuni au intrat si ei in calcul in planul de redresare, dupa ce Fed a anuntat ca va opera modificari in ceea ce priveste regulile care permit companiilor de servicii financiare si altor investitori aflati in minoritate sa detina maxim 25% din actiuni, ridicand pragul la 33%, atat timp cat minoritatea de blocaj va detine mai putin de 15% din titluri.

Acesti investitori pot influenta pentru prima data deciziile luate in cadrul bancii in care aleg sa isi investeasca banii.

Majoritatea investitorilor au reactionat pozitiv la schimbarile pe care le-a facut Morgan Stanley, actiunile bancii inregistrand, la jumatatea saptamanii, o scadere cu doar 12 centi, echivalentul a 0,4%, ajungand la 27,09 dolari fiecare, dupa ce saptamana trecuta se aflau in cadere libera. Lucas Van Praag, un purtator de cuvant al Goldman Sachs, declara, inainte de investitia lui Buffett, ca banca nu intentioneaza in viitorul apropiat sa stranga mai mult capital, chiar daca ar putea proceda in acest fel pentru a finanta achizitia de noi bunuri, in cazul in care considera ca acest lucru ar fi de dorit.

Cele doua banci americane ar putea fi nevoite sa renunte la o parte din active pentru a se conforma regulilor care se aplica in cazul holdingurilor.

Spre exemplu, ele ar putea sa isi vanda activele din domeniul utilitatilor, precum fabricile de energie pe care le-au detinut in trecut. Insa vor avea la dispozitie maximum cinci ani pentru a se debarasa de aceste active.

Daca Goldman Sachs si Morgan Stanley ar fi fost pur si simplu avide dupa profit in lumea investitiilor bancare, faptul ca se orienteaza mai nou catre sectorul bancilor comerciale ar putea reprezenta o sursa de competitie in raport cu bancile comerciale mari existente in momentul de fata, precum Citigroup, JPMorgan Chase sau Bank of America, cat si fata de bancile regionale mai mici care ar trebui sa se resemneze cu aparitia unor giganti financiari pe piata.

O noua amenintare in randul bancilor de investitii ar putea duce la scaderea numarului de persoane care doresc sa se angajeze in aceasta industrie. Bonusurile record pe care le-au primit in ultimii ani angajatii compa-niilor de pe Wall Street vor deveni o amintire din moment ce banci precum Goldman si Morgan Stanley au un numar mai redus de parghii, ceea ce le scade abilitatea de a produce profituri uimitoare.

Pe langa bonusurile reduse pe care le vor primi in acest an, valoarea actiunilor pe care le detin angajatii comaniei a scazut foarte mult la toate institutiile financiare de pe Wall Street.

Actiunile bancilor comerciale nu au tendinta de a-si majora valoarea la fel de repede ca in cazul titlurilor bancilor de investitii, iar angajatii companiilor de investitii financiare aflate in declin sunt in acest moment destul de ingrijorati de faptul ca actiunile pe care le detin vor creste mai lent.

Analistii sunt de parere ca adevaratul test pentru cele doua banci va veni atunci cand pietele isi vor imbunatati posibilitatea de a majora profiturile.

''Exista foarte multe institutii care monitorizeaza piata, prea multa atentie la detalii si o birocratie excesiva, iar aceste lucruri care fac parte din proces sunt foarte strans legate de depozitele provenite din serviciile de retail bancar. Angajatii acestor banci vor avea parte de un insotitor permanent in toate activitatile pe care le fac', a mai adaugat ea.

Chiar inainte ca bancile de pe Wall Street sa suporte socul actualei crize financiare, Morgan Stanley si Goldman Sachs au inceput sa nu mai aiba atat de multa incredere in banii imprumutati sau in parghiile financiare, pentru a obtine profituri ridicate.

Insa cele doua companii faceau acest lucru intr-o perioada in care piata creditelor se afla in stagnare, existand mult mai putine oportunitati de a scoate profituri enorme prin acceptarea unor tranzactii cu risc ridicat.

Astfel, 'o oarecare relaxare a conditiilor monetare de pe plan global este garantata', se arata in cadrul declaratiei comune.

Actiunea, desi foarte neobisnuita si un puternic semnal al determinarii autoritatilor de a actiona, nu este totusi una fara precedent. A mai existat o serie de reduceri de rate in intreaga lume in urma atacurilor teroriste din New York din septembrie 2001.

Decizia Fed a adus rata de referinta a bancii americane la 1,5%. Rata principala a BCE se situeaza acum la 3,75%; rata Canadei a scazut la 2,5%; rata Marii Britanii a coborat la 4,5%, iar rata Suediei a atins 4,25%. Reducerea decisa de China a fost cea de-a doua din trei saptamani, rata principala scazand la 6,93%.

Comitetul de politica monetara al Fed (FOMC), care a votat in unanimitate pentru aceasta actiune, a declarat ca 'datele economice sugereaza ca ritmul activitatii economice a incetinit considerabil in ultimele luni. In plus, intensificarea turbulentelor de pe pietele financiare ar putea exercita presiuni suplimentare asupra cheltuielilor'.

Fed si-a redus in acelasi timp rata pentru creditele directe acordate bancilor cu o jumatate de punct pana la 1,75%.

'Bancile centrale din intreaga lume au realizat intr-un final gravitatea actualei situatii', a declarat Charles Diebel, din cadrul Nomura International din Londra. 'Aceasta nu va fi probabil ultima actiune la care asistam din partea bancilor centrale, in special in Europa unde situatia macro se deterioreaza dramatic in continuare'.

Strategii decid reducerea ratelor dobanzii in contextul in care conditiile economice se deterioreaza la nivel mondial. Fondul Monetar International a declarat ca economia globala se indreapta spre recesiune in 2009 si si-a majorat proiectia privitoare la pierderile ce vor rezulta in urma crizei financiare la 1.400 de miliarde de dolari.

Decizia Fed de reducere a ratelor vine la o zi dupa ce presedintele bancii, Ben Bernanke, a incercat, dar nu a reusit, sa tempereze temerile investitorilor privitoare la deteriorarea situatiei economice.

Bernanke semnalase ca este dispus sa reduca ratele dobanzii in viitorul apropiat, spunand ca actualele turbulente de pe pietele financiare reprezinta o amenintare mai mare pentru economia americana decat inflatia, a carei crestere s-a mai temperat, conform International Herald Tribune.

Caracterizand criza financiara care afecteaza intreaga economie globala drept o amenintare 'de dimensiuni istorice', Bernanke declarase ca perioada de reducere a activitatii economice s-ar putea prelungi pana in cea mai mare parte a anului viitor.

'Avand in vedere aceste evolutii, banca centrala va trebui sa decida daca actuala pozitie de ordin strategic este in continuare cea potrivita', a declarat Bernanke.

Guvernele tarilor membre ale UE au incercat sa lase deoparte divergentele privitoare la modalitatile de a pune capat crizei financiare ce a cuprins intreaga Europa si au anuntat stabilirea unui set de principii privitoare la salvarea bancilor cu probleme, scrie Financial Times.

Ministrii de finante ai UE au declarat ca fiecare din cele 27 de state membre ale UE vor fi libere sa adopte diverse masuri, de la recapitalizare si achizitie de active bancare la garantii sustinute de stat

Ministrii nu au stabilit insa masuri clare privitoare la protejarea economiilor bancare ale deponentilor individuali, spunand ca toate tarile vor garanta economii de 50.000 de euro pentru un an, insa unele tari ar putea urca acest nivel la 100.000 de euro.

Ministrii s-au intrunit in Luxemburg pe fondul temerilor in crestere privitoare la incapacitatea UE de a avea o reactie coerenta fata de situatia actuala care ameninta fundatiile sistemului bancar european.

In conditiile scaderii accentuate a pietelor de actiuni si a cresterii numarului de cazuri de nationalizari si programe de bailout pentru banci, liderii UE sub supusi unor presiuni crescande in sensul prezentarii unui front unit in cadrul unui summit al conducatorilor de stat si guvern ce va avea loc in Bruxelles pe 15-16 octombrie.

Ministrii de finante s-au pus de acord asupra a sapte principii privitoare la actiunile guvernului in cazuri de salvare a bancilor: orice sprijin ar trebui sa fie acordat la timp si este in principiu temporar; interesele contribuabililor trebuie protejate; actionarii existenti trebuie sa suporte consecintele interventiei guvernamentale; guvernele trebuie sa fie libere sa schimbe conducerile bancilor, in caz de necesitate; guvernele trebuie sa aiba puterea de a schimba politicile de remunerare ale bancilor; reglementarile privitoare la ajutoarele de stat acordate de UE trebuie respectate; nu trebuie sa existe efecte secundare negative asupra altor tari ale UE.

Diplomatii au spus ca Germania si Marea Britanie, care detin cele mai mari piete financiare din UE, au ezitat sa adopte masuri mai specifice, sustinand ca este mai bine ca programele de salvare a bancilor sa fie abordate individual.

Giulio Tremonti, ministrul italian de finante, a propus ca fiecare stat din UE sa transfere un anumit procent din PIB intr-un fond destinat salvarii bancilor locale, propunere ce nu a fost sustinuta.

'S-a discutat foarte mult despre injectii de capital, statele luand acum in mod clar in considerare investirea banilor contribuabililor in sistemul bancar', a declarat Brian Lenihan, ministrul irlandez.

Nellie Kroes, comisarul european pe probleme de competitie, a declarat ca CE intentioneaza sa publice noi principii care i-ar permite sa decida rapid daca planurile de recapitalizare sau garantare de depozite sunt compatibile cu reglementarile privitoare la ajutoarele de stat.

Noile principii, care vor fi publicate catre sfarsitul acestei saptamani sau la inceputul saptamanii viitoare, ilustreaza modul in care criza financiara obliga autoritatile de la Bruxelles sa-si adapteze cat mai rapid posibil reglementarile la conditii aproape de neconceput in momentul in care UE si-a lansat proiectul privitor la o piata europeana comuna in 1993.

Ministrii de finante au dedicat o mare parte a discutiilor subiectului garantarii depozitelor bancare, un subiect fierbinte dupa ce mai intai Irlanda si mai apoi Germania si-au surprins partenerii UE saptamana trecuta anuntand garantii pentru deponenti.

Astazi, America este prea americana sa supravietuiasca in forma ei actuala, dar locuitorii ei sunt prea mandri sa recunoasca acest lucru.

Administratia Bush incearca insa sa domoleasca flacarile cu combustibil in loc de apa, si vrea chiar sa vada jucatorii de pe Wall Street recompensati pentru esecurile lor, scrie cotidianul german Der Spiegel.

Acum mai bine de 100 de ani, socialistul german Georg Simmel a criticat bancile pentru ca sunt mai mari si mai puternice chiar decat bisericile. Nemultumirea acestuia - ca banii sunt noul dumnezeu al zilelor noastre - este inca valabila astazi. Daca Simmel avea dreptate, si exista cateva indicii cum ca ar fi avut, afirmatia sa ar trebui modificata pentru a se potrivi circumstantelor din zilele noastre: Nu t

Printre aceia care venereaza banii, exista cel putin trei credinte. In primul rand sunt puritanii, care isi duc linistiti banii la noile biserici, sperand ca se vor multiplica. Chinezii de nivel mediu, spre exemplu, depoziteaza in banci 40% din venitul lor. Ce disciplina laudabila! Apoi sunt pragmaticii. Ei economisesc si imprumuta, insa doar in aceasta ordine, economiile lor fiind cele care le limiteaza indrazneala. Acest tip de persuasiune este specific tarilor germanice, unde bancile de economii sunt locuri sfinte.

Nu in ultimul rand avem comunitatea religioasa a neobisnuitilor, care este destul de populara in Statele Unite. Adeptii sai recunosc de bunavoie ca sunt iresponsabili in mod voit, ca cheltuie in mod inutil si ca sunt lacomi la tot pasul.

Ei o numesc 'stilul de viata american'. Membrii sai traiesc clipa, fara sa se intrebe ce ar putea sa se intample maine. Unul il imprumuta pe celalalt chiar daca nu sunt banii lui cei pe care ii poseda.

In schimb, el i-a imprumutat de la o a treia persoana, care a promis sa faca rost de ei de la o a patra, si sirul poate continua.

Aceasta comunitate religioasa este cea mai pioasa dintre toate. In urma cu ceva timp, ei au adoptat practica de a trata banii viitori ca bani reali si de a echivala dorinta cu realitatea. Orice urma de inhibitie au avut, acum a ramas doar o urma.

Din moment ce toata lumea stia ca dorintele depasesc intotdeauna posibilitatile materiale, rezultatul inevitabil a fost acela al unei gauri in finante sau, ca sa il numim oficial, deficit. Capitalismul fara capital - inima cutezatoare a inovatiei - nu putea functiona. Nu exista o salvare mondiala - sau cel putin asta e concluzia la care vechiul Dumnezeu, acela care suporta costurile, si noul dumnezeu, acela care are semnul dolarului in loc de ochi, au putut sa ajunga impreuna.

Astfel, inevitabilul s-a produs: big bang-ul. Trei dintre cele cinci banci de investitii americane si-au pierdut independenta, in timp ce cele doua ramase inca se chinuie. Doua banci ipotecare si o companie de investitii sunt acum sub administratie guvernamentala.

Sistemul financiar global a fost cutremurat din temelii, infricosand membrii celorlalte doua credinte. Poate exista trei religii, insa exista doar un singur cer. Daca cerul se prabuseste, murim cu totii.

Incercarea de a gasi vinovati ar trebui cel mai probabil sa inceapa din Southampton, o statiune maritima pentru elita cu bani. Orasul, aflat la capatul estic al Long Island, in afara spatiului aferent New Yorkului, ofera o imagine despre cat de atractiva poate fi lacomia.

Acesta este locul unde optiunile de la burse au fost multiplicate cu sutele pentru a fi ulterior transformate in castele de poveste pe marginea apei. Prin a profita de fisurile sistemului de impozitare, acei guru in domeniul financiar de pe Wall Street au reusit sa isi strecoare din oras mai mult sau mai putin intacte bonusurile castigate. Conform legii americane in ceea ce priveste impozitele, compensatiile sub forma de actiuni si garantii sunt impozitate la mai putin de jumatate din cel mai inalt nivel de impozitare. Rezultatul este acela ca multi bancheri beneficiaza de un nivel de impozitare mai scazut decat cel al secretarelor lor.

Proprietarii acestor conace la malul marii nu sunt acolo acum, astfel continuarea investigatiei presupune un drum cu trenul la New York. In centrul orasului se ridica impunatoarele cladiri de birouri ale Lehman Brothers, banca ce a scris istorie, insa se apropie de sfarsitul povestii. Mai sunt lucruri de descoperit despre cum se deruleaza lucrurile. Miliarde de dolari erau oferite sub forma de imprumut populatiei, care nu intotdeauna indeplinea conditiile pentru a putea primi credit pentru condominii si case care nu erau valoroase. In jargonul cinic si vesel al bancherilor, aceste tipuri de credite erau prescurtate 'NINA' - 'No Income No Asset (Nu ai bani, nu ai active)'.

Si cu toate acestea, lucrurile mergeau bine in lumea creditorilor. Cresterea miraculoasa a ofertei de bani a ajutat preturile caselor sa creasca cu mai mult de 70% in perioada 2000-2006. Industria a reusit sa obtina profit prin cresterea nivelului de risc. In bilant cel putin minusul a devenit plus. In vremuri mai bune, am fi denumit acesti bancheri intreprinzatori; astazi ei sunt iresponsabili. Chiar inainte ca termenul de servicii bancare de investitii sa fie trecut in dictionar, Karl Marx stia cum sunt cele doua interrelationate: 'Capitalul este terifiat de absenta profitului sau de un profit redus, asa cum natura este de vid. Cu profituri potrivite, capitalul se trezeste la viata; cu 10% poate fi utilizat oriunde; cu 20% prinde viata; cu 50% posibil chiar indraznet; cu 100% va calca toate legile lumesti in picioare iar cu 300%, nu mai este dispus sa indrazneasca, chiar cu riscul a de pica'.

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

Acum pista ne trimite de la New York la Washington, unde pe strada Pennsylvania gasim biroul secretarului Trezoreriei Henry Paulson. Departamentul sau este atat de important, incat poarta din gradina da in curtea Casei Albe. Paulson a adoptat initial o abordare laxa in privinta bancilor, iar acum planuieste sa le preia pierderile. El a ajuns ceva similar cu reasigurarile pentru afacerile financiare importante. Scopul sau este sa elimine riscurile - insa nu si lacomia.

Paulson a fost si el candva un bancher al Wall Street-ului. Este o persoana manierata si cu principii ferme. In momentele obisnuite el ar fi avut incredere in piata, Dumnezeu si George Bush. In momente ca acestea, el prefera sa se increada in guvern, contribuabili si Bush.

Contrar celor publicate de o maniera continua, Paulson nu intentioneaza sa utilizeze veniturile ce provin din impozite pentru salvarea sistemului financiar. El planuieste insa sa preia credite noi in valoare de miliarde de dolari in numele Trezoreriei. Presedintele si Legislativul si-au dat deja acordul.

Asta se intampla cu comunitatile religioase cand apasa presiunea pe umerii lor: devin chiar mai devotate. Aceeasi gandire pe termen scurt care a abatut dezastrul asupra pietelor financiare este acum solutia aleasa sa puna punct situatiei. Guvernul incearca sa stinga focul cu combustibil in loc de apa. De fapt, este acelasi combustibil care a aprins focul pe Wall Street la inceput: creditele.

Singura diferenta este ca noile credite nu provin de la al saselea, al saptelea sau al optulea membru al comunitatii religioase. Insa, de aceasta data, banii vor fi colectati de la toti contribuabilii. Va fi momentul cand se va elimina zidul dintre biserica si stat, cand Wall Street-ul va deveni religia nationala.

Ce se intampla cu celelalte doua comunitati? Adevarul este ca acestea dispar din peisaj. Valorile ce stateau la baza gandirii din vremurile in care economia de piata era centrul succesului - precum valoare si respect, salariu si performanta, risc si responsabilitate - sunt acum rasturnate in numele guvernului.

Actiunile politicienilor mai degraba amplifica decat sa atenueze efectele esecului economic. Capitalismul american nu a murit inca, dar pare ca isi sapa propria groapa. Istoria acestor zile este istoria mortii care deja fusese anuntata. Astazi, America este prea americana sa supravietuiasca in forma ei actuala. America de astazi este insa si prea mandra ca sa recunoasca asta.

Am fost sunat de un prieten de la Goldman Sachs care mi-a spus ca GE este interesata sa incheie o tranzactie', a declarat Buffett in cadrul unui interviu. 'Cunosc fostul si actualul management de la GE si le inteleg afacerile. Este o investitie interesanta', a adaugat Buffett.

Astfel, compania Berkshire Hathaway detinuta de Buffett va investi 3 miliarde de dolari in General Electric, un vot de incredere extraordinar pentru una dintre cele mai reprezentative companii din Statele Unite, acum afectata de criza financiara, conform The Seattle Times.

Pentru a doua oara in numai o saptamana, Berkshire actioneaza in sensul sprijinirii unei companii cunoscute vreme indelungata ca avand o situatie financiara extrem de solida, scrie Bloomberg. Buffett a achizitionat un pachet de 5 miliarde de dolari in cadrul Goldman Sachs saptamana trecuta dupa ce actiunile faimoasei banci de investitii scazusera.

Berkshire va achizitiona actiuni preferentiale GE cu un dividend de 10%, in valoare de 3 miliarde de dolari. Termenii sunt similari cu cei ai acordului incheiat cu Goldman Sachs. Berkshire are de asemenea optiunea de a cumpara actiuni comune GE in valoare de 3 miliarde de dolari la un pret de 22,25 dolari pe actiune in orice moment din urmatorii cinci ani. Pretul se situeaza sub cel la care actiunile GE au inchis sedinta de tranzactionare de ieri, de 24,50 dolari.

In acelasi timp, GE intentioneaza sa vanda actiuni comune in valoare de cel putin 12 miliarde de dolari catre public.

Ca si in cazul acordului semnat cu Goldman, ambele parti vor avea de castigat, conform analistului Morningstar Justin Fuller.

General Electric, o companie cu rating AAA care si-a mentinut profitabilitatea in cursul crizei, a apelat la Buffett dupa ce investitorii au tranzactionat contractele swap pe riscul de credit legate de datoria sa ca si cum aceasta ar fi avut un rating sub investment grade.

Actiunile GE au inregistrat o scadere de 10% miercuri in urma unei note negative a unui analist. Actiunile si-au recuperat insa pierderile in urma anuntului privitor la investitia lui Buffett.

Intr-o nota adresata investitorilor, analistul Nigel Cole din cadrul Deutsche Bank si-a redus estimarile privitoare la castigurile GE pe 2008 si 2009, invocand perspectivele sumbre legate de divizia de finance a grupului, GE Capital.

Saptamana trecuta, GE a avertizat ca GE Capital va eroda castigurile totale ale grupului, reducandu-le cu aproximativ 10%, pana la 19,5-21 miliarde de dolari.

In aprilie, GE uimea Wall Street-ul anuntand o scadere de 6% a castigurilor pe primul trimestru. Dupa anuntarea investitiei, Buffett a adus laude GE. 'GE este simbolul sectorului american de afaceri in lume. Sunt increzator ca GE va continua sa inregistreze succese in anii urmatori'. Cu privire la economie, Buffett a declarat ca starea acesteia va continua sa se inrautateasca.

Totusi, spre deosebire de majoritatea companiilor americane, Berkshire Hathaway nu are nevoie de imprumuturi pentru a-si derula afacerile, chiar si la apogeul crizei financiare. 'In sfarsit se petrec lucruri pe care Buffett le asteapta de zece ani: o situatie suficient de turbulenta, care ii permite sa obtina investitii extraordinare pentru Berkshire', a aratat economistul american James Armstrong.

Investitia la Goldman Sachs include, asemenea tranzactiei cu actiuni ale General Electric, dividende anuale de minimum 10% din valoarea pachetului cumparat, adica 500 de milioane de dolari, si posibilitatea de a achizitiona capital in valoare de 5 miliarde de dolari in termen de cinci ani, la un pret preferential, bazat pe situatia actuala a bancii.

Berkshire Hathaway, cu o valoare de piata de peste 210 miliarde de dolari, controleaza 76 de afaceri care vand o gama variata de produse, de la servicii de asigurare la vopsea, inghetata sau lenjerie intima, si detine participatii in capitalul unor giganti precum Coca-Cola sau Wells Fargo.

Precedentul Goldman Sachs

Cea mai influenta banca de investitii americana, Goldman Sachs, a reusit sa obtina la sfarsitul lunii trecute un ajutor financiar din partea miliardarului Warren Buffett, compania de pe Wall Street cautand sa faca rost de lichiditati pe fondul neincrederii investitorilor in sectorul financiar-bancar. Acest ajutor din partea vehiculului de investitii detinut de miliardarul american, Berkshire Hathaway, a venit insa cu un cost. Compania a cumparat actiuni cu drept de preferinta in valoare de 5 mld. dolari cu o valoare a dividendelor de 10%. De asemenea, Berkshire a primit garantia ca va putea cumpara actiuni in valoare totala de 5 mld. dolari la pretul de 115 dolari/actiune, oricand in urmatorii cinci ani. In ziua dinaintea anuntarii acordului, actiunile companiei bancare incheiasera sedinta de tranzactionare la pretul de 125,05 dolari/actiune.

In urma cu cateva saptamani, cele mai puternice institutii de reglementare din tara si cei mai importanti bancheri s-au invalmasit intr-o fortareata din Lower Manhattan: cladirea Fed-ului din New York, intr-o incercare disperata de a opri dezastrul.

In timp ce grupul, condus de secretarul Trezoreriei Henry M. Paulson Jr., analiza prabusirea uneia dintre cele mai vechi banci de investitie din America, Lehman Brothers, o noua amenintare, chiar mai periculoasa, aparea la orizont: American International Group, cea mai mare companie de asigurari la nivel mondial, se confrunta cu probleme. AIG avea nevoie de miliarde de dolari ca sa isi revina si cerea brusc ajutor.

Singurul director executiv de pe Wall Street care participa la sedinta era Lloyd C. Blankfein de la Goldman Sachs, fosta companie a lui Paulson. Blankfein avea motive personale de ingrijorare.

Desi nu era cunoscut decat in cercuri restranse, Goldman, un stalp al Wall Street-ului ce parea imun la problemele rivalilor sai, a fost cel mai important partener de tranzactii al AIG, conform declaratiilor a sase apropiati ai asiguratorului ce au cerut sa ramana anonimi din cauza acordurilor de confidentialitate. Prabusirea AIG ar fi provocat o pierdere de nu mai putin de 20 mld. dolari (13,5 mld. euro) pentru Goldman, conform celor spuse de mai multe dintre aceste persoane.

Cateva zile mai tarziu, oficiali federali, care au lasat Lehman sa moara si initial au parut reticenti in a arunca un colac de salvare catre AIG, au sfarsit prin a salva asiguratorul in schimbul sumei de 85 mld. dolari (57,8 mld. euro). Mesajul lor era simplu: Lehman nu era contagios. Daca insa AIG se prabusea, aceeasi soarta ar fi avut-o si alte companii din intreaga lume.

Un purtator de cuvant al Goldman a afirmat intr-un interviu ca firma sa nu a fost niciodata ingrijorata de problemele cu care se confrunta AIG si ca Blankfein a participat la discutiile Fed pentru a da o mana de ajutor la salvarea intregului sistem financiar si nu doar pentru a vedea interesele propriei companii.

O introspectie in ceea ce inseamna lumea financiara, o retea de relatii si de companii interdependente, ne arata cat de fragila este aceasta lume care a inceput sa se scufunde incet in ultimele saptamani.

Desi se spune ca prabusirea pietei imobiliare ar sta la baza crizei, sistemul era deja vulnerabil pe fondul unor contracte financiare complicate, cunoscute sub numele de derivate de credit, care asigura creditorii impotriva pierderilor. Ele sunt intreprinse in mod privat si fara sa fie aduse la cunostinta institutiilor de reglementare - uneori chiar si fara cunostinta directorilor executivi care se ocupa de ele.

Initial proiectate sa reduca riscul si sa ridice gradul de prosperitate, aceste inventii au marit in schimb impactul ipotecilor cu probleme ca acelea care au provocat caderea Bear Stearns si pe cea a Lehman Brothers si acum ameninta intreaga economie.

In cazul AIG, totul a inceput de la o divizie de doar 377 de persoane, din Londra, iar virusul s-a extins rapid, intr-un climat ce i-a permis sa se dezvolte, si a ajuns aproape sa decimeze una dintre cele mai admirate companii la nivel mondial, un asigurator puternic si de nadejde cu un bilant de 1.000 de mld. dolari (679 mld. euro), 116.000 de angajati si operatiuni in peste 130 de tari.

Unitatea londoneza a gigantului din domeniul asigurarilor era cunoscuta sub numele de AIG Produse Financiare sau AIGFP. Ea era condusa intr-o maniera aproape complet autonoma, cu o mana de fier, de Joseph J. Cassano, conform fostilor si actualilor angajati ai AIG.

Cassano a ajutat la punerea bazelor unitatii londoneze in 1987. Banca de investitii a devenit celebra in anii 1980 prin regele obligatiunilor invechite, Michael R. Milken, care ulterior a pledat vinovat la sase acuzatii de infractiune.

Unitatea britanica a devenit suficient de profitabila ca analistii sa il considere pe Cassano candidatul cel mai probabil ca sa ii urmeze lui Maurice R. Greenberg in functia de director executiv, dupa ce acesta din urma a condus AIG pentru o perioada atat de indelungata incat imaginea lui ajunsese sa fie reprezentativa pentru imaginea institutiei de asigurari. Greenberg a sfarsit prin a fi implicat intr-un scandal ce a pus capat lungii sale 'domnii'. In februarie anul trecut, Cassano si-a dat demisia cand compania a dat primele semne de slabiciune, cand a inceput sa piarda bani si auditorii si-au pus intrebari despre cum compania isi evalua proprietatile. Pana la 15 septembrie problemele cu care s-a confruntat unitatea au provocat o scadere a ratingului la creditele AIG, compania fiind nevoita sa afiseze o suma de 15 mld. dolari (10,2 mld. euro), sub forma de garantii suplimentare - situatie ce ulterior s-a soldat cu o salvare din partea statului.

La AIG, Cassano a asigurat oameni si proprietati impotriva dezastrelor naturale si a mortii, a oferit servicii sofisticate de management al activelor, si a facut-o atat de bine incat s-a dus vestea pe mai multe continente. Chiar si acum subsidiarele sale de asigurari sunt puternice din punct de vedere financiar.

Cand Cassano a intrat pentru prima data pe piata derivatelor, cea mai mare afacere a sa vindea asa-numitele produse 'simple de vanilie' cum ar fi schimburi de rate ale dobanzii. Aceste schimburi permiteau participantilor sa parieze pe o directie a ratelor dobanzii si teoretic sa se izoleze de evenimentele financiare neprevazute.

In urma cu 10 ani, un moment de cotitura a schimbat profilul derivatelor pe care Cassano le tranzactiona, conform unor declaratii pe care el le-a facut anul trecut. Specialistii pe segmentul produselor derivate de la JP Morgan Chase, o banca importanta ce a avut multe acorduri cu unitatea lui Cassano, a venit cu o idee inovativa.

JP Morgan a propus urmatoarele: AIG ar trebui sa incerce sa asigure pachetele de credite, aspect cunoscut sub numele de 'obligatii privind garantiile suplimentare (CDO)'. Acestea erau grupuri de credite impartite in transe si vandute investitorilor in functie de calitatea creditului a presupuselor titluri de valoare.

Propunerea presupunea ca unitatea londoneza era in principal de acord sa ofere asigurari institutiilor financiare ce detineau CDO si alte datorii in cazul in care ele nu isi indeplineau obligatiile - in mare parte este vorba de acelasi mecanism prin care unor proprietari de imobile le este cerut sa cumpere asigurare pentru ipoteca pentru a proteja creditorii in cazul in care debitorii nu isi pot indeplini obligatiile.

Aceasta presupune ca respectivii clientii sa plateasca o prima pentru a-si asigura datoria pentru o perioada de timp, de regula patru sau cinci ani, conform declaratiilor companiei. Multe banci europene au platit prime catre AIG pentru a isi asigura obligatiunile pe care ei le detineau in portofoliile lor.

In conditiile in care AIG era o companie cu un renume bun, nu era nevoita sa depuna garantii suplimentare pentru asigurarile pe care le emitea, conform celor declarate de analisti. Acest lucru facea contractele chiar mai profitabile.

Aceste produse din sectorul asigurarilor erau utilizate de unitatea londoneza pentru a incasa cat mai multi bani. Veniturile unitatii au crescut la 3,26 mld. dolari (2,23 mld. euro) in 2005 de la doar 737 mil. dolari (505 mil. euro) in 1999. Venitul operativ al unitatii a crescut de asemenea, pana la 17,5% din totalul venitului operativ al AIG pe 2005, comparativ cu 4,2% in 1999.

Conform unor surse apropiate, Goldman Sachs a fost un membru al clubului derivatelor AIG. El era un client al asigurarilor de credit emise de AIG si a avut si rolul de intermediar in cadrul tranzactiilor dintre AIG si alti clienti ai acesteia. Putine persoane au stiut cat de puternica era legatura ce lega cele doua companii. Conducerea Goldman Sachs declara pe 16 septembrie, in ziua cand compania de asigurari si-a decretat starea de urgenta, ca aceasta nu o afecteaza decat intr-o maniera 'imateriala'.

In aceeasi zi guvernul a anuntat creditul pe doi ani, in valoare de 85 mld. dolari (58 mld. euro) pe care il acorda colosului din sectorul de asigurari, oferindu-i astfel o sansa sa isi vanda activele intr-o maniera ordonata, pentru a-i rasplati, de-o maniera teoretica, pe contribuabili pentru problemele cauzate. Planul a salvat partenerii de tranzactii ai asiguratorului, insa i-a decimat actionarii.

AIG vs. Lehman Brothers

•  Decizia bancii centrale americane (Fed) de a salva de la faliment AIG a adus din nou institutia in situatia de a intra in jocul alegerii castigarorilor si perdantilor, imediat dupa ce Lehman Brothers isi anuntase falimentul.
• Ignorarea problemelor bancii de investitii si decizia spontana de a sprijini AIG au fost explicate de catre oficialii Fed prin faptul ca pietele financiare erau mult mai pregatite pentru eventualitatea unui colaps al Lehman decat pentru cel al unei actiuni similare a asiguratorului american.
• Firmele de pe Wall Street au pariat miliarde de dolari pe instrumentele financiare bazate pe ipoteci, iar odata cu explozia numarului de credite neperformante acestea s-au trezit in valtoarea crizei subprime.
• Analistii vad insa in aceasta miscare o lipsa de coerenta din partea autoritatilor statului. AIG se afla intr-o criza de lichiditate de mai multe luni, iar situatia ar fi putut fi rezolvata fara interventia statului, intrucat nu era una urgenta, spun expertii.
• Pentru a sprijini piata financiara banca centrala americana a pompat rezerve semnificative de lichiditate si a redus dobanda de referinta cu 3,25% in ultimul an.
• In cazul Bear Stearns, Freddie si Fannie, autoritatile au pretins ca planurile de salvare sunt menite sa evite o extindere a haosului pe piata americana. Acelasi argument ar putea fi folosit si in cazul AIG, sugereaza unii analisti.
• Oficialii Fed si cei ai Trezoreriei au adus un argument similar in incercarea de a motiva decizia din cazul Lehman. Acestia au respins apelul bancii de investitii, spunand ca Wall Street-ul stia de problemele sale de luni de zile, spre deosebire de colapsul brusc inregistrat de Bear Stearns in martie anul acesta.

At 3:13 a.m. EDT, the pan-European FTSEurofirst 300 index was down 8 percent at 847.8 points, after hitting its lowest level since July 2003. The index has fallen more than 22 percent so far this week, on track for its worst week on record.

Battered banks led the decline, with Barclays off 15.6 percent, Santander down 9.8 percent and HSBC down 4.3 percent. Oil shares also tumbled, with BP and Royal Dutch Shell down 8 and 5.9 percent, respectively, as crude fell 4.6 percent.

The U.S. government is weighing guaranteeing billions of dollars in bank debt and temporarily insuring all U.S. bank deposits, in a bid to unfreeze bank lending and staunch massive losses in equity markets, The Wall Street Journal reported.

Japan's Nikkei 225 fell nearly 10 percent on Friday, while Wall Street's Dow Jones industrial average shed more than 7 percent on Thursday.

'The stark reality is that markets have judged the co-ordinated interest rate cut not to have been enough, and we are now left wondering how best to get ourselves out of this downward spiral,' said Chris Hossain, senior sales manager, ODL Securities. 'One gets the feeling that this market is now strictly confined to the brave.'

Britain's FTSE 100, France's CAC and Germany's DAX were all trading down about 8 percent, having earlier fallen as much as 10 percent

U.K. FTSE 100 Slumps Below 4,000; HBOS, Barclays, BHP Lead Drop

Oct. 10 (Bloomberg) -- The U.K.'s FTSE 100 Index closed below 4,000 for the first time in five years, capping the worst week for the benchmark since 1987, as concern deepened that the global economy will fall into a recession.

HBOS Plc, Barclays Plc and Royal Bank of Scotland Group Plc tumbled at least 14 percent as investors anticipated losses linked to Lehman Brothers Holdings Inc. BHP Billiton Ltd. and Royal Dutch Shell Plc led a retreat by commodity producers after base metals slid and crude oil fell more than $6 a barrel.

The benchmark FTSE 100 sank 381.74, or 8.9 percent, to 3,932.06 as all but one stock retreated. The index has tumbled 21 percent this week, the steepest decline since the so-called Black Monday stock market crash in October 1987. The FTSE All- Share Index dropped 8.2 percent today and Ireland's ISEQ Index fell 4.3 percent, its fifth day of losses.

``It is one of those days when you just join the dots of depression,'' said Justin Urquhart Stewart, who helps oversee about $3.4 billion as a London-based director of 7 Investment Management. ``You have the underlying issue of the global economy and banks measures that as yet haven't shown any fruit.''

More than $4 trillion has been erased from global equities this week even as central banks from London to Washington were forced to cut interest rates after the yearlong credit-market seizure stoked concern banks will run short of money.

HBOS, the U.K.'s largest mortgage lender, fell 19 percent to 124.2 pence after earlier plunging as much as 28 percent. Royal Bank of Scotland, Britain's third-largest bank, fell 25 percent to 71.7 pence and Barclays, the second-biggest, lost 14 percent to 207.5 pence.

Shell, Europe's largest oil company, declined 9.3 percent to 1,303 pence as crude oil fell as much as 9.2 percent to $78.61 a barrel in New York.

BP Plc, Europe's second biggest oil company, lost 8.1 percent to 376.25 pence. BG Group Plc dropped 6.1 percent to 773 pence.

We are continuing our Hold on HSBC Holdings, Plc (NYSE: HBC - News). The company will report its third quarter trading update on November 10. We are maintaining our EPADS estimates at $6.75 for 2008 and $7.50 for 2009.

Earnings should reflect strong loan and deposit growth, especially in emerging markets, and improved productivity, partially offset by increased impairment charges due to problems in credit markets. Importantly, HSBC announced that it does not intend to take part in the UK government's recapitalization program for banks as it already has sufficient capital.

In its first half report, HSBC posted net earnings of $7.7 billion, down 22% year over year. Weaker US profits due to higher impairments in consumer finance loans and additional write-downs in Global Banking and Markets offset solid results in HSBC's emerging markets and European businesses.

At its current price, HSBC is trading at 12.4X and 10.8X P/E multiples of 2008 and 2009 consensus estimated earnings, respectively. These are above the industry P/E medians based on consensus earnings, as shown in the following table a premium we believe is justified by HSBC's financial strength.

In addition, HSBC's dividend offers an above-average yield of 6.1%, which partly compensates for the company's below-average estimated five-year growth rate. We believe the stock is fairly valued at present and see limited near-term upside. Our $80 target price represents roughly a 10 ½X P/E based upon our $7.50 earnings estimate for 2009.

On Thursday, authorities cautiously reopened trading on Russia's main exchange, the Micex, where action was halted yet again Wednesday after shares fell 14 percent in just the opening hour. As trading resumed, the Micex, buoyed by the coordinated rate cut by western central banks, recovered much of the previous day's loss. But that hardly begins to repair this year's financial carnage, which has panicked investors and undermined Russia's oil-fueled economic resurgence.

Moscow's two main stock markets, the Micex and the RTS Index, have been closed repeatedly in recent weeks to stem their dives. By early October, both had fallen about 70 percent from a May high, and Monday was the worst day of trading in Micex's history. In response to the financial sector's woes, the Russian government has announced a rescue package of about $200 billion.

On the political front, Russia's leaders have seemed happy recently to chart a lone course in international relations. They batted aside western criticism when they ordered the invasion of Georgia and, later, unilaterally recognized the breakaway Georgian republics of Abkhazia and South Ossetia.

But when it comes to the economy, Russia is in the same boat as much of the rest of the world--a boat being swamped by the tide of financial problems.

For Russia, the effects of the global credit crunch are compounded by domestic factors, particularly a lack of confidence on the part of foreign investors in Russia.

The impact of the crisis on most Russians has so far been minimal, partly because the crisis has received little attention in the largely state-linked mainstream media. And it has not done much damage to the image of the country's popular but increasingly authoritarian government.

Some of Russia's powerful oligarchs, though, are facing tough times. And their firms could be wrested from them as the state proceeds with a bailout. 'The ones that are in crisis are those that have been borrowing,' says Alexander Lebedev, part-owner of the national airline, Aeroflot. 'The biggest, those that are in raw materials, metals, telecommunicationsthey might or might not lose their controling stake to the market or to Prime Minister (Vladimir) Putin,' says Lebedev, who is ranked by Forbes magazine as No. 358 among the world's billionaires, worth $3.1 billion. (Lebedev denies that the value of his own holdings has sunk about 60 percent, as he was reported to have said at a recent Moscow party--he says it was a joke that was misinterpreted.)

The precipitous decline of Russian stocks began in May, fueled by fears about the U.S. economy and a conflict between the British and Russian shareholders of oil company TNK-BP that seemed an ominous sign for foreign investment in Russia.

In late July, investors' jitters increased after Putin publicly criticized giant mining and metals company Mechel for selling raw materials cheaper abroad than at home. In response, Mechel's shares fell 38 percent, losing $6 billion in value.

The case seemed to reinforce the perception, stemming from the jailing of oil tycoon Mikhail Khodorkovsky and the dismantling of his company, that companies operating in Russia depend on government goodwill for their survival.

More foreign investors pulled out after the Georgian war. Russian Finance Minister Alexei Kudrin announced in mid-August that $7 billion of hard currency left the country during the conflict.

Many Russians have adopted a wait-and-see attitude toward the crisis. But it comes as an eye-opener for Russia's nouveau riche. 'If things start turning sour in banks and companies, in retail, we might see a slowdown in clients,' says Alexei Gorichev, who runs Velvet Club, a firm that uses executive jets for scheduled flights between Moscow and destinations in Europe and the Middle East. A one-way executive-jet ticket to London costs 4,000 euros ($6,800). 'The hedge-fund managers who were making $5 to $10 million a year will not be flying to London for the weekend if they lose their shirts,' Gorichev says.

At the other end of the economic spectrum, Tatyana, a well-educated Moscow pensioner who didn't want to give her surname because she is ashamed of her circumstances, says that she's immune from the crisis because she has no investments. 'I didn't have anything and I don't have anything, so I haven't lost anything,' she says. At any rate, her 6,475 ruble ($250) monthly pension buys less and less because of Russia's galloping inflation rate, which the IMF predicts could rise to about 14 percent this year.

Russia's nascent middle class of about 30 million people is particularly vulnerable, says Tatyana Maleva of the Institute of Social and Economic Studies of Population in Moscow. If the crisis spreads from the financial sector and affects the rest of the economy, their savings, investments, and pension plans could be affected.

Some analysts are drawing comparisons with Russia's 1998 financial crisis, when falling oil prices and shockwaves from the Asian financial crash caused the ruble to collapse. The trauma is still remembered vividly here.

Still, there's reason for optimism, says David Aserkoff, chief strategist at Renaissance Capital, a Moscow investment bank. 'In 1998, oil was $10 per barrel; now it's $80,' he says. 'Then Russia was running a significant current account deficit, and it has a current account surplus now.'

Russia has over a half-trillion dollars of currency reserves to cushion its financial system. Indeed, it is Russia, not European nations or the United States, that is in negotiations to provide Iceland with a $5.4 billion loan to shore up its ailing economy.

The crisis has some pondering whether Russia's financial system, which came into being through rapid liberalization and deregulation after the 1991 Soviet collapse, is in need of a dramatic overhaul.

Japan's key stock index plunged a stunning 9.6 percent Friday to close out its worst week in history as frantic investors worried about a global recession dumped stocks after huge losses on Wall Street . The benchmark Nikkei 225 index tumbled 881.06 points to 8,276.43, its lowest since May 2003. It was its biggest one-day percentage loss since the stock market crash of October 1987.

'Selling is unstoppable in New York and Tokyo,' said Yutaka Miura, senior strategist at Shinko Securities Co. Ltd. 'Investors were gripped by fear.'

The index dropped by more than 11 percent at one point but recovered modestly in the afternoon.

Investors reeled from a brutal week. On Wednesday, the index had plunged 9.4 percent. Since last Friday, the Nikkei has lost nearly a quarter of its value.

The massive sell-off across Asia follows a 7.3 percent overnight drop in the Dow Jones industrial average, which closed below the 9,000-level for the first time in five years.

Accelerating the pessimism were insolvencies in the insurance and real estate sectors that weakened confidence the world's No. 2 economy would weather the global financial crisis relatively unscathed.

Mid-sized insurer Yamato Life Insurance Co. went bankrupt Friday, becoming the first major Japanese financial company to collapse on the fallout from the U.S. credit crisis. On Thursday, New City Investment Corp.'s bankruptcy filing made it Japan's first real-estate investment trust to fail.

The sharp declines prompted the Tokyo bourse and the Osaka Securities Exchange to briefly suspended some futures and options trading during the morning.

Friday's developments left individual investors in Tokyo shellshocked.

Kenji Akasaka, 69, president of a local printing company, said he had never seen it this bad in the 40 years he has traded stocks. He said he invests mainly in blue-chips including Toyota Motor Corp. and Nintendo Co. - both of which have lost about half their value over the last year.

'I pray before I go to bed that the Dow will recover,' said Akasaka, 69, as he scanned a monitor displaying the latest market levels. 'I get sleepless, thinking about losses.'

Japanese Economy Minister Kaoru Yosano sought to reassure the country even as markets tumbled.

'We need to make sure that we don't get pulled too much by global tides,' Yosano said. 'I hope investors Japan's makes decisions calmly based on Japan's economic fundamentals.'

Overnight, the Dow's 2,271-point tumble over the last seven sessions was its steepest seven-day point drop ever. Its seven-day percentage decline of 20.9 percent is the largest since the seven-day plunge ending Oct. 26, 1987, when the Dow lost 23.8 percent. That sell-off included Black Monday, the Oct. 19, 1987, market crash that saw the Dow fall nearly 23 percent in a single day.

Asia's falls come as finance ministers and central bankers from the Group of Seven industrialized nations prepared to meet later Friday in Washington.

'Investors are not so sure that the G7 will announce effective measures to contain the global financial crisis,' Miura of Shinko Securities said.

All sectors posted huge losses, with insurance, real estate, steel and pharmaceutical issues taking especially big hits.

Japan's broader Topix index slumped 6.91 percent.

In currencies, the dollar was trading at 98.96 yen Friday afternoon in Asia from 98.92 yen late Thursday. The euro stood at US$1.3516 from US$1.3560.